Markerii tumorali – Clinica Eminescu 100

AFP (Alfa-feto proteina)

AFP este o proteină pe care ficatul o produce atunci când celulele sale cresc și se divid pentru a produce celule noi. AFP este în mod normal ridicată la bebelușii nenăscuți. După naștere, nivelurile de AFP scad foarte mult. Copiii sănătoși și adulții au foarte puțină AFP în sânge.

AFP la adult creste in principal în afectiuni hepatice benigne (ciroză sau hepatită cronică activă), cancerul de ficat și tumorile cu celule germinale ale testiculelor sau ovarelor, care sunt rare.

Testarea  markerilor tumorali AFP, nu poate fi utilizata singura pentru screening-ul sau diagnosticarea cancerului. Asta pentru că alte afecțiuni pot crește nivelurile de AFP, inclusiv bolile hepatice care nu sunt canceroase. Și unele persoane care au cancer hepatic, ovarian sau testicular vor avea niveluri normale de AFP. Prin urmare, un test al markerilor tumorali AFP nu poate exclude cu siguranță cancerul.

Dar atunci când este utilizat împreună cu alte teste și examene, testarea markerilor tumorali AFP poate ajuta la diagnosticarea și monitorizarea cancerelor care determină niveluri ridicate de AFP.

Un test al markerilor tumorali AFP poate fi utilizat în timpul diagnosticării și/sau tratamentului cancerului de ficat, ovare sau testicule care produc niveluri ridicate de AFP.

Este utilizat pentru:

-A ajuta la confirmarea sau excluderea unui diagnostic de cancer atunci când este utilizat împreună cu alte examene și teste.

-A prezice cum poate evolua cancerul în timp.

-A monitoriza tratamentul cancerului. Nivelurile de AFP cresc adesea dacă cancerul este în creștere și scad atunci când tratamentul funcționează.

-A verifica dacă cancerul a recidivat după tratament.

 Testul poate fi, de asemenea, utilizat pentru a vă monitoriza starea de sănătate dacă aveți hepatită cronică sau ciroză hepatică. Aceste afecțiuni nu sunt cancer, dar cresc riscul de a dezvolta cancer hepatic.

S100

Proteinele S100 regleaza procese intracelulare cum ar fi cresterea si motilitatea celulara, ciclul celular, transcriptia si diferentierea. Fac parte din familia proteinelor care leaga Ca2+.

Recent proteinele S100 au dobandit semnificatie datorita asocierii stranse cu anumite afectiuni: cardiomiopatii, boli neurodegenerative si gradul de dezvoltare a melanomului malign.

Determinarea in ser a proteinei S100 are doua indicatii majore:

– management-ul pacientilor cu melanom malign;

– monitorizarea pacientilor cu traumatisme cerebrale si accidente vasculare cerebrale in corelatie cu datele clinice si imagistice.

Proteina S100 nu reprezintă un factor de diagnosticare în sine. El este utilizat alături de alți markeri tumorali sau cu ajutorul imagisticii.

S100 se coreleaza cu volumul tumoral, astfel ca la pacientii cu melanom malign aflati in stadiile II, III si IV nivelurile serice crescute indica progresia bolii.

In melanomul malign este un marker de boala metastatica, fiind util in identificarea pacientilor cu metastaze la distanta. De asemenea S100 are importanta in monitorizarea raspunsului la tratamentul oncologic precum si in detectarea precoce a recaderilor tumorale.

CA 15-3 (Antigen carbohidrat)

CA 15-3 este o glicoproteina cu greutate moleculara mare, eliberata in principal de catre celulele din carcinomul de san  dar si in  cancerul pancreatic (80%), cancerul pulmonar (71%), cancerul ovarian (64%), cancerul colorectal (63%) și cancerul hepatic (28%).

