Faringita – Simptome, Cauze și Tratament

Infectiile cailor aeriene respiratorii sunt patologii extrem de frecvente atat la copii cat si la adulti. Cu o incidenta in crestere, in special in sezonul rece, faringita reprezinta o afectiune inflamatorie care se caracterizeaza prin aparitia unui proces inflamator la nivelul faringelui. In marea majoritate a cazurilor, faringita nu este o afectiune severa si nu pune viata pacientului in pericol. Mai mult decat atat, studiile de specialitate arata faptul ca marea majoritate a cazurilor de faringita virala se vindeca de la sine in decurs de 7-10 zile.

Cu toate acestea, este indicat ca orice pacient care prezinta durere in gat si dificultati la inghitire, sa efectueze un consult medical de specialitate deoarece exista situatii in care faringita se poate complica cu diverse alte afectiuni precum abcesul retrofaringian sau abcesul parafaringian.

Ce este faringita? 

Faringita este o inflamatie a faringelui, regiune aflata in spatele cavitatii bucale. Poate fi cauzata de numerosi factori, inclusiv infectiile virale sau bacteriene. Simptomele comune includ dureri in gat, roseata si uneori dureri la inghitire (odinofagie). Cea mai frecventa etiologie a faringitelor este reprezentata de infectiile virale care, de cele mai multe ori, sunt autolimitate (se vindeca de la sine).

Ce diferente sunt intre faringita si rinofaringita?

Marea majoritate a pacientilor confunda faringita cu rinofaringita datorita denumirii similare a patologiei. Faringita reprezinta aparitia unui proces inflamator de etiologie virala sau bacteriana, localizat la nivelul faringelui in timp ce rinofaringita defineste afectiunea care se caracterizeaza prin aparitia inflamatiei atat la nivelul faringelui cat si la nivelul mucoasei nazale. Procesul inflamator localizat strict la nivelul mucoase nazale poarta denumirea de rinita.

Tipuri de faringita

In functie de modalitatea de aparitie a bolii dar si de durata simptomatologiei clinice, faringita poate fi de tip acut sau de tip cronic.

Faringita acuta

Faringita acuta se caracterizeaza prin aparitia brusca a simptomelor specifice bolii (durere in gat, probleme la deglutitie, febra). In marea majoritate a cazurilor, etiologia faringitei acute este virala, iar evolutia bolii este autolimitata, cu vindecare in decurs de maxim 10 zile.

Faringita cronica

Faringita cronica se caracterizeaza prin persistenta sindromului inflamator la nivel local pentru o perioada mai lunga de timp sau prin episoade repetate de faringita acuta. Factorii care intretin mentinerea inflamatiei la nivel faringian pot fi exogeni (praf, temperatura, umiditatea aerului) sau endogeni (sinuzita cronica, rinosinuzita cronica, obstructie nazala). De cele mai multe ori, faringitele cronice au un raspuns slab la tratament.

Clasificarea faringitei in functie de cauza

In functie de factorul care a determina aparitia procesului inflamator la nivelul faringelui, exista mai multe tipuri de faringite: faringita virala, faringita bacteriana, faringita produsa de alti factori.

Faringita virala

In faringita virala, procesul inflamator local este declansat de aparitia unui virus la nivelul cailor aeriene respiratorii. Reprezinta cea mai frecventa forma de faringita si poate fi produsa de: rinovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul Influenza, virusul Parainfluenza, virusul imunodeficientei umane (HIV), virusul coxsackie, virusul herpes simplex, virusul Epstein Barr, cytomegalovirus.

Faringita bacteriana

Faringita bacteriana se caracterizeaza prin inflamatia faringelui ca urmare a patrunderii in organism a unei bacterii. Cele mai incriminate bacterii sunt: streptococul betahemolitic de grup A, Neisseria gonorrhoeae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Corynebacterium diphteriae, Haemophilus influenzae. Faringita streptotocica reprezinta cea mai frecventa forma de faringita de etiologie bacteriana. De cele mai multe ori, faringitele bacteriene apar pe fondul unor faringite virale ca urmare a unor suprainfectari.

