Endometrioza

Endometrioza este o afecțiune întâlnită des la femeile de vârstă reproductivă și care poate provoca infertilitate, cancer ovarian și alte complicații. Descoperă în continuare tot ce trebuie să știi despre această afecțiune, de la tipuri și cauzele apariției până la opțiuni de tratament și metode de prevenție.

Endometrioza este definită ca prezența de țesut endometrial în afara uterului

Endometrioza este o boală în care țesutul similar cu cel al mucoasei uterine (endometrul) crește în afara uterului. Acest țesut apare de obicei pe organe din pelvis (ovarele, trompele uterine, peritoneul), dar uneori poate fi găsit și în alte zone ale corpului. 

Ce este endometrul?

Endometrul este mucoasa care căptușește interiorul uterului. Este un strat de țesut care suferă modificări ciclice pe parcursul fiecărui ciclu menstrual. În timpul fiecărui ciclu, țesutul se îngroașă în pregătirea pentru o eventuală sarcină. Dacă nu are loc fertilizarea ovulului, endometrul se desprinde și este eliminat din corp în timpul menstruației. Joacă un rol esențial în procesul de implantare a unui ovul fertilizat și susține dezvoltarea embrionului în stadiile inițiale ale sarcinii. În cazul endometriozei, un țesut similar cu endometrul începe să crească în alte zone ale corpului.

Ce zone sau organe sunt afectate de endometrioză?

Endometrioza afectează în mod obișnuit ovarele, trompele uterine și peritoneul (căptușeala internă a abdomenului). Totuși, țesutul endometrial poate să crească și pe partea exterioară a uterului, în vagin, pe vezica urinară sau intestin. În cazuri rare, endometrioza poate afecta zone aflate mai departe de pelvis, cum ar fi diafragma sau cavitatea toracică. 

Pe ovare, endometrioza poate forma chisturi numite endometrioame, care sunt pline de sânge și pot cauza dureri și inflamații severe. Acest țesut poate provoca de asemenea apariția aderențelor (benzi de țesut cicatricial ce pot lega organele între ele, afectând funcționarea lor normală).

Tipuri de endometrioză

Există 4 tipuri principale de endometrioză: endometrioza peritoneală superficială, chisturi ovariene endometriozice, endometrioza profundă și endometrioza care afectează peretele abdominal. Iată prin ce se caracterizează fiecare.

Endometrioza peritoneală superficială 

Endometrioza peritoneală superficială este cea mai comună formă a bolii. Apare când țesutul endometrial se dezvoltă pe peritoneu, membrana care acoperă cavitatea abdominală. 

Chisturi ovariene endometriozice

Uneori, în ovare apare un grup de chisturi endometriozice, numit endometrioame. Acestea sunt pline de sânge, au o culoare maro închis, pot provoca dureri severe și afectează fertilitatea. 

Endometrioza profundă

Endometrioza profundă afectează zone mai adânci ale pelvisului, de obicei peretele recto-vaginal, vezica urinară și intestinul. Provoacă dureri severe în timpul menstruației, actului sexual, urinării sau defecației. Este mai dificil de tratat și poate necesita intervenții chirurgicale complexe. 

Endometrioza care afectează peretele abdominal

Endometrioza care afectează peretele abdominal apare de obicei după intervenții chirurgicale, de exemplu o cezariană. Țesutul endometrial poate adera la cicatrici și provoacă dureri constante sau intermitente și formarea de noduli palpabili. 

Care sunt cauzele endometriozei?

Cauzele endometriozei nu sunt pe deplin înțelese, însă există mai multe teorii. Cea mai comună este teoria menstruației retrograde, care sugerează că sângele menstrual se deplasează prin trompele uterine și se implantează în alte zone pelviene. Alte teorii includ metaplazia celulară, în care celulele peritoneale se transformă în celule endometriale, și factori genetici sau hormonali, estrogenul având un rol important.

Factorii de risc al endometriozei

Există mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea de a dezvolta endometrioză. Lista acestora include:

• istoricul familial de endometrioză (mamă sau soră cu această afecțiune)
• debutul precoce al menstruației (înainte de 11 ani)
• cicluri menstruale scurte (sub 27 de zile)
• menstruații prelungite (peste 7 zile)
• niveluri ridicate de estrogen sau expunere prelungită la estrogen
• defecte ale uterului sau trompelor uterine
• greutate corporală scăzută
• diverse afecțiuni ale tractului reproductiv

Care sunt simptomele endometriozei?