Celulele canceroase și tumorile eliberează CA 15-3 în sânge. Testul CA 15-3 nu este utilizat pentru diagnosticarea cancerului de sân, deoarece cancerul de sân în stadiu incipient sau localizat nu determină, în general, creșterea nivelurilor de CA 15-3. Alte teste de diagnostic sunt utilizate pentru a evalua pacienții aflați în stadiul pre-diagnostic al bolii.

În schimb, testul CA 15-3 este utilizat pentru a urmări progresia cancerului în stadiu avansat și modul în care acesta răspunde la tratament. Testul, parte a unui plan complet de tratament pentru cancer, este utilizat împreună cu alte teste genetice, proteice și de sânge.

 Este util în monitorizarea răspunsului la terapie la pacientele cu cancer de sân, unde o modificare >25% se corelează cu progresia. Determinarea combinata de CA 15-3 şi CEA poate creşte sensibilitatea detecţiei recurenţei tumorale; determinările seriate pot fi utile în detectarea precoce a metastazelor osoase şi hepatice.

Testul nu este potrivit pentru screening sau pentru diagnosticul primar, deoarece sensibilitatea diagnosticului este prea scăzută pentru boala localizată, iar un numar mare de niveluri crescute sunt asociate cu boli benigne ale sânilor, tuberculoza, boli hepatice, precum și cu cancerul altor organe.

Markerul tumoral CA 19-9

Din punct de vedere chimic, CA 19-9 este un glicolipid. CA 19-9 a fost detectat în principal în cancerul de colon (59%), stomac (89%) și pancreas (86%) și, mai rar, în cancerul de ficat, tract biliar, plămân, sân și în cancer ovarian mucinos.

CA 19-9 are cea mai mare sensibilitate și specificitate diagnostică în diagnosticul diferențial al cancerului pancreatic. Mai mult, semnificația diagnostică principală a determinării CA 19-9, este în monitorizarea tratamentului cancerelor pancreatice, hepatobiliare și gastrice.

Indicații absolute:
-Suspiciune de cancer pancreatic, hepatobiliar (cancer hepatic, cancer biliar) sau gastric.
-Monitorizarea și urmărirea pacienților cu adenocarcinom pancreatic, gastric şi a tumorilor hepatobiliare.
Indicații relative:
-Diagnosticul și monitorizarea/urmărirea cancerului colorectal (marker tumoral de linia a doua după CEA) și cancerului ovarian (marker tumoral de linia a doua după CA 125).
Marker-ul nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic.

Nivele usor crescute si tranzitorii apar si in diferite afectiuni benigne : inflamatii gastro-intestinale, litiaza coledociana, colecistita, icter obstructiv, hepatita cronica, ciroza hepatica, pancreatita acuta sau cronica, fibroza chistica, hidronefroza, afectiuni reumatismale, afectiuni pulmonare, tiroidiene, ginecologice, diabet zaharat.

Enolaza specifică neuronului (NSE)

Este o izoenzimă specifică a enzimei glicolitice, enolaza.
Se găsește în concentrații mari în țesutul neural, celule cu funcție neuroendocrină, trombocite și eritrocite. NSE este un marker valoros al carcinomului pulmonar cu celule mici (SCLC), cu niveluri crescute fiind găsite în 60-81% din SCLC. Nivelurile de NSE la pacienții cu SCLC se corelează cu marimea tumorii, numărul de metastaze și răspunsul la tratament. Au fost raportate niveluri crescute de NSE și în cancerul pulmonar cu celule non-mici (NSCLC), dar utilizarea sa nu a fost încă acceptată pe scară largă. NSE este prezentă și în tumorile maligne cu diferențiere neuroendocrină, inclusiv neuroblastomul (NB), unde niveluri crescute sunt observate în toate stadiile de NB.

Niveluri crescute de NSE pot apărea, de asemenea, într-o mare varietate de alte boli tumorale și afecțiuni clinice, inclusiv melanom, seminom, carcinom cu celule renale, tumoră cu celule Merkel, tumori carcinoide, disgerminoame, teratoame imature și feocromocitoame maligne. Datorită concentrației sale ridicate în țesutul neural, NSE crescută este observată în leziuni ale țesutului cerebral datorita traumatismelor cerebrale sau în urma accidentului vascular cerebral ischemic, hemoragiei intracerebrale, boli inflamatorii ale creierului și boala Creutzfeldt-Jakob.