Faringita granuloasa

Faringita granuloasa reprezinta o forma rara de faringita care se caracterizeaza prin aparitia la nivelul faringelui a unor granule de dimensiuni mici si consistenta dura ca urmare a unor infectii respiratorii de cai aeriene superioare cu caracter recurent. Practic, faringita granuloasa reprezinta o complicatie a faringitelor cronice, a carei aparitie este favorizata de infectiile prelungite.

Simptomele faringitei

Cand vine vorba despre faringita, simptomele clinice sunt inalt sugestive pentru diagnosticul de boala; din acest motiv, este necesar ca pacientul sa solicite ajutor medical de specialitate de la primele semne de infectie a cailor aeriene respiratorii superioare.

Durere si roseata in gat

Principalul simptom cu care se confrunta pacientii cu faringita sau rinofaringita acuta este reprezentat de durerea in gat. Intensitatea durerii variaza de la pacient la pacient, iar prezenta acestui simptom face dificila alimentatia si hidratarea. Alaturi de durere, pacientul prezinta roseata in gat, care este, defapt, expresia clinica a procesului inflamator local.

Odinofagie (dificultate sau durere la inghitire)

Un alt simptom caracteristic al bolii este reprezentat de odinofagie. Marea majoritate a pacientilor se intreaba ”ce inseamna odinofagia?”Raspunsul este foarte simplu: odinofagia reprezinta, in termeni medicali, durerea resimtita la nivelul gatului, in momentul deglutitiei. Pe masura ce inflamatia locala creste, hiperemia mucoasei faringiene se accentueaza iar inghitirea devine din ce in ce mai greu de realizat.

Simptomele faringitei la copii

In cazul faringitei acute la copii, situatia se complica putin deoarece pacientul pediatric nu are capacitatea de a verbaliza ceea ce il doare. Din aceste considerente, faringita la copii se poate manifesta prin:

–        Refuz alimentar;

–        Stare de agitatie, iritabilitate;

–        Febra;

–        Rinoree;

–        Adenopatii cervicale;

–        Eritem faringian;

–        Tuse;

–        Probleme de respiratie;

Simptomele faringitei la adulti

In randul adultilor, Inflamatia faringelui poate avea urmatoarele simptome:

–        Durere in gat;

–        Disfagie, odinofagie;

–        Febra, frisoane;

–        Cefalee;

–        Respiratie dificila;

–        Uscarea cavitatii bucale;

–        Tuse intensa;

–        Vocea ragusita;

–        Adenopatii laterocervicale;

–        Dificultate de vorbire;

–        Stranut;

–        Greata sau varsaturi;

–        Oboseala generalizata.

Cauze si factori de risc

Faringita este o afectiune extrem de frecventa, fiind considerata una dintre cele mai des diagnosticate boli respiratorii, atat la copii cat si la adulti. Factorii care pot contribui la aparitia bolii sunt numerosi.

Infectii virale sau bacteriene

Cauza cea mai frecventa care determina aparitia inflamatiei la nivelul faringelui este reprezentata de infectiile virale sau bacteriene. Cantonarea virusului sau a bacteriei la nivelul mucoasei faringiene determina declansarea fenomenelor inflamatorii la nivel local si implicit aparitia bolii. Studiile de specialitate arata faptul ca, din 10 cazuri de faringita, 5 au etiologie virala, 4 au etiologie bacteriana iar 1 este produsa de alti factori declansatori.

Expunerea la fum sau poluare

O alta cauza care poate determina aparitia faringitelor este reprezentata de expunerea la fum, poluare sau substante toxice. Factorii de mediu joaca un rol foarte important in mentinerea starii de sanatate a aparatului respirator; noxele din atmosfera, praful, alergenii sau substantele toxice pot determina aparitia faringitei.

Reflux gastroesofagian

Afectiunile cronice precum refluxul gastro-esofagian, diabetul zaharat, rinita alergica, bolile hematologice sau sinuzita cronica, pot determina aparitia faringitei sau rinofaringitei.

H3: Frecventa ridicata a infectiilor

Infectiile repetate la nivelul sinusurilor nazale pot favoriza aparitia faringitelor daca drenajul infectiilor sinusale este defectuos si ineficient.

