Fibrom Uterin

Fibromul uterin este o afecțiune care, în unele cazuri, nu provoacă simptome și nu necesită tratament. Totuși, dacă nu este identificată și tratată în timp util, problema poate duce la complicații precum anemie,  dificultăți în conceperea unui copil sau avorturi spontane. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre uterul fibromatos, de la tipuri și cauze până la opțiuni de tratament disponibile.

Ce este fibromul uterin?

Fibromul uterin, numit și uter fibromatos, este o tumoră benignă (necanceroasă) care se formează în mușchii uterului. Aceste tumori sunt foarte frecvente și pot varia ca dimensiune de la foarte mici, aproape invizibile, până la mari, asemănătoare cu dimensiunea unei mingi de tenis. Fibroamele pot apărea într-un singur loc sau în grupuri.

Care sunt factorii de risc și cauzele apariției fibromului uterin?

Nodul fibromatos uterin poate apărea din mai multe cauze, printre care modificările genetice, dezechilibrul hormonal, moștenirea genetică, sarcina și nașterea și un stil de viață nesănătos. Iată care sunt principalii factori de risc.

Modificări genetice

Studiile sugerează că anomaliile genetice în celulele uterului pot favoriza formarea acestor tumori. Modificările genetice pot influența modul în care celulele musculare ale uterului se dezvoltă și se înmulțesc. De exemplu, unele gene care controlează creșterea celulară și repararea ADN-ului pot fi afectate, ceea ce duce la înmulțirea necontrolată a celulelor și formarea fibroamelor. 

Dezechilibrul hormonal

Estrogenul și progesteronul sunt hormoni care influențează creșterea și funcționarea uterului. Fibroamele tind să se dezvolte și să crească în prezența acestor hormoni. În perioadele de niveluri mai ridicate de estrogen, cum ar fi în timpul sarcinii sau în perioada premenopauzală, riscul de fibrom crește. După menopauză, când nivelul acestor hormoni scade, fibroamele au tendința de a se micșora sau stabiliza. De asemenea, dezechilibrele hormonale pot accelera creșterea fibroamelor care există deja.

Moștenirea genetică

Moștenirea genetică este un factor de risc semnificativ pentru apariția fibromelor uterine. Dacă mama sau sora unei femei a avut fibroame, riscul ca și ea să dezvolte  fibroame este mai mare. 

Sarcina și nașterea

Fibromul în sarcină poate fi cauzat de nivelurile ridicate de estrogen și progesteron. Acești hormoni pot stimula creșterea fibroamelor existente sau pot contribui la formarea de noi tumori. De asemenea, femeile care nu au născut niciodată pot avea un risc mai mare de a dezvolta fibroame, comparativ cu cele care au avut nașteri. Acest lucru se datorează modificărilor hormonale și structurale care au loc în uter în timpul sarcinii și postpartum, care pot influența dezvoltarea fibromelor.

Stilul de viață nesănătos

Fumatul, obezitatea și dieta nesănătoasă sunt factori de risc asociați cu o incidență mai mare a fibroamelor. O dietă bogată în grăsimi saturate și săracă în fructe și legume poate influența nivelurile hormonale și creșterea fibroamelor. Totodată, lipsa exercițiului fizic poate contribui la creșterea în greutate și la dezechilibre hormonale.

Care sunt simptomele fibromului uterin?

Acum că ai înțeles de ce se poate dezvolta, trebuie să știi cum îți poți da seama dacă ai fibrom uterin. Simptomele includ:

Dismenoree și menoragii

Fibroamele uterine pot cauza dismenoree și menoragii. Aceste simptome apar din cauza faptului că fibroamele pot influența fluxul sangvin și contracțiile uterine. Menoragiile se manifestă prin sângerări excesive, care pot duce la nevoia de a schimba des produse de igienă menstruală și la prelungirea perioadelor menstruale, iar dismenoreea poate provoca crampe și dureri intense în timpul menstruației. Simptomele fibromului uterin la menopauză pot include de asemenea sângerări vaginale.

Senzația de presiune pelvină

Senzația de presiune pelvină este un simptom comun al fibromului uterin. Fibroamele, în special cele mari sau multiple, pot pune presiune pe structurile din pelvis, provocând o senzație de plenitudine sau presiune în abdomenul inferior. Senzația poate fi constantă sau intermitentă și poate fi însoțită de un sentiment de greutate în zona pelvică. În unele cazuri, poate duce la dificultăți în mers sau disconfort în timpul activităților fizice.

Anemie

Anemia poate apărea ca o complicație a fibromelor uterine, mai ales dacă există sângerări menstruale abundente sau prelungite. Menoragiile cauzate de fibroame pot duce la pierderi semnificative de sânge, ceea ce reduce numărul de globule roșii și nivelul de hemoglobină. Problema poate provoca simptome de anemie: oboseală extremă, slăbiciune, paloarea pielii și amețeli. 