Recomandări pentru determinarea NSE :
NSE este utilă pentru monitorizarea rezultatului tratamentului și evoluției bolii la pacienții cu tumori neuroendocrine, în special cancerul pulmonar cu celule mici și neuroblastom.

Indicaţii absolute: cancerul pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomul.
Indicaţii relative: carcinomul tiroidian medular

NMP22

Cancerul vezicii urinare este o problemă majoră de sănătate publică, reprezentată de un grup eterogen de tumori, cu rezultate oncologice care depind de diagnosticul precoce, urmat de intervenție promptă.
Testul NMP22, care măsoară nivelul proteinei NMP22 în urină, este folosit ca marker pentru depistarea cancerului de vezică urinară.

Cistoscopia este investigația standard pentru diagnosticarea și monitorizarea tumorilor vezicale, permițând medicului să vizualizeze direct peretele vezicii urinare. Sensibilitatea cistoscopiei este foarte bună, dar natura invazivă a procedurii i-a determinat pe medici să caute metode alternative pentru monitorizarea bolii.

In urma unui studiu din Romania, senzitivitatea testului NMP22 este dependenta de gradingul tumoral astfel: G1-38% (29% citologic), G2-52% (55% citologic), G3 –77% (70% citologic). Specificitatea este aproximativ de 66,9% (80% citologic). NMP22 este o determinare solidă pentru diagnosticarea cancerului vezical. Leziunile benigne, cum ar fi cistitele şi infecţiile de tract urinar pot fi responsabile de majoritatea rezultatelor fals-pozitive.

PSA (Antigen specific prostatic)

Cancerul de prostata este a doua cea mai frecventa afectiune maligna in randul barbatilor din intreaga lume.
Scopul depistarii precoce a cancerului de prostata este identificarea cancerului intr-un moment in care tratamentul este cel mai probabil eficient. Riscul de deces din cauza cancerului de prostata este semnificativ in cazul tumorilor de grad moderat sau crescut. Acest lucru este valabil mai ales la barbatii mai tineri. Supravietuirea pe termen lung este compromisa atunci cand cancerul s-a raspandit dincolo de limitele prostatei, in ganglionii limfatici regionali sau la distanta.

PSA este sintetizat în celulele epiteliale de-a lungul acinilor și în epiteliul ductal al prostatei și eliberat în sistemul ductal prostatic. De obicei, PSA este prezent în ser la concentrație scăzută și atinge niveluri plasmatice crescute doar în cancerul de prostată, hiperplazia benignă de prostată, infectii urinare, prostatita acută sau în urma biopsiei de prostate (rezultate fals positive ).
PSA total (tPSA) include PSA liber (fPSA) și PSA complex.

Indicatii:
-Screeningul bărbaților asimptomatici dupa 45 de ani, după ce a fost consiliat cu privire la riscurile și beneficiile potențiale
-În prezența simptomelor legate de prostata.
-Monitorizarea pacienților cu cancer de prostată cu risc scăzut, supuși supravegherii active.
-La pacienții cu prostatită pentru monitorizarea răspunsului la tratamentul cu antibiotice.
– Monitorizarea persoanelor după intervenții chirurgicale sau radioterapie pentru cancerul de prostată, pentru a vedea dacă cancerul a recidivat. Dacă nivelul PSA al unei persoane începe să crească după tratamentul cancerului de prostată, acesta poate fi primul semn al unei recidive. O astfel de „recidivă biochimică” apare de obicei cu luni sau ani înainte ca recidiva să provoace simptome.

