Preventia cancerului de san

Cancerul de san

Cancerul de san este cea mai frecvneta patologie maligna depistata in randul femeilor din intreaga lume si reprezinta dezvoltare anormala a celulelor din structura sanului fiind de doua tipuri: carcinom ductal invaziv (derivat din canalele lactifere) si carcinomul lobular (derivat din lobulii sanilor)

Epidemiologie 

Conform ultimelor rapoarte OMS in Europa, cancerul de san este cel mai frecvent tip de cancer la femei (25,8 %), cu un numar de 531 086 cazuri noi, mult peste cancerul de colon (11,6%; 238 106 cazuri noi) si cancerul de plaman (7.9 %; 162 480 cazuri noi) iar Romania, cancerul de san ocupa in 2020, prima pozitie cu o pondere a cazurilor noi de 26,9% (12 085  cazuri noi), la mare distanta de cancerul de colon (11,8%; 5 331 cazuri noi) si cancerul de col uterin (7.5 %; 3 380 cazuri noi)

Află mai multe despre pachetele medicale oferite de Clinica Eminescu 100.

Metode de preventie

Alegerea unui stil de viata sanatos

3. • Activitate fizica regulata – numeroase studii au demonstrat o legatura stransa intre scaderea riscului de a dezvolta cancer de san si practicarea de exercitii in mod regulat prin doua mecanisme: mentinerea unei greutati optime si scaderea nivelului de estrogen (responsabil de cancerul mamar cu receptori de estrogen pozitiv)
   • Dieta mediteraneana – bogata in fructe, legume, cereale integrale si grasimi benefice (de exemplu uleiul de masline), dieta responsabila de reducerea markerilor inflamatori
   • Mentinere unei greutati adecvate – recomandata pentru mentinerea unui nivel optim de estrogen mai ales postmenopauza
   • Evitarea consumului de alcool – acestobicei fiind strans legat de cresterea riscului de dezvoltare al cancerului de san
   • Alaptarea – s-a demonstrat o legatura intre alimentarea copilului la san si protectia fata de dezvoltarea cancerului mamar (mecanism explicat prin reducerea pe viata a expunerii la estrogen)
   • Evitarea/renuntarea la fumat – consumul de produse pe baza de tutun sub orice forma a fost asociat cu cresterea unui risc de a dezvolta cancer mamar, in special la femeile tinere sau le cele cu o predispozitie genetica

Examinari clinice

• Autopalparea sanului – este o tehnica importanta menita sa familiarizeze pacientul cu structura propriei glande mamare in vederea sesizarii timpurii a eventualelor modificari de aspect sau de structura. Trebuie efectuata in zilele 7-10 dupa terminarea menstruatiei (postmenopauza se efectueaza in aceeasi zi a fiecarei luni pentru consecventa). Se efectueaza o inspectie vizuala (pentru a observa daca exista modificari ale dimensiunii si formei, daca exista asimetrie, schimbari in aspectul pielii, scurgeri la nivel mamelonar sau retractie mamelonara) si o palpare a sanului cu 2 degete cu miscari blande circulare, lineare si radiale (pentru a observa daca exista noduli, ingrosari sau schimbari de structura fata de autoexaminarile antecedente)
• Control senologic – reprezinta examinarea clinica a sanului de catre un medic specialist senolog in zilele 7-10 dupa incheierea ciclului menstrual. Acesta va efectua un istoric al pacientei in vederea identificarii factorilor de risc asociati aparitiei cancerului mamar (istoric de cancere in familie, probleme de sanatate sau eventuale simptome sesizate de catre pacienta, evaluarea menstruatiei si daca e cazul a sarcinilor si nasterilor). Medicul va trece la evaluarea fizica initial pozitionand pacienta in picioare si apoi intinsa pe spate cu mana ridicata (pentru destinderea tesutului mamar si un acces facil la regiunea axilara) si va incepe cu inspectia vizuala unde va urmari daca exista asimetrie, modificari la nivelul pielii, anormalitati ale mameloanelor si ulterior va efectua o inspectie palpatorica a glandei mamare si a regiunii axilare cu degetele, palpand cu miscari circulare, verticale si radiale verificand daca exista iregularitati, noduli, diferente de densitate sau scurgeri mamelonare in momentul strangeri acestora