Durerea pelvină

Durerea pelvică apare din cauza presiunii exercitate de fibroame asupra organelor și țesuturilor din zonă. Poate varia de la ușoară la severă, poate fi constantă sau intermitentă și poate fi însoțită de crampe menstruale sau de disconfort în timpul activităților fizice. Unele femei pot simți o durere surdă și persistentă, în timp ce altele pot experimenta dureri acute și intense.

Probleme digestive

Fibroamele uterine pot provoca probleme digestive, printre care constipația sau dificultăți de digestie. Acest lucru se întâmplă deoarece fibroamele mari pot pune presiune asupra intestinului și altor structuri digestive. Drept urmare, restricționează mișcarea normală a intestinului. Constipația apare frecvent ca rezultat al acestei presiuni, iar femeile pot experimenta disconfort abdominal, balonare și dureri asociate cu problemele digestive. 

Dureri renale – lombare

Durerile renale sau lombare pot fi cauzate de fibroamele uterine în special atunci când acestea devin foarte mari. Fibroamele care cresc în direcția posterioară sau laterală pot pune presiune pe rinichi și pe structurile adiacente din zona lombară. Acest lucru poate provoca dureri sau disconfort în partea inferioară a spatelui, care pot radia și spre alte zone ale abdomenului inferior. Durerea lombară asociată cu fibroamele uterine poate fi constantă sau intermitentă și poate afecta mobilitatea.

Care sunt tipurile de fibrom uterin

În funcție de zona unde se dezvoltă, există mai multe tipuri de fibrom: intramural, subseros, pediculat și submucos.

Fibrom uterin intramural

Fibromul intramural este situat în peretele muscular al uterului. Este cel mai frecvent tip întâlnit și se dezvoltă în stratul de mușchi al uterului, fără a se extinde spre cavitatea uterină sau spre exterior. Fibroamele intramurale pot crește în dimensiune și pot provoca o lărgire a uterului, ceea ce poate duce la sângerări menstruale abundente, dureri pelvine și presiune în zona pelvică. În funcție de dimensiune și de locație, pot cauza disconfort și pot influența fertilitatea.

Fibrom uterin subseros

Fibromul subseros crește pe suprafața exterioară a uterului, sub stratul seros care acoperă uterul. Acest tip de fibrom se dezvoltă în afara cavității uterine și poate crește spre exterior, provocând o proeminență în zona pelvică. Fibroamele subserose pot deveni destul de mari și pot cauza simptome precum presiune abdominală, dureri pelvine și dificultăți de mișcare. De asemenea, pot afecta organele adiacente prin comprimare.

Fibrom uterin pediculat

Fibromul pediculat este atașat de uter printr-un pedicul sau „tulpină”. Cu alte cuvinte, este legat de uter printr-un mic suport de țesut și se poate mișca ușor în jurul său. Fibroamele pediculate pot fi găsite atât pe suprafața exterioară a uterului, cât și în interiorul cavității uterine. 

Fibrom uterin submucos

Fibromul submucos se dezvoltă sub mucoasa uterină, în interiorul cavității uterine. Poate intra în interiorul cavității uterine și poate cauza probleme precum sângerări menstruale abundente și dureri. Fibroamele submucoase sunt de obicei asociate cu simptome mai severe, cum ar fi crampe menstruale intense și dificultăți în a concepe un copil. În plus, pot afecta endometrul și pot duce la probleme cu implantarea embrionului, influențând astfel fertilitatea.

Diagnosticul fibromului uterin

Dacă suspectezi că ai putea suferi de uter fibromatos, este necesar să te adresezi unui medic ginecolog. În general, diagnosticul implică atât o consultație, cât și investigații suplimentare.

Control ginecologic

Diagnosticarea uterului fibromatos începe cu o consultație la ginecolog. Pentru început, medicul va evalua istoricul medical și simptomele pacientei. Apoi, va palpa abdomenul și zona pelvică pentru a detecta eventualele măriri ale uterului sau anomalii. Dacă se suspectează prezența afecțiunii, medicul va recomanda teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului.

Ecografia transvaginală

Dacă ginecologul suspectează că ai un fibrom uterin, ecografia transvaginală este prima investigație recomandată. Cu ajutorul unui ecograf transvaginal, medicul poate identifica prezența și dimensiunea fibromelor și să evalueze localizarea lor în interiorul uterului. 

Rezonanța magnetică (RMN)

RMN-ul este o tehnică mai avansată de imagistică. De data aceasta se utilizează câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor interne. Investigația este utilă în diagnosticarea fibromelor uterine pentru a obține o imagine mai clară a dimensiunii, locației și tipului de fibrom. RMN-ul poate oferi informații suplimentare despre structura fibromului și poate ajuta la planificarea tratamentului, mai ales în cazurile complexe sau când alte metode de imagistică nu sunt suficiente.

Histeroscopie

Histeroscopia este o procedură care permite medicului să examineze interiorul uterului folosind un dispozitiv numit histeroscop. Este vorba despre un tub subțire cu o cameră la capăt, care este introdus prin vagin și col uterin în uter. Histeroscopia poate fi utilizată pentru a vizualiza fibroamele submucosoase, dar și pentru a le trata dacă este necesar. 

