Hormonii sunt esențiali pentru supraviețuirea noastră de zi cu zi și menținerea homeostaziei organismului. Sistemul endocrin este în strânsă legătură cu sistemul nervos prin intermediul hipotalamusului, integrând mesajele primite de la acesta și participând la controlul temperaturii, somnului, apetitului, setei, a creșterii liniare și dezvoltării pubertare, a funcției de reproducere, precum și la menținerea glicemiei si tensiunii arteriale în parametri fiziologici.

Vă întrebati când ar trebui să vă adresați unui endocrinolog?

Dacă vă confruntați cu oricare dintre simptomele de mai jos,nu ezitati sa va prezentati la un consult endocrinologic:

În cazul în care suferiți de simptome care ar putea sugera prezența unei afecțiuni endocrine, primul pas este vizita la medicul de familie, în vederea obținerii unui bilet de trimitere către specializarea endocrinologie, pentru a putea beneficia de un consult de specialitate.

În cazul în care suferiți de simptome care ar putea sugera prezența unei afecțiuni endocrine, primul pas este vizita la medicul de familie, în vederea obținerii unui bilet de trimitere către specializarea endocrinologie, pentru a putea beneficia de un consult de specialitate.

Consultul endocrinologic presupune anamneza (discuția legată de istoricul familial și personal al pacientului, tratamentele urmate, analizele efectuate), examen clinic și, în funcție de caz, evaluare ecografică tiroidiană.

Ecografia tiroidiana este un test medical neinvaziv care ajută medicii să diagnostice și să trateze afecțiunile medicale ale tiroidei. Este sigura și nedureroasa, producand imagini ale interiorului corpului folosind unde de sunet. 

Osteodensitometria cu ultrasunete este o metodă non-invazivă, nedureroasă și sigură de măsurare a densității osoase. Această metodă este utilizată în principal pentru a evalua riscul de osteoporoză și fracturi osoase. Osteodensitometria cu ultrasunete se bazează pe modul în care undele de sunet trec prin os.

Într-un test de osteodensitometrie cu ultrasunete, un transductor care emite unde de sunet este plasat pe piele peste oasele care urmează a fi testate – de obicei, osul călcâiului, tibia sau alte oase mici ale piciorului și mâinii. Undele de sunet traversează osul și sunt apoi detectate de un senzor situat pe partea opusă a osului.

Două măsurători principale sunt obținute dintr-un astfel de test: viteza de atenuare a undelor sonore (SOS) și indicele de atenuare a undelor sonore (BUA). SOS se referă la viteza cu care unda de sunet traversează osul, iar BUA măsoară gradul în care unda de sunet este absorbită de os. În mod general, oasele mai dense vor avea valori mai mari pentru SOS și BUA.

Aceste măsurători sunt apoi utilizate pentru a estima densitatea osoasă. Deși osteodensitometria cu ultrasunete nu oferă o imagine detaliată a osului, așa cum o face osteodensitometria cu raze X, este o metodă convenabilă, rapidă și non-radiantă de a evalua densitatea osoasă și riscul de fracturi.

Pentru consultul endocrinologic este recomandat să aveți la dumneavoastră dosarul medical cu toate documentele medicale (analize de laborator, investigații imagistice, scrisori medicale de la alte specialități – ex. cardiologie, diabetologie, nefrologie, neurologie)

De asemenea, luati cateva notițe pentru a va ajuta sa raspundeti la intrebarile medicului dumneavoastră. Veți primi la finalul consultației o fișă în care veți avea notate principalele recomandări la final. De altfel, ar trebui sa notati intrebarile pe care le aveti pentru medic cu privire la boala sau ingrijorările dumneavoastra.

Pregatiti o lista de informatii pentru a le oferi medicului dumneavoastra la acest consult endocrinologic:

Interpretarea rezultatelor analizelor endocrinologice depinde de specificul testelor realizate, de normele laboratorului care a efectuat testele, precum și de starea de sănătate individuală a pacientului.

Dozările hormonale măsoară nivelul sanguin al diferiților hormoni din corp, care sunt produși de glandele endocrine. Acestea includ, dar nu se limitează la, glanda tiroidă, glandele suprarenale, hipofiza, ovarele și testiculele.

De exemplu, în cazul testelor pentru funcția tiroidiană, se măsoară nivelurile hormonilor TSH, fT4 (și T3 total in anumite situații), precum și titrurile autoanticorpilor specifici tiroiditei cronice autoimune (ATPO și anticorpii anti-tiroglobulină sau ATGL). Niveluri anormal de ridicate sau de scăzute ale acestor hormoni pot indica o problemă cu funcția tiroidiană.