Simptomele endometriozei variază în intensitate și pot afecta diverse aspecte ale vieții. Principalul simptom este durerea pelviană, în special în timpul menstruației, care poate fi mai severă decât durerea menstruală obișnuită. Alte simptome includ dureri în timpul actului sexual, sângerări abundente sau neregulate și dificultăți în a rămâne însărcinată. În unele cazuri, endometrioza poate cauza dureri la urinare sau defecație, mai ales în timpul menstruației.

Stadiile endometriozei

Există 4 stadii ale endometriozei: minimală, ușoară, moderată și severă. Iată prin ce se caracterizează fiecare.

Stadiul 1 sau endometrioza minimală

Endometrioza minimală, numită și de gradul 1, este caracterizată prin prezența unor implanturi mici de țesut endometrial în afara uterului. În acest stadiu, ele sunt superficiale și nu există aderențe sau afectarea severă a organelor din jur. Țesutul endometrial poate apărea pe peritoneu sau în alte zone pelviene, dar într-o cantitate redusă. Simptomele în acest stadiu sunt adesea ușoare sau absente, iar unele persoane pot să nu fie conștiente că au endometrioză până când nu întâmpină dificultăți legate de concepție. 

Stadiul 2 sau endometrioza ușoară

În endometrioza ușoară, numită și de gradul 2, leziunile de țesut endometrial sunt mai numeroase și mai profunde. Implanturile de țesut se pot extinde pe ovare sau alte structuri din pelvis, dar aderențele sunt minime sau absente. Simptomele devin mai evidente și pot include dureri menstruale mai severe, disconfort pelvian și dureri în timpul actului sexual. În unele cazuri, pacientele pot începe să aibă dificultăți în a rămâne însărcinate.

Stadiul 3 sau endometrioza moderată

Endometrioza de gradul 3 sau moderată este caracterizată prin implanturi endometriale profunde și aderențe mai extinse între organele pelviene. În acest stadiu, pot apărea endometrioame. Simptomele includ dureri pelviene cronice, dureri menstruale severe, disconfort în timpul actului sexual și dificultăți crescute în a concepe. Endometrioza moderată poate afecta semnificativ calitatea vieții și este mai greu de gestionat.

Stadiul 4 sau endometrioza severă

Endometrioza de gradul 4 (severă) este cea mai avansată formă a bolii. Implică prezența unor implanturi endometriale profunde, multiple chisturi ovariene și aderențe extinse între organe. Ovarele, trompele uterine și intestinul pot fi afectate semnificativ, iar aderențele pot provoca deformarea și fuzionarea lor. Simptomele includ dureri pelviene intense, infertilitate și dureri severe în timpul actului sexual, urinării sau defecației. În unele cazuri, poate fi necesară o histerectomie pentru a ameliora durerea și a preveni complicațiile.

Diagnosticarea endometriozei

Nu există un test pentru endometrioză specific, însă în cadrul unei consultații la ginecologie vei discuta despre simptome și se pot recomanda anumite analize de sânge și investigații suplimentare.

Control ginecologic

Dacă suspectezi că suferi de această boală și vrei să afli mai multe despre endometrioză, începe cu o consultație la ginecolog. În timpul examinării, medicul palpează manual pelvisul pentru a verifica eventualele anomalii, cum ar fi chisturi ovariene, noduli sau sensibilitate în zona uterului și ovarelor. Un control ginecologic nu poate diagnostica cu certitudine endometrioza, însă poate identifica prezența unor probleme pelviene care necesită investigații suplimentare. 

Analize de sânge

Analizele de sânge pot ajuta la evaluarea sănătății generale și la excluderea altor afecțiuni. Uneori, medicul poate solicita analize pentru a verifica nivelurile hormonale, markeri de inflamație sau posibile infecții. În anumite cazuri, un marker de sânge cunoscut sub numele de CA-125 poate fi crescut la persoanele cu endometrioză.