Sonohisterografia

Sonohisterografia este o tehnică de imagistică care implică introducerea unui cateter mic în vagin, prin care se injectează soluție salină în uter. Procedura ajută la extinderea cavității uterine pentru a obține imagini mai clare ale fibromelor și ale mucoasei uterine. Sonohisterografia este utilă pentru detectarea fibromelor submucosoase și poate fi folosită împreună cu ecografia pentru o evaluare detaliată a structurii uterului.

Test Papanicolau – pentru excluderea cancerului uterin

Nu în ultimul rând, medicul poate recomanda un test Papanicolau. Deși nu este specific pentru fibroamele uterine, testul Papanicolau este important pentru a exclude alte probleme ginecologice, inclusiv cancerul uterin, care poate avea simptome similare. Investigația este efectuată prin prelevarea de celule de pe colul uterin și examinarea acestora la microscop pentru a verifica eventualele anomalii.

Tratamentul fibromului uterin

Tratamentul pentru fibrom uterin poate varia de la pacientă la pacientă. În unele cazuri, poate fi suficient un tratament medicamentos, în timp ce alte femei pot avea nevoie de o operație de fibrom uterin. Îți recomandăm să îți faci o programare la ginecologie pentru a primi un tratament personalizat.

Tratament medicamentos

Tratarea fibromului uterin fără operație poate fi realizată printr-un tratament medicamentos. În general, rolul său este de a controla simptomele și de a micșora fibroamele. Medicamentele folosite pot include hormoni care reglează ciclul menstrual și pot reduce sângerările abundente. De exemplu, agoniștii GnRH blochează hormonii care stimulează creșterea fibromelor, provocând o stare temporară de menopauză care duce la micșorarea fibromelor. Alte opțiuni includ contraceptivele orale combinate și progestative, care pot ajuta la controlul sângerărilor. Important de menționat este faptul că medicamentele pot reduce simptomele și dimensiunea fibromelor, însă nu le elimină complet și trebuie luate sub supravegherea unui medic.

Tratament chirurgical

În general, tratamentul chirurgical devine necesar pentru fibroamele uterine care provoacă simptome severe sau complicații. Există 3 metode principale: miomectomia, histerectomia și operația de fibrom uterin laparoscopic. Miomectomia este o intervenție de eliminare a fibromului uterin, însă uterul este lăsat intact. Histerectomia, în schimb, elimină întregul uter și este o opțiune pentru femeile care nu doresc să aibă copii. Cât despre laparoscopie, se realizează prin incizii mici și reduce timpul de recuperare și riscurile asociate cu intervențiile mai invazive. Este important să se discute cu medicul când trebuie operat fibromul uterin, dat fiind că decizia depinde de dimensiune și localizare, precum și de impactul asupra sănătății.

Embolizarea fibromului uterin

Embolizarea fibromului uterin este o procedură minim invazivă care vizează micșorarea fibromelor prin întreruperea alimentării cu sânge. Se introduce un cateter mic în arterele care furnizează sânge fibromelor, iar particule mici sunt injectate pentru a bloca aceste vase de sânge. Lipsa oxigenului și a nutrienților duce la micșorarea și moartea fibroamelor. Procedura este efectuată sub anestezie locală sau generală și are avantajul că nu necesită incizii mari. Drept urmare, reduce timpul de recuperare și riscurile asociate cu intervențiile chirurgicale mai invazive.

Posibile complicații ale fibromului uterin

Complicațiile fibromului uterin țin de dimensiunea și localizarea sa. Printre cele mai des întâlnite se numără anemia, care apare din cauza sângerărilor abundente. Anemia este caracterizată printr-un număr scăzut de globule roșii sau o cantitate insuficientă de hemoglobină, ceea ce reduce capacitatea acestuia de a transporta oxigen. Simptomele sale includ oboseala și slăbiciunea. 

Fibroamele mari pot cauza probleme de fertilitate, dificultăți în conceperea unui copil sau pot duce la avorturi spontane. De asemenea, pot apărea complicații în timpul nașterii, necesitând o naștere prin cezariană. Alte posibile complicații includ presiunea asupra vezicii urinare sau rectului, care poate duce la dificultăți de urinare sau defecare. 

Concluzii

Fibromul uterin este o afecțiune care poate varia de la asimptomatică la severă, afectând semnificativ calitatea vieții. Deși nu toate cazurile necesită tratament, simptomele pot include sângerări menstruale abundente, dureri pelviene și probleme digestive. Dacă suspectezi că suferi de uter fibromatos, fă-ți o programare la ginecologie pentru a primi un diagnostic și plan de tratament corespunzător.

Surse:

• ‌“Uterine Fibroids.” Healthdirect Australia, 2024, www.healthdirect.gov.au/uterine-fibroids. Accesat la 20 septembrie 2024.
• “Uterine Fibroids – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-fibroids/symptoms-causes/syc-20354288. Accesat la 20 septembrie 2024.
• “Uterine Fibroids: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/9130-uterine-fibroids. Accesat la 20 septembrie 2024.