Interpretarea rezultatelor implică compararea valorilor măsurate cu un interval de referință considerat normal. Dacă valorile hormonilor sunt în afara acestui interval, pot exista probleme de sănătate. Cu toate acestea, nu toate abaterile de la normă indică o problemă de sănătate serioasă. Uneori, variațiile pot fi cauzate de stres, alimentație, exerciții fizice sau altor factori temporari.

Este important de menționat că rezultatele testelor endocrinologice nu ar trebui interpretate izolat, ci în contextul simptomelor clinice, istoricului medical și altor rezultate ale investigațiilor. De aceea, interpretarea rezultatelor ar trebui să fie făcută de un medic de specialitate.

Intervalele la care se recomandă consultul endocrinologic sunt individualizate în funcție de tipul de afecțiune endocrină, tratamentul urmat și alte particularități individuale ale pacientului.

Aceste afecțiuni sunt foarte frecvente, fiind reprezentate în principal de hipotiroidism și hipertiroidism (deficit, respectiv exces de hormoni tiroidieni), respectiv de nodulii tiroidieni. Marea majoritate a nodulilor tiroidieni sunt benigni, însă examinarea ecografică este esențială în vederea stabilirii caracterului acestora și selecționarea nodulilor suspecți pentru puncția-biopsie tiroidiană sau intervenție chirurgicală.

O afecțiune extrem de frecventă este tiroidita cronică autoimună sau tiroidita Hashimoto, o boală autoimună care poate afecta capacitatea secretorie a glandei tiroide, și care necesită monitorizare periodică a funcției și aspectului ecografic tiroidian.

Hiperparatiroidismul primar este cea mai frecventă afecțiune a glandelor paratiroide, caracterizată prin producerea în exces de parathormon de către una sau mai multe glande paratiroide. Aceasta hipersecreție de PTH duce la hipercalcemie (creșterea calciului în sânge) și poate duce la complicații grave în absența tratamentului adecvat (deformări osoase, osteoporoză, calculi renali, afectarea funcției renale).

Hiperparatiroidismul poate fi și secundar deficitului de vitamina D, dar și terțiar (la pacienții cu boală cronică renală).

La nivelul glandelor suprarenale pot apărea tumori, cel mai adesea benigne (adenoame). Acestea pot fi nesecretante, sau pot produce hormoni în exces: cortizol (cu apariția sindromului Cushing), aldosteron (hiperaldosteronism primar – afecțiune caracterizată prin hipertensiune arterială rezistentă la tratament și afectare cardiacă secundară) sau androgeni.

Feocromocitomul este o tumoră a medulosuprarenalei (porțiunea centrală a glandei suprarenale) producătoare de catecolamine (adrenalină, noradrenalină), care poate determina hipertensiune arterială paroxistică, precum și tahicardie, aritmii cardiace, diaforeză (transpirație abundentă), tremor.

Sindromul de ovar polichistic este o afecțiune frecventă în rândul femeilor, caracterizată prin producția în exces de androgeni la nivel ovarian, care poate determina menstruații neregulate, acnee, pilozitate în exces și afectarea fertilității.

Cele mai frecvente afecțiuni ale glandei hipofize sunt reprezentate de adenoamele hipofizare (tumori benigne), care pot fi nesecretante sau pot secreta hormoni în exces: prolactina (ducând la hiperprolactinemie, caracterizată prin scurgeri de la nivelul sânilor, tulburări ale ciclurilor menstruale la femei/disfuncție erectilă și/sau creșterea sânilor la bărbați, și infertilitate), hormon de creștere (producând gigantism la copii și adolescenți, respectiv acromegalie la vârsta adultă), ACTH (ducând la apariția bolii Cushing), TSH (hipertiroidism central – extrem de rar). Pe lângă efectele hormonilor secretați în exces, pot apărea și simptome date de compresiunea asupra structurilor învecinate în cazul adenoamelor hipofizare de dimensiuni mai crescute – ex. pot comprima chiasma optica, ducând la modificări ale câmpului vizual.

Este o afecțiune a pancreasului endocrin, care face obiectul specializării Diabet zaharat și boli de nutriție. Există însă și forme de diabet zaharat secundare bolilor endocrine (ex. sdr. Cushing, acromegalie).

Osteoporoza este de asemenea o afecțiune endocrină, atât osteoporoza primară, apărută ca urmare a scăderii fiziologice a estrogenilor în postmenopauză, cât și cea secundară altor afecțiuni endocrine (sdr. Cushing, acromegalie, hipertiroidism, insuficiență ovariană precoce). Ea reprezintă o scădere anormală a densității minerale-osoase, predispunând la apariția fracturilor de fragilitate (fracturi apărute la traumatisme minime) și care necesită tratament adecvat pentru a reduce acest risc de fractură.

Pentru moment, doar vom enumera cateva dintre cele mai des intalnite afectiuni endocrinologice, urmand ca in viitor sa facem internal linking catre paginile din blog, pe masura ce le cream.