Laparoscopia

Laparoscopia este metoda chirurgicală minim invazivă utilizată pentru a diagnostica și trata endometrioza. Printr-o mică incizie în abdomen, un laparoscop (un instrument cu cameră) este introdus pentru a vizualiza direct organele pelviene și a detecta eventualele leziuni de endometrioză. Procedura permite și prelevarea de biopsii pentru confirmarea diagnosticului. 

Ecografia

Endometrioza se vede la ecografie, motiv pentru care această investigație medicală este recomandată pentru a detecta eventualele chisturi ovariene sau alte anomalii. O ecografie transvaginală este preferată pentru o imagine mai detaliată a uterului și ovarelor. 

RMN-ul

RMN-ul este o tehnică imagistică avansată folosită pentru a evalua endometrioza în detaliu. Investigația oferă imagini clare și detaliate ale țesuturilor moi, permițând în felul acesta medicului să identifice leziunile profunde de endometrioză, aderențele sau alte anomalii pelviene. 

Cum se tratează endometrioza?

Viața cu endometrioza poate fi dificilă, însă există opțiuni de tratament eficiente. De la medicamente pentru gestionarea durerii și a inflamației până la terapie hormonală pentru a încetini creșterea țesutului endometrial, pacientele pot diminua problema pentru a duce o viață normală. În unele situații pot fi recomandate intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea leziunilor.

Tratament medicamentos pentru endometrioză

Tratamentul medicamentos include analgezice pentru gestionarea durerii. Acestea ajută la reducerea inflamației și a disconfortului. De asemenea, pot fi prescrise medicamente pentru a controla sângerările menstruale și pentru a gestiona durerea cronică. În caz de dureri severe, pot fi recomandate opioidele. Important de menționat este că tratamentul medicamentos poate ajuta la ameliorarea simptomelor, dar nu rezolvă cauza subiacentă a endometriozei.

Tratament chirurgical pentru endometrioză

Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în cazurile severe de endometrioză sau când alte opțiuni nu au funcționat. Cea mai comună metodă chirurgicală este laparoscopia, prin care medicul îndepărtează leziunile endometriale și aderențele. În cazurile avansate, poate fi necesară o histerectomie. 

Terapia hormonală pentru endometrioză

Terapia hormonală este o altă metodă de control a simptomelor. Hormonii pot încetini creșterea țesutului endometrial și pot reduce durerea prin reducerea nivelului de estrogen din corp. Opțiunile includ contraceptive orale, injecții cu progesteron, dispozitive intrauterine sau agoniști de GnRH.

Tratament alternativ pentru endometrioză

Tratamentele alternative includ metode complementare, printre care acupunctura, fizioterapia pentru mușchii pelvieni și suplimentele alimentare. Unele paciente au raportat ameliorări ale simptomelor prin modificarea dietei, reducerea inflamației cu alimente antiinflamatorii și evitarea produselor care pot agrava simptomele, cum ar fi lactatele sau glutenul. De asemenea, pot fi utile tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi yoga sau meditația. Atenție, tratamentul alternativ nu înlocuiește terapiile medicale convenționale, ci le completează.

Care sunt complicațiile endometriozei?

Complicațiile endometriozei pot fi semnificative, în special dacă afecțiunea nu este tratată corespunzător. Principala problemă care poate apărea este infertilitatea, care afectează până la jumătate dintre persoanele diagnosticate. Pe lângă aceasta, boala poate provoca dureri cronice, aderențe între organele pelviene și apariția chisturilor ovariene. În cazuri rare, poate duce la dezvoltarea cancerului ovarian. Alte complicații includ probleme digestive și urinare. Totodată, endometrioza poate avea un impact asupra sănătății mentale, din cauza durerii persistente și a efectelor pe termen lung asupra calității vieții. 

Infertilitate

Infertilitatea este una dintre cele mai provocatoare complicații asociate cu endometrioza. Problema afectează între 30% și 50% dintre femeile diagnosticate cu această afecțiune. Aderențele și cicatricile rezultate din endometrioză pot bloca trompele uterine, împiedicând astfel ovulul să fie fertilizat de spermatozoid. În plus, chisturile ovariene și inflamațiile cronice cauzate de țesutul endometrial pot influența negativ ovulația și calitatea ovulelor. În unele cazuri, chiar dacă fertilizarea are loc, endometrioza poate afecta implantarea embrionului în peretele uterin, iar acest lucru complică sarcina.