Alti factori care predispun la faringita

–        Varsta: riscul de a dezvolta faringita este mai cresut la copii;

–        Fumul de tigara: poate irita caile aeriene;

–        Alergiile: mucegai, praf, acarieni, polen, par de animale, etc.;

–        Imunosupresia;

–        Consumul cronic de alcool;

–        Profesie desfasurata in mediu toxic;

–        Dieta bogata in alimente foarte iuti sau condimentate excesiv.

Diagnosticul faringitei

Pentru stabilirea diagnosticului de faringita, pacientul trebuie sa solicite de urgenta consult medical de specialitate deoarece, desi de cele mai multe ori faringita este o boala autolimitata (se vindeca de la sine in decurs de 7-10 zile) pot aparea complicatii, in special in randul pacientilor pediatrici.

Examen clinic ORL

Diagnosticul de faringita se stabileste de catre medicul O.R.L. Apasa aici pentru o programare la specialitatea O.R.L. din cadrul clinicii Eminescu 100. Examenul clinic consta in examinarea cu atentie a cavitatii bucale cu ajutorul unui instrument specializat denumit apasator de limba. In timpul manevrei, medicul examineaza cu atentie peretii cavitatii bucale, dantura, gingiile, limba, amigdalele palatine si peretele posterior al faringelui. In caz de faringita, peretele posterior este intens hiperemic, de culoare rosie.

Exudat faringian

Pentru a stabili diagnosticul de faringita bacteriana, se poate preleva un exudat faringian; acesta se recolteaza cu ajutorul unui tampon steril introdus ulterior, dupa recoltare, intr-un mediu special de cultura. Recoltarea exudatului este obligatoriu a se realiza fara a efectua toaleta cavitatii bucale si inainte de a incepe tratamentul antibiotic. Exudatul faringian este trimis la laborator pentru a fi ulterior insamantat pe medii de cultura cu scopul de a identifica posibile tulpini bacteriene. In situatia in care exudatul faringian este pozitiv pentru o anumita specie bacteriana, se efectueaza si antibiograma.

Analize de laborator

Pentru completarea tabloului clinic se realizeaza cu o serie de investigatii de sange deoarece anumite investigatii de laborator pot identifica cauza faringitei. Medicul poate recomanda recoltarea: hemoleucogramei, probelor de inflamatie, glicemiei, probelor renale (uree, creatinina), enzimelor hepatice (TGP, TGO), ionogramei (sodiu, potasiu, magneziu, clor, calciu), profilului de coagulare.

Tratamentul faringitei

Cand vine vorba de faringita, tratamentul trebuie administrat doar la recomandarea medicului curant, deoarece acesta depinde foarte mult de etiologia bolii. De cele mai multe ori, tratamentul faringitei acute se poate efectua la domiciliu; doar cazurile severe necesita internare in spital.

Tratamentul simptomatic

Tratamentul simptomatic al faringitei cuprinde o serie de medicamente administrate cu scopul de a ameliora tabloul clinic semnificativ al bolii:

–        Medicamentele antitermice se adiministreaza in cazul in care pacientul prezinta febra;

–        Medicamentele antitusive se pot administra daca tabloul clinic este dominat de tuse;

–     Medicamentele din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene sunt utile pentru a reduce inflamatia si implicit durerea in gat;

–        Analgezicele sunt utile daca durerea este foarte intensa;

–        Dezinfectantele orofaringiene precum si antisepticele locale cu anestezic se administreaza pentru combaterea disfagiei.

Tratamentul medicamentos– Antibiotice (in cazul faringitei bacteriene) si antivirale

In cazul faringitei, tratamentul antibiotic este un tratament etiologic, care are ca scop anihilarea focarului infectios care a determinat aparitia bolii. Administrarea antibioticelor se face doar la recomandarea medicului curant, in urma obtinerii rezultatului exudatului faringian si a antibiogramei. Antibioticul se poate administra pe cale orala, intramuscular sau intravenos. Durata tratamentului variaza intre 7-10 zile.

