Otita: Simptome, Cauze și Tratament

Urechea este unul din cele mai importante organe de la nivelul corpului uman, deoarece, pe langa functia autidiva pe care o indeplineste, urechea are un rol foarte important in mentinerea echilibrului corpului uman. Infectiile produse la nivelul urechii sunt patologii extrem de des intalnite, in special in randul copiilor. Se estimeaza faptul ca, la nivel mondial, 3 din 4 copii prezinta cel putin un episod de otita acuta pana la varsta de 3 ani, iar la jumatate din cazuri boala are reacutizari frecvente, pana in jurul varstei de 6 ani. Desi incidenta otitei este in crestere in randul copiilor, boala este frecvent diagnosticata inclusiv la adulti.

Otita este o patologie ce necesita un diagnostic prompt si un tratament de specialitate deoarece complicatiile cu care se poate solda infectia urechii sunt importante; din acest considerent, atat pacientul adult cat si pacientul pediatric, trebuie sa efectueze un consult medical de la primele semne de boala pentru a preveni agravarea bolii.

Ce este otita?

Otita este o inflamatie sau infectie a urechii, ce poate afecta diferite parti ale acestui organ. Exista mai multe tipuri de otita, cum ar fi otita externa, otitat medie si otita interna, fiecare avand cauze si simptome specifice. In cele mai multe situatii, otita apare urmare a cantonarii la nivel local a unui microorganism (bacterii, virusuri, fungii) care se dezvolta la nivelul urechii, unde determina aparitia unui fenomen inflamator precum si acumulare de lichid.

Cea mai frecventa forma de boala este otita medie acuta caracterizata prin durere puternica, insomnie, diminuarea apetitului, tulburari de echilibru, scurgeri seroase de la nivelul urechii si iritabilitate; afectiunea apare, in special, la copiii cu varsta mica si necesoita tratament medical de specialitate. Exista situatii in care otitele sunt autolimitate (boala se vindeca de la sine), insa gestionarea simptomelor asociate este extrem de importanta, iar consultul medical de specialitate este esential.

Tipuri de otite

Atat otita la copii cat si otita la adulti, sunt afectiuni care apar ca urmare a patrundetii unor microorganisme la nivelul urechii și a dezvoltarii locale a unui fenomen inflamator intens; exista mai multe criterii de clasificare a otitelor precum localizarea, simptomatologia clinica sau intermitenta acestora.

Clasificare in functie de localizare

Din punct de vedere anatomic, urechea este alcatuita din trei portiuni: urechea externa, urechea urechea medie si urechea interna. Urechea externa cuprinde pavilionul urechii si conductul auditiv extern; are rolul de a capta undele sonore. Urechea medie este formata din timpan, lantul oscilular (ciocan, nicovala si scarita), trompa lui Eustachio, sistemul muscular al urechii medii precum si partea pneumatizata a mastoidei. Urechea interna este formata din cohlee (organul auditiv), vestibul si sistemul canalelor semicirculare vestibulare. In functie de localizarea procesului infectios, exista:

Otita externa

Otita externa se caracterizeaza prin cantonarea microorganismelor la nivelul urechii externe; procesul inflamator poate cuprinde pavilionul urechii sau conductul auditiv extern; apare in special la inotatori, pe fondul unei umiditati excesive; in absenta unui tratament medical de specialitate, inflamatia se poate extinde la nivelul structurilor interne.

Otita medie

Otita medie reprezinta cea mai frecvebta forma de otita; procesul inflamator se localizeaza la nivelul urechii medii; apare in special la copii, in sezonul rece (iarna sau primavara). Otita medie apare ca urmare a patrunderii microorganismelor la nivelul urechii medii prin trompa lui Eustachio, din nas sau gat. Trompa lui Eustachio este un conduct de mici dimensiuni, care asigura legatura intre urechea medie si portiunea posterioara a nasului.

Otita medie are o incidenta mai mare la copii comparativ cu adultii deoarece exista o particularitate anatomia care predispune la aparitia bolii: trompa lui Eustachio este mai scurta si are o pozitie mai orizontala, ceea ce faciliteaza trecerea microorganismelor din nas la nivelul urechii medii.

Otita interna

Otita interna se caracterizeaza prin aparitia procesului inflamator la nivelul urechii interne; este cea mai rara forma de otita. In termeni medicali, otita localizata la nivelul urechii interne mai poarta denumirea de labirintita sau nevrita vestibulara. Exista situatii in care afectiunea este autolimitata insa exista si cazuri in care inflamatia localizata la nivelul urechii interne se soldeaza cu pierderea auzului.