Pentru pacientele care doresc să rămână însărcinate, această afecțiune poate fi deosebit de frustrantă. În ciuda acestor dificultăți, multe femei care suferă de endometrioză reușesc să conceapă în mod natural. Totuși, în unele cazuri poate fi necesară fertilizarea in vitro. FIV poate crește șansele de a obține o sarcină, dat fiind că ajută la ocolirea problemelor legate de trompele uterine blocate sau calitatea slabă a ovulelor. 

Cancer ovarian

Endometrioza poate crește ușor riscul de a dezvolta cancer ovarian. Totuși, riscul general pentru femeile afectate este considerat relativ scăzut. Unele studii au evidențiat o asociere între endometrioamele (chisturile ovariene cauzate de endometrioză) și un tip rar de cancer ovarian. Acest tip de cancer este mai puțin frecvent, dar poate apărea în cazurile în care endometrioza nu este gestionată corespunzător. Cu toate acestea, majoritatea femeilor cu endometrioză nu vor dezvolta cancer ovarian, mai ales dacă simptomele sunt monitorizate și tratate în mod regulat.

Pentru a reduce riscurile, este necesară monitorizarea constantă și intervenția rapidă dacă se observă simptome sau modificări suspecte. Un test Papanicolau în mediu lichid, deși nu este specific pentru endometrioză, este important pentru detectarea modificărilor celulare ale colului uterin care pot indica prezența cancerului de col uterin sau a altor afecțiuni precanceroase. 

În cazurile avansate sau atunci când riscul de cancer este crescut, sunt recomandate intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea chisturilor ovariene sau a altor leziuni.

Alte complicații

Endometrioza poate duce la o serie de alte complicații care afectează calitatea vieții pacientelor. Una dintre acestea este formarea de aderențe între organele pelviene, ceea ce poate împiedica funcționarea lor normală. Aceste aderențe pot cauza dureri cronice, mai ales în timpul actului sexual, urinării sau defecației. Drept urmare, activitățile zilnice pot deveni extrem de dificile. 

În plus, endometrioza poate afecta și sistemul digestiv. În acest caz, poate provoca diaree, constipație sau dureri abdominale recurente, simptome care pot fi confundate cu alte afecțiuni gastrointestinale. În cazurile severe, boala poate afecta și funcționarea sistemului urinar, provocând dificultăți la urinare sau infecții urinare repetate. 

Pe termen lung, durerea cronică, deseori combinată cu dificultățile legate de diagnostic și tratament, poate avea un impact major asupra sănătății mentale. Depresia și anxietatea sunt întâlnite frecvent la femeile care se confruntă cu această afecțiune. 

Cum se previne endometrioza?

Endometrioza nu poate fi prevenită complet, deoarece cauzele sale exacte nu sunt pe deplin înțelese. Totuși, anumite măsuri pot reduce riscul de a dezvolta afecțiunea. Utilizarea contraceptivelor hormonale (pilule anticoncepționale) poate ajuta la reducerea menstruațiilor abundente și la încetinirea progresiei endometriozei. De asemenea, sarcina și alăptarea pot reduce expunerea la estrogen, ceea ce poate limita creșterea țesutului endometrial. Menținerea unei greutăți sănătoase poate să contribuie de asemenea la reducerea riscului. Îți recomandăm să consulți un medic pentru a afla mai multe detalii despre prevenire endometriozei.

Concluzii

Endometrioza este o afecțiune care afectează un număr mare de femei, iar cauza sa exactă rămâne necunoscută. Dacă suspectezi că suferi de ea, îți recomandăm să îți programezi o consultație la medicul ginecolog. Diagnosticarea timpurile și obținerea unui plan de tratament personalizat pot ajuta la progresia bolii. Sperăm că acest articol te-a ajutat să înțelegi mai bine ce este endometrioza.

Surse:

• ‌“Endometriosis – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656. Accesat la 19 septembrie 2024.
• “Endometriosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/10857-endometriosis. Accesat la 19 septembrie 2024.
• ‌“Endometriosis.” World Health Organization, 2023, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/endometriosis. Accesat la 19 septembrie 2024.