Un rezultat în intervalul de referință corespunzător vârstei nu exclude cancerul de prostata.
Efectul manevrelor urologice asupra nivelului de PSA:
-Tuşeu rectal: poate determina creşteri minore, rareori clinic semnificative.
-Masaj prostatic: poate determina creşteri minore la unii pacienţi.
-Rezecţie transuretrală: determină creşteri semnificative (recoltarea se va face după cel puţin 6 săptămâni).
-Biopsie prostatică: determină creşteri semnificative (recoltarea se va face după cel puţin 6 săptămâni).
-Cistoscopie: aparent folosirea cistoscopului flexibil nu modifică nivelul PSA, pe când folosirea cistoscopului rigid poate determina apariţia unor niveluri crescute.
-Ejacularea poate determina creşteri tranzitorii ale PSA.

Există riscul ca PSA să fie crescut atunci când nu există cancer ( fals pozitivă). Pentru fiecare 100 de bărbați cu un rezultat PSA ridicat, aproximativ 46 dintre ei vor avea un rezultat fals pozitiv, iar 25 vor avea un adevărat pozitiv (adică vor avea cancer de prostată).

De asemenea, testele PSA pot duce la rezultate fals negative. Acest lucru înseamnă că rezultatul PSA este în intervalul normal, dar persoana are cancer de prostată. Nivelurile de PSA pot rămâne normale în primele etape ale cancerului de prostată, oferind o reasigurare falsă. Dacă testăm 100 de bărbați cu cancer de prostată, atunci aproximativ 15 dintre aceștia ar avea un rezultat PSA normal ( fals negativ).

Cyfra 21-1 (Cytokeratin 19 fragment)

Cyfra 21-1 este un marker tumoral, determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali indreptati impotriva unui fragment de citokeratina 19.

Recomandarea cu privire la determinarea markerului CYFRA 21-1 se face în cele mai multe dintre situații în cazul pacienților care prezintă suspiciunea de cancer pulmonar. De asemenea, determinarea este recomandată și pentru diagnosticul diferențial (diagnosticarea tipului de cancer), dar și în cazul pacienților care necesită monitorizarea unui cancer pulmonar deja diagnosticat.
Indicatii:
-diagnostic diferential al formatiunilor tumorale pulmonare.
-suspiciune de cancer pulmonar NSCLC.
-monitorizarea evolutiei in tratamentul cancerului pulmonar cu celule non-mici (NSCLC).
-monitorizarea evolutiei in tratamentul cancerului de vezica urinara

Cyfra 21-1 nu trebuie utilizat in screening-ul cancerului pulmonar la pacienti asimptomatici sau la cei cu risc crescut (mari fumatori).
Hemoliza intensa a serului poate sa conduca la rezultate eronate.

CEA- Antigen carcinoembrionic

De obicei, oamenii se nasc cu niveluri ridicate de CEA, care scad pe măsură ce îmbătrânesc. Însă unele tipuri de cancer pot crește nivelul acestei proteine. Medicul dumneavoastră poate cere un test CEA pentru a monitoriza tratamentul cancerului sau pentru a vedea dacă tratamentul funcționează.

Concentratii serice mari de CEA sunt gasite frecvent in adenocarcinoamele colorectale si mai rar in alte tipuri de carcinoame : tiroidian medular, san, tract gastrointestinal, ficat, pancreas, plaman, ovar, prostata; cresteri mici – moderate pot apare in afectiuni benigne ale intestinului, pancreasului, ficatului, plamanului (ciroza hepatica, hepatita cronica, pancreatita, colita ulcerativa, boala Crohn).

Spre deosebire de afecțiunile non-maligne, concentrațiile serice de CEA cresc constant în boala malignă din cauza creșterii progresive a tumorii.
Sensibilitatea diagnostică a CEA depinde de stadiul tumorii și de metastazare. Rata de creștere a CEA și nivelurile cresc in functie de marimea tumorii.
Determinarea antigenului carcinoembrionar CEA nu este recomandata pentru screeningul cancerului in populatia generala, iar valori normale ale CEA nu exclud posibilitatea prezentei unei afectiuni maligne.