Clasificare in functie de simptome

Otita este o afectiune cu un tablou clinic variabil, astfel au fost puse in evidenta urmatoarele forme de boala:

Otita seroasa (catarala)

Otita seroasa se caracterizeaza prin aparitia unui fenomen inflamator la nivelul urechii medii, astfel otita medie seroasa consta in formarea unui lichid in zona posterioara a timpanului. Pacientii diagnosticati cu otita seroasa se confrunta cu scaderea acuitatii auditive si durere. Afectiunea mai poarta denumirea de otita medie cu lichid.

Otita congestiva

Otita congestiva se caracterizeaza prin congestia aparuta la nivelul urechii medii. Otita medie congestiva apare concomitent cu rinofaringita prin patrunderea germenilor de la nivelul rinofaringelui prin trompa lui Eustachio, pana la nivelul urechii medii. Cei mai importanti factori de risc ai otitei congestive sunt expunerea la frig si la aer conditionat. Cel mai frecvent, boala este produsa de bacterii precum S. pneumoniae, H. influenzae si Streptococul beta hemolitic de grup B.

Otita purulenta

Otita purulenta, cunoscuta sub denumirea de otita supurata, se caracterizeaza prin existenta unui proces supurativ acut la nivelul mucoasei urechii medii. Cel mai frecvent, patologia este declansata de virusuri sau bacterii migrate prin trompa lui Eustachio de la nivelul nazo-faringelui. Otita purulenta prezinta existenta unei scurgeri din ureche, situatie care necesita tratament antibiotic de urgenta.

Otita micotica

Otita micotica se caracterizeaza prin aparitia unei infectii micotice produse la nivelul urechii externe, in special la nivelul canalului auditiv extern. Aparitia bolii este favorizata de temperaturi ridicate precum si de umezeala intensa. Desi in formele initiale, infectia fungica este localizata la nivelul urechii externe, procesul infectios se poate extinde atat la nivelul urechii medii cat si la nivelul urechii interne.

Clasificare in functie de intermitenta

In functie de modalitatea de aparite exista otita acuta si otita cronica.

Otita acuta

Otita acuta se caracterizeaza prin instalarea brusca a tabloului clinic semnificativ de boala. Afectiunea se caracterizeaza prin durere intensa la nivelul urechii, febra, tulburari de echilibru, diminuarea auzului si chiar prezenta zgomotelor in urechi.  

Otita cronica

Otita cronica se caracterizeaza prin episoade repetate de otita acuta sau prin aparitia complicatiilor bolii. Daca episoadele de otita devin recurente, exista posibilitatea ca integritatea structurala a timpanului sa fie deja  afectata.

Simptomele otitei

Cea mai des adresata intrebare in legatura cu otita este ”care sunt simptomele otitei?”. Indiferent ca este vorba de adulti sau de copii, simptomele otitei sunt relativ asemanatoare; intensitatea acestora variaza de la caz la caz iar posibilitatea aparitiei complicatiilor variaza in functie de rapiditatea cu care se instituie tratamentul medicamentos.

Durerea de ureche (otalgia)

Simptomul cel mai des intalnit atat in cazul adultilor cat si in cazul copiilor este reprezentat de durerea localizata la nivelul urechii. In termeni medicali poarta denumirea de otalgie; intensitatea durerii variaza de la caz la caz.

Prurit auricular (mancarimea in ureche)

Un alt simptom al otitei este reprezentat de pruritul auricular. Fenomenul inflamator local determina aparitia unei mancarimi in ureche, extrem de suparatoare, atat pentru copil cat si pentru adult.

Tinitus

Foarte multi pacienti cu otita se confrunta cu prezenta unor zgomote patololgic in ureche. Fie ca este vorba despre tiuit, zumzet sau zgomot anormal in ureche, tinitusul este extrem de deranjant si poate fi prima forma manifestare a unei otite medii.

Lichid in ureche

Prezenta lichidului in ureche este caracteristica otitei purulente si constituie expresia clinica de afectare a timpanului. Lichidul care se scurge din ureche poate avea o culoare variabila (galben, maro sau incolor) si necesita instituirea tratamentului antibiotic de specialitate.

Simptomele otitei la copii

Simptomele otitei la copii, care contureaza tabloul clinic de boala si impun consult medical de specialitate de urgenta, sunt:

–        Febra inalta: intre 38 si 40 grade Celsius;

–        Iritabilitate;

–        Refuz alimentar;

–        Tulburari de somn;

–        Dificultate de auz;

–        Plans, tipete necontrolate;

–   Durerile de urechi la copiii mici, care nu pot comunica si nu pot verbaliza ceea ce ii supara, sunt evidentiate prin tendinta copilului de a duce manuta la urechea afectata de procesul inflamator.