Tratamentul antiviral nu se recomanda in formele usoare de boala, care, de cele mai multe ori, sunt autolimitate. Medicamentele antivirale se administreaza in infectii severe, la pacientii cu imunosupresie.

Remedii naturale

–        Repaus la pat;

–        Ceaiuri calde: ceai verde, ghimbir, lemn dulce, musetel;

–        Administrarea compreselor calde in jurul gatului;

–        Consumul de alimente bogate in vitamina C;

–        Gargara cu apa si sare de mare;

–        Consum de miere;

–        Sucuri naturale de struguri sau mere;

–        Dieta bogata in banane coapte, ghimbir, gris cu lapte;

–        Iaurit, sana, piure de cartofi, supa de pui;

–        Compot de gutui, pere, piersici;

–        Utilizarea umidificatorului de camera.

Complicatii posibile

In cele mai multe cazuri, faringita este o afectiune care se vindeca de la sine in decurs de 7-10 zile. In anumite situatii, insa, sub actiunea diversilor factori de risc, faringita se poate complica cu diferite patologii.

Abcesul parafaringian si retrofaringian

Una din cele mai frecvente complicatii ale faringitei este reprezentata de abcesul parafaringian sau abcesul retrofaringian. Abcesul reprezinta o acumulare de puroi care apare ca urmare a unei infectii bacteriene locale, incomplet tratate. Aceasta complicatie impune tratament medicamentos de urgenta cu antibiotic conform antibiogramei precum si drenaj chirurgical.

Faringita granuloasa

Faringita granuloasa este o complicatie mai putin frecventa a faringitei cronice care se caracterizeaza prin formarea unor depozite de dimensiuni mici si de consistenta dura la nivelul faringelui. Apare, in special, in cazul episoadelor recidivante de faringita.

H3: Alte complicatii

–      Otita medie: diseminarea procesului infectios la nivelul urechii prin intermediul trompei lui Eustachio (tub subtire care face legatura intre urechea medie si faringe);

–        Sinuzita: proces inflamator localizat la nivelul sinusurilor;

–        Mastoidita, epiglotita;

–  Glomerulonefrita acuta poststreptotocica: apare in faringita bacteriana cauzata de streptococul betahemolitic de grup A;

–     Reumatismul articular acut: in cazul in care faringita a fost declansata de streptococul beta hemolitic de grup A.

Prevenirea faringitei

Faringita este o afectiune care poate fi prevenita prin implementarea unor masuri aparent simple, insa de mare folos, in special in sezonul rece, cand incidenta bolii este in crestere.

–        Igiena riguroasa a mainilor pentru a preveni contaminarea bacteriana sau virala;

–        Evitarea contactului cu persoane diagnosticate cu faringita;

–        Renuntarea la fumat;

–        Limitarea consumului de alcool;

–        Igiena zilnica a cavitatii bucale;

–        Consulturi stomatologice regulate cu scopul de a rezolva problemele dentare;

–        Evitarea expunerii la noxe profesionale;

–        Mentinerea unei temperaturi optime in mediul ambiant;

–        Mentinerea umiditatii adecvate in locuinta;

–        Igiena riguroasa a locuintei si aerisire frecventa pentru a preveni aparitia mucegaiului;

–        Hidratare corespunzatoare;

–        Dieta bogata in fructe si legume proaspete, bogate in vitamina C;

–        Utilizarea veselei si a tacamurilor proprii.

Concluzie

In concluzie, faringita este una din cele mai frecvetne infectii ale cailor aeriene superioare, care apare atat la adulti cat si la copii, in special in sezonul rece. Cea mai frecventa cauza care determina aparitia bolii este reprezentata de infectia virala iar tabloul clinic cuprinde simptome precum durerea in gat, rosul in gat, febra, disfagia si tusea. Diagnosticul de faringita este stabilit de catre medicul O.R.L-ist prin examinare directa a cavitatii bucale si recoltare de exudat faringian. Tratamentul simptomatic cuprinde antialgice, antitermice, antitusive, antiinflamatoare nesteroidiene, iar tratamentul etiologic cuprinde antibiotice (administrate doar in cazul in care faringita are etiologie bacteriana).