Deși este utilizat pentru detectarea recurenței cancerului după tratamente chirurgicale primare și adjuvante, o singură valoare (măsurare unică) este inadecvată din cauza sensibilității scăzute (rata mare de rezultate fals pozitive), iar mai multe măsurători sunt esențiale.

Free PSA

Free PSA este o analiza ce trebuie efectuată concomitent cu testul imunologic total PSA pentru a vedea cum funcționează prostata.

Free PSA este forma necomplexa a antigenului specific prostatei și se exprimă procentual. Această analiză este raportul dintre PSA liber, nelegat de alte molecule din organism, detectat de analizor și PSA total.

Pe măsură ce procentajul de free PSA scade, probabilitatea de cancer este mai mare.
Un procentaj mai mare de free PSA indică o probabilitate mai mică de cancer.
Obligatoriu cele două teste se efectuează din același ser, prin aceeași metodă. Raportul dintre free PSA și PSA total poate să ajute la diferențierea între cancerul de prostată și hipertrofia benignă de prostată.
În cazul în care în istoricul familial există cazuri de cancere de prostată, indicația medicală este ca determinarea PSA (free PSA și PSA total) să înceapă de la vârsta de 40 de ani și să fie făcută periodic.

În cazul bărbaților care au primit în trecut diagnosticul de cancer, determinarea PSA are relevanță pentru identificarea riscului de recidivă.
Nu există valori normale ale analizei free PSA, după cum nu există nici free PSA mic, ci o probabilitate de risc în funcție de o valoare de referință:
-valorile free PSA < 10% indică o probabilitate de 49 – 65% (în funcție de vârstă) de a depista cancer de prostată la biopsia prostatică;
-valorile free PSA > 25% indică o probabilitate de 9 – 16% (în funcție de vârstă) de a depista cancer de prostată la biopsia prostatică.

CA 125 (Antigen tumoral)

Antigenul tumoral CA 125 este o proteina epiteliala prezenta la nivelul ovarelor, pancreasului, vezicii biliare, stomacului, plamanilor si colonului, iar la gravide poate fi detectat in lichidul amniotic, laptele matern si in sange.
Specificitatea diagnosticului pentru bolile ovariene benigne este de 85% pentru CA 125. În cazul recidivei tumorale, pacienții supuși unei reintervenții chirurgicale au avut concentrații crescute de markeri în 60% (CA 125).

Principalele recomandari pentru determinarea markerului tumoral CA 125 sunt reprezentate de catre:
-Diagnosticul tumorilor ovariene de origine seroasa;
-Alaturi de CA19-9, CA 125 este utilizat ca marker secundar in diagnosticarea cancerului pancreatic;
-Monitorizarea pacientelor aflate sub tratament specific pentru carcinom ovarian si evaluarea prognosticului pe termen lung la pacientele cu tumori ovariene la fiecare 6 luni;
-Efectuarea diagnosticului diferential intre masele tumorale pelvine benigne si cele maligne;
-Diagnosticarea cazurilor de cancer ovarian in stadiu incipient la pacientele cu antecedente heredo colaterale ale bolii atunci cand este insotit de ecografia transvaginala.

Valori crescute se regasesc uneori in numeroase afectiuni ginecologice benigne, precum chisturile ovariene, metaplazia ovariana, anexite acute, endometrioza, uter miomatos sau cervicita. Cresteri usoare ale acestui marker pot aparea si in numeroase alte afectiuni benigne (pancreatita acuta si cronica, ciroza, hepatite, boli gastrointestinale benigne, insuficienta renala, afectiuni autoimune). Desi cele mai ridicate niveluri de CA 125 apar la pacientele cu carcinom ovarian, valori crescute se inregistreaza si in cazul afectiunilor maligne ale endometrului, sanului, tractului gastrointestinal.

Nu se recomanda determinarea CA 125 in screeningul cancerului ovarian datorita sensibilitatii sale scazute in stadiile incipiente ale bolii.