Simptomele otitei la adulti

Simptomele otitei la copii, care contureaza tabloul clinic de boala si impun consult medical de urgenta, sunt:

–        Febra inalta: intre 38 si 40 grade Celsius;

–        Nervozitate, agitatie;

–        Scaderea apetitului;

–        Tulburari de somn;

–        Scaderea auzului;

–        Tulburari de echilibru, vertij;

–        Durere de cap.

Cauze si factori de risc

Cand este vorba despre otita, cauzele care au determinat aparitia procesului inflamator la nivelul urechii pot fi multiple. De asemenea, factorii de risc au un rol foarte important in aparitia bolii.

Infectii bacteriene ale urechii

Cea mai comuna cauza de aparitie a otitelor este reprezentata de infectiile bacteriene cu diversi germeni, precum:

–        Stafilococul auriu;

–        Stafilococul epidermidis;

–        Pseudomonas aeruginosa;

–        Streptococul de grup A;

–        Pneumococ;

–        Haemophilus influenzae;

–        Moraxella catarrhalis.

Fungi

O alta cauza care poate determina aparitia unor procese inflamatorii la nivelul urechii medii este reprezentata de infectiile fungice cu:

–        Aspergillus niger;

–        Candida;

–        Actynomices.

Otita si trompa lui Eustachio

Trompa lui Eustachio, din punct de vedere anatomic, este un conduc ingust, care face legatura intre urechea medie si partea posterioara a narilor. Rolul acestei trompe este acela de a egaliza presiunea de la nivelul timpanului comparativ cu mediul exterior si de a curata permanent aerul din urechea medie.

Incidenta crescuta a otitei in randul copiilor are legatura cu anatomia trompei lui Eustachio care, la populatia pediatrica, este mai orizontalizat si mai scurt, ceea ce favorizeaza patrunderea germenilor de la nivelul cailor aeriene la nivelul urechii medii.

Otita si cauzele externe

Factorii externi care contribuie la aparitia otitei sunt:

–        Aerul poluat;

–        Sezonul rece;

–        Expunerea in colectivitate;

–        Umezeala si caldura excesiva;

–        Traumatisme ale urechii cauzate de utilizarea betisoarelor de ureche;

–        Purtarea castilor;

Factori care predispun la otita

Exista o serie de factori de risc care contribuie la aparitia otitei, precum:

–        Malformatii ale trompei lui Eustachio;

–        Alergii diverse;

–        Varsta;

–        Imunosupresia;

–        Antecedente heredo-colaterale de otita;

–        Lipsa alaptarii la san;

–        Igiena deficitara a urechii;

–        Diabetul zaharat;

–        Imlanturi cohleare.

Diagnosticul otitei

Pentru stabilirea diagnosticului de otita este nevoie de un consult medical de specialitate in cabinetul unui medic ORL. Cu cat diagnosticul bolii este identificat mai devreme, cu atat tratamentul specific este inceput mai timpuriu iar riscul de aparitie al complicatiilor este mai mic.

Examen clinic ORL

Consultul in cabinetul medicului ORL este primul pas in stabilirea diagnosticului de otita. Apasa aici pentru o porgramare la specialitate O.R.L. din cadrul clinicii Eminescu 100. Prima etapa consta in anamneza; medicul va adresa pacientului sau parintelui intrebari diverse pentru a aflat informatii cu privire la debutul bolii, istoric de raceli recente, expunerea in colectivitate, prezenta factorilor de risc pentru aparitia otitei. Ulterior medicul va efectua examenul clinic local cu ajutorul unui instrument specializat, otoscop, care permite evidentierea modificarilor timpanice precum si existenta secretiilor la acest nivel.

Alte investigatii: examen audiometric, CT, RMN

Daca medicul considera oportun, se pot realiza investigatii suplimentare precum examenul audiometric (cuprinde o serie de teste care evalueaza auzul). In situatii mai complexe, medicul poate recomanda efectuarea de computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara.

Analize de laborator

In situatia in care medicul obiectiveaza scurgerea unei secretii purulente de la nivelul urechii, poate preleva o proba de fluid pentru a o trimite la laborator cu scopul de a identifica bacteria care a determinat aparitia infectiei. De asemenea, bilantul biologic se poate completa cu o serie de investigatii precum hemograma, probe de inflamatie, ionograma, enzime hepatice, probe renale. O mare parte din investigatiile de laborator, precum VSH sau hemograma, pot depista otita!