Investigatii paraclinice de laborator

• Generale – necesare pentru evaluarea starii de sanatate a pacientei

– Hemoleucograma ce poate evidentia un numar scazut de hematii la pacientele cu cancer mamar

– Teste functionale hepatice pentru a vedea daca exista un nivel semnificativ crescut al enzimelor hepatice, crestere ce poate fi sugestiva pentru o metastazare a cancerului la nivelul ficatului

– Teste functionale renale necesare pentru evaluarea pacientei in timpul tratamentului oncologic

• Specifice – necesare pentru investigarea amanuntita in vederea confirmarii/infirmarii unei patologii oncologice

– Markeri tumorali precum CA 15-3 al carui nivel crescut poate indica prezenta unei formatiuni maligne, CA 27.29 similar markerului CA 15-3, antigenul carcinoembrionar – CEA – care este intalnit mai frecvent in recurenta sau in metastazarea cancerului mamar, si HER2/neu (receptorul 2 al factorului de crestere epidermic uman) indica prezenta unui cancer mamar HER2-pozitiv si va fi necesara o terapie tintita HER2

– Statusul receptorilor de estrogen si progesteron al celulelor canceroase. Daca acesti receptori sunt prezenti (HR+) exista sanse mari de raspuns la terapii hormonale menite sa blocheze estrogenul si progesteronul

– Testare genetica BRCA1/BRCA2 ( BReast CAncer gene). Este important de stiut ca aceste 2 gene sunt responsabile de repararea ADN-ului degradat, ajutand la mentinerea unei stabilitati a materialului genetic celular. In momentul in care exista mutatii la nivelul genelor mai sus mentionate, capacitatea lor reparatorie este afectata si atunci apare un risc semnificativ crescut de a dezvolta o patologe canceroasa, mai ales sindroame neoplazice mamare si ovariene. Femeile purtatoare ale unei mutatii pentru una dintre genele BRCA au un risc cuprins intre 40%-90% de a dezvolta un cancer de san (jumatate din cazuri cu cancer de san BRCA pozitive fiind raportate la femeile cu varsta sub 50 de ani) si un risc de 20%-50% sa dezvolte cancer ovarian

• Cand este recomandata testarea genetica?

– Cand exista un istoric familar pozitiv pentru cancer mamar sau ovarian la mai multe persoane din familie

– Cand o ruda este depistata cu mai multe patologii neoplazice (cancer de ovar, cancer de prostata si cancer pancreatic)

– Exista antecedente familiare de mutatie BRCA pozitiva

– Cand pacienta este diagnosticata cu o forma de cancer de san la o varsta tanara (sub 40 de ani)

• Cum se efectueaza testarea genetica BRCA1-BRCA2?

In primul rand trebuie evidentiat fapul ca aceasta testare este o testare non invaziva ce presupune recoltarea unei probe de sange din care se va extrage materialul genetic si se vor cauta mutatiile ce afecteaza functionarea normala a acestor gene.

Daca nu se identifica mutatii ale genelor, in continuare este recomandata

evaluarea si screening-ul conform protocoalelor in vigoare.

Daca se identifica mutatii ale genelor BRCA1 sau BRCA2 inseamna ca pacienta

prezinta un risc crescut de aparitie a unei patologii oncologice a sanului sau a

ovarelor,  motiv pentru care in colaborare cu un medic de specialitate se vor

lua in considerare urmatoarele masuri preventive: controale si investigatii mai

frecvente (mamografii si RMN-uri efectuate la intervale mai scurte de timp

pentru depistarea precoce a modificarilor neoplazice), chirurgie profilactica

(mastectomie sau oophorectomie) sau chemoprofilaxie (administrarea unui

tratament anticanceros inainte de aparitia si dezvoltarea celulelor

canceroase).