CA 72-4 (Ag tumoral)

CA 72-4 reprezintă unul dintre cei mai importanți markeri tumorali ce pot fi folosiți în monitorizarea tratamentului și evoluției cancerului gastric, ulterior diagnosticării.

Importanța determinării acestui marker vine din faptul că, alături de alți markeri tumorali, specificitatea sa crește, putând fi diagnosticate mai rapid și mai eficient cancerele gastrointestinale, cancerele colorectale, cancerul gastric și cancerele din sfera genitală.

Determinarea nivelului CA 74-2 corelat cu ceilalți markeri specifici diagnosticării cancerului poate crește rata de supraviețuire a pacienților care suferă de cancer gastric pentru că, în acest fel, se pot identifica în timp util tumorile.

Acest tip de cancer este foarte răspândit, iar evoluția sa este rapidă. Din fericire însă, datorită markerilor tumorali, poate fi identificată patologia în stare incipientă, astfel încât boala să fie diagnosticată din timp.

Markerul CA 72-4 se poate corela și cu celelalte metode de diagnosticare și evaluare a pacienților, în ceea ce privește cancerul gastric. În anumite cazuri, valorile analizei CA 72-4 și interpretarea acestora poate eficientiza diagnosticul.

Astfel, determinarea CA 72-4 este recomandată pacienților cu risc sau suspiciune de cancer gastric, chiar și în cazul persoanelor asimptomatice.

Valorile peste nivelul de referință ridică suspiciunea unei tumori gastrice sau a unor tumori colorectale. Aceste tumori secretă valori mari ale CA 72-4, iar sensibilitatea de detecție a markerului tumoral ajută la identificarea eficientă.

Valori crescute ale CA 72-4 pot fi întâlnite și în afecțiuni precum:

-Cancer ovarian;
-Cancer de sân;
-Cancer endometrial;
-Boli pulmonare;
-Alte afecțiuni gastrice;
-Afecțiuni benigne la nivelul sânilor;
-Afecțiuni benigne ovariene.

Un rezultat in limite normale nu exclude existenta unei formatiuni tumorale maligne si nu toate valorile crescute indica prezenta sa.

Valori usor crescute se observa in sarcina, la fumatori si la consumatorii de droguri.

CEA- Antigen carcinoembrionic

De obicei, oamenii se nasc cu niveluri ridicate de CEA, care scad pe măsură ce îmbătrânesc. Însă unele tipuri de cancer pot crește nivelul acestei proteine. Medicul dumneavoastră poate cere un test CEA pentru a monitoriza tratamentul cancerului sau pentru a vedea dacă tratamentul funcționează.

Concentratii serice mari de CEA sunt gasite frecvent in adenocarcinoamele colorectale si mai rar in alte tipuri de carcinoame : tiroidian medular, san, tract gastrointestinal, ficat, pancreas, plaman, ovar, prostata; cresteri mici – moderate pot apare in afectiuni benigne ale intestinului, pancreasului, ficatului, plamanului (ciroza hepatica, hepatita cronica, pancreatita, colita ulcerativa, boala Crohn).

Spre deosebire de afecțiunile non-maligne, concentrațiile serice de CEA cresc constant în boala malignă din cauza creșterii progresive a tumorii.
Sensibilitatea diagnostică a CEA depinde de stadiul tumorii și de metastazare. Rata de creștere a CEA și nivelurile cresc in functie de marimea tumorii.
Determinarea antigenului carcinoembrionar CEA nu este recomandata pentru screeningul cancerului in populatia generala, iar valori normale ale CEA nu exclud posibilitatea prezentei unei afectiuni maligne.

Deși este utilizat pentru detectarea recurenței cancerului după tratamente chirurgicale primare și adjuvante, o singură valoare (măsurare unică) este inadecvată din cauza sensibilității scăzute (rata mare de rezultate fals pozitive), iar mai multe măsurători sunt esențiale.