Tratamentul otitei

Tratamentul otitei se stabileste de medicul curant, in functie de tipul otitei, etiologia acesteia, varsta pacientului precum si bolile asociate. Exista situatii in care otita are o evolutie autolimitata (boala se vindeca de la sine) insa, intr-un numar foarte mare de cazuri, otita necesita tratament de specialitate pentru a se vindeca.

Tratament local  

Prima etapa a tratamentului otitei atat la adult cat si la copii consta in tratamentul local. Acesta include masuri de curatare zilnica a conductului auditiv extern cu scopul de a aspira secretiile; ulterior se poate administra local preparate antiseptice, solutii antiedematoase, acid boric sau betadina.  In cazurile in care a fost identificata cauza etiologica a otitei, se pot administra local solutii pe baza de antibiotic, pentru maxim 7 zile.

Tratament general pe baza de medicamente

Tratamentul medicamentos al otitei consta in administrarea urmatoarelor clase de medicamente:

–        Antibiotice: in cazul in care etiologia otitei este bacteriana; antibioterapia se administreaza conform antibiogramei;

–        Antifungie: in cazul in care etiologia otitei este fugica; terapia antimicotica se administreaza conform antifungigramei;

–        Antialgice: pentru a combate durerea de ureche;

–        Antiinflamatoare nesteroidiene: pentru a reduce inflamatia locala;

–        Antipiretice: in cazul pacientilor care prezinta febra;

–        Antihistaminice: in cazul pacientilor cu alergii;

–        Mucolitice: pentru fluidificarea secretiilor;

–        Antivertiginoase: pentru tratarea tulburarilor de echilibru.

Tratament chirugical

Tratamentul chirurgical se adreseaza cazurilor severe, in care boala nu se vindeca in ciuda unui tratament medicamentos local si general administrate corespunzator. Tratamentul chirurgical se efectueaza, in special, in cazurile otitelor externe, si presupune incizii sau chiar indepartarea chirurgicala a regiunilor necrozate localizate la nivelul conductului auditiv extern.

Prevenirea otitei

Otita este o afectiune care poate fi prevenita prin implementarea unor masuri aparent simple, dar care pot impiedica pastrunderea si raspandirea microorganismelor la nivelul urechilor. Studiile de specialitate recomanda o atentie sporita ingrijirii urechilor deoarece ele sunt organe cu rol vital, atat pentru functia de auz cat si pentru functia de echilibru.

Igiena auriculara adecvata

Igiena auriculara adecvata este foarte importanta pentru prevenirea infectarii urechilor. Evitarea patrunderii apei in ureche este, de asemenea, esentiala. In ceea ce priveste curatarea urechilor cu betisoare de urechi, aceasta actiune este complet contraindicata deoarece betisoarele nu fac altceva decat sa faciliteze formarea dobului de ceara. In plus, curatarea urechilor trebuie efectuata doar cu solutii specializate, fara sapun sau detergenti.

Evitarea factorilor de risc

–        evitarea frigului excesiv;

–        evitarea umezelii excesive;

–        evitarea utilizarii castilor de urechi sau a doapelor de urechi;

–        in timpul inotului se recomanda utilizarea castilor speciale de urechi;

–        este interzisa introducerea in urechi a obiectelor straine (agrafe, ace, penseta, tije) cu scopul de a scoate doapele de ceara.

Controale periodice

Controalele periodice la medicul de familie sau la medicul O.R.L au un rol foarte important in prevenirea otitei deoarece, in felul acesta, pot fi diagnosticate si tratate la timp afectiuni precum faringitele sau rinofaringitele, cu scopul de a limita extinderea germenilor, prin trompa lui Eustachio, la nivelul urechii medii. De asemenea, vizitele repetate in cabinetul medicului O.R.L. permit indepartarea in conditii de maxima siguranta a dopurilor de ceara.

Complicatiile otitei

Exista o serie de complicatii care pot aparea in caz de otita, precum:

–        surditate;

–        intarziere de vorbire daca auzul este afectat la copiii mici, in primul an de viata;

–        meningita;

–        perforarea timpanului;

–        pareza de nerv facial;

–        stenoza de canal auditiv;

–        timpanoscleroza.

Concluzie

In concluzie, otita este o boala inflamatorie a urechii, care apare ca urmare a dezvoltarii la nivel local a unor microroganisme capabile sa declanseze o serie de fenomene inflamatorii locale. In functie de regiunea urechii afectata, exista otita externa, otita medie si otita interna. Marea majoritate a pacientilor se confrunta cu otalgie intensa, tinitus, tulburari de echilibru sau scurgerea unui lichid galbui din ureche. Diagnosticul de otita de stabileste in cabinetul medicului O.R.L. si necesita tratament adecvat de specialitate, pentru a preveni aparitia complicatiilor.