Investigatii paraclinice imagistice 

Sunt utilizate pentru preventia si detectarea precoce a cancerului de san si exista o serie de investigatii recomandate in functie de varsta, simptome, istoric familiar si consult clinic.

• • Ecografia mamara – o procedura imagistica non-invaziva ce utilizeaza unde sonore cu o frecventa ridicata (ultrasunete) pentru a vizualiza structura si densitatea tesutul glandei mamare.

Este o procedura recomandata femeilor tinere cu tesut mamar dens (adica glanda mamara are un continut de tesutul fibros si glandular semnificativ mai mare fata de tesutul de grasime) sau pentru diagnosticul diferentiar intre o tumoare solida si un chist cu continut lichidian.

• Mamografia – reprezinta cea mai frecventa metoda non-invaziva de screening. Este o investigatie ce utilizeaza doze mici de radiatii X pentru detectarea timpurie a modificarilor din structura sanului (nodului, zone mai dense fata de structura normala a tesutului, depozite mici de calciu denumite microcalcificari ce pot fi sugestive pentru o patologie canceroasa). Recomandata pentru screening-ul de rutina al femeilor cu varsta peste 40 de ani sau al femeilor care prezinta un risc crescut de a dezvolta o neoplazie mamara.
• Imagistica cu rezonanta magnetica (RMN) – procedura de investigatie non-invaziva ce utilizeaza campuri magnetice pentru a creea imagini detaliate ale tesuturilor (tesutul mamar in cazul de fata). Este o procedura cu o sensibilitate ridicata putand depista si cele mai mici leziuni ce pot fi omise la ecografie si mamografie.

Este o procedura recomandata pacientelor cu risc crescut: cele cu istoric de cancer in familie, mutatii BRCA1 sau BRCA2 prezente.

• Mamografia cu tomosinteza (mamografia 3D) – o tehnica noua ce efectueaza radiografii ale sanului din mai multe unghiuri si ulterior va reconstrui o imagine 3D a sanului examinat.
• Ductografia (Galactografia) – recomandata daca exista scurgeri patologice la nivel mamelonar.

Ca si tehnica se injecteaza in sistemul glandular al sanului o substanta de contrast si se efectueaza radiografii seriate pentru a cauta eventualele anomalii ductale.

• Tomografie cu Emisie de Pozitroni (PET-CT) – investigatie imagistica non-invaziva utilizata in stadializarea cancerului si in suspiciuni de metastazare.

Diagnosticul se va stabili in mai multe etape:

a) Se va ridica suspiciunea unei neoplazii in momentul existentei unui istoric sugestiv pentru o predispozitie la aparitia unui cancer mamar sau in momentul sesizarii unor schimbari la nivelul tesutului mamar precum asimetrii, modificari ale formei, schimbari la nivelul culorii sau texturii pielii precum roseata sau induratie persistente, aparitia unor noduli palpabili, ingrosarii sau modificari de textura ale sanului

b)Se efectueaza investigatii paraclinice de laborator si imagistice pentru evaluarea statusului pacientei si analiza detaliata a glandei mamare ce va evidentia prezenta sau absenta unei neoplazii mamare

c) Diagnosticul de certitudine se stabileste in baza investigatiilor mai sus mentionate acompaniate de o biopsie. Biopsia reprezinta o procedura invaziva ce consta in prelevarea de tesut mamar din zona suspicionata a fi canceroasa. In functie de tipul de leziune neoplazica, biopsia poate fi de 3 tipuri : 

4. • Biopsie cu ac fin – recomandata in cazul existentei unor noduli, fiind o procedura ce presupune introducerea unui ac fin pana la nivelul zonei de interes si se aspira o portiune in vederea analizei morfopatologice
   • Biopsie cu ac gros (biopsie core) – fata de procedura anterioara, prelevarea se realizeaza cu ajutorul unui ac cu calibru mai gros si este recomandata in momentul existentei unei leziuni extinse, fiind necesara o cantitate mai mare de tesut pentru analiza
   • Biopsie chirurgicala – in cazul in care exista o leziune ce nu permite un acces facil al acului de aspiratie sau formatiunea are o dimensiune mare, poate fi necesara o interventie chirurgicala ce va inlatura o parte sau toata portiunea suspecta

Analiza anatomopatologica

• Va determina tipul de cancer (carcinom ductal invaziv sau carcinom lobular invaziv) si trasaturile moleculare ale acestuia (daca are receptori pentru estrogen sau progesteron, statusul HER2, Ki-67 index)
• Stabileste stadiul cancerului in corelatie cu investigatiile imagistice

Tratamentul 

Este unul complex si implica o echipa multidisciplinara. In acest context trebuie subliniat faptul ca o depistare precoce a unei neoplazii mamare va duce la o multitudine de optiuni terapeutice cu o rata de succes mai ridicata.

Tratament chirurgical

• Lumpectomie – indepartarea chirurgicala a unui nodul sau tumori cu margini mici de excizie
• Sectorectomie – indepartarea chirurgicala a unei portiuni mai extinse din glanda mamara
• Mastectomie – excizia intregii glande mamare
• Chirurgia nodulilor limfatici – biopsia nodulului santinela

– Radioterapie – dupa interventia chirurgicala de utilizarea radiatiilor X pentru

distrugerea celulelor canceroase restante

– Chemoterapia – tratament sistemic ce presupune medicatie anticanceroasa

– Terapia hormonala – tratament tintit pentru cancerele cu receptori pentru

hormoni (Tamoxifen, inhibitori de aromataza)

– Terapie tintita – pentru cancerul HER2 pozitiv ( Trastuzumab)

– Imunoterapie

Recomandari pentru preventia cancerului de san conform categoriei de varsta:

• 20-39 de ani:

Autoexaminarea sanilor lunar

Examenul clinic al sanilor anual

Ecografie mamara daca exista simptome sau tesut mamar dens

• 40-49 de ani:

Autoexaminarea sanilor lunar

Examenul clinic al sanilor anual

Mamografie efectuata anual daca exista factori de risc, altfel la 2 ani

Ecografie mamara daca exista tesut dens sau alte simptome

• 50-64 de ani:

Autoexaminarea sanilor lunar

Examenul clinic al sanilor anual

Mamografie la 2 ani

Ecografie mamara daca exista tesut dens

• Peste 65 de ani:

Autoexaminarea sanilor lunar

Examenul clinic al sanilor anual

Mamografie la fiecare 2 ani până la 74 de ani

Ecografie mamara in funcție de circumstante

Află mai multe despre pachetele medicale oferite de Clinica Eminescu 100.

Bibliografie

2024. Menon G, Alkabban FM, Ferguson T. Breast cancer. StatPearls Publishing; 2024. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482286/
2025. International Agency for  Research on cancer – Global Cancer Observatory: Estimated new cases breast cancer, females all ages, World 2020 . Available at: https://gco.iarc.fr/en
2026. Rock, C. L., & Thomson, C. A. (2013). The role of diet and physical activity in breast cancer prevention: A review of the evidence. Cancer Prevention Research, 6(5), 1107-1119. https://doi.org/10.1158/1940-6207.CAPR-13-0022
2027. Rizwan, S. A., & Khan, S. A. (2020). Clinical Examination of the Breast: A Practical Guide. Springer.
2028. Kaufmann, M., von Minckwitz, G., & Smith, I. (2022). AGO Recommendations for the Diagnosis and Treatment of Patients with Early Breast Cancer: Update 2022. Breast Care, 17(4), 403–414
2029. Saini, M., et al. (2022). „Breast Cancer Imaging: The Role of MRI, Mammography, and Ultrasound.” Journal of Clinical Imaging Science, 12(1), 1-9.
2030. Curigliano, G., et al. (2024). „Breast Cancer Treatment: A Review of Recent Developments in Chemotherapy, Targeted Therapy, and Immunotherapy.” Cancer Treatment Reviews, 99, 102274.