Boala Alzheimer – Cauze, simptome și tratament

Introducere

Creierul uman este un întreg univers, care surprinde lumea medicală pe zi ce trece, deoarece permanent se descoperă informații noi cu privire la activitatea noastră cerebrală. Neurologia este o ramură a medicinii foarte complexă care se ocupă cu studiul diferitelor afecțiuni neurologice, printre care și boala Alzheimer.

Această patologie extrem de complexă reprezintă o adevărată provocare atât pentru pacient cât și pentru medic, deoarece poate îmbrăca forme diverse, în funcție de particularitățile fiecărui individ în parte. Cert este faptul că boala este o afecțiune invalidantă, care are repercusiuni serioase asupra calității vieții, atât a pacientului cât și a aparținătorilor săi.

Boala Alzheimer este considerată principala cauză de demență la nivel mondial. Datele estimative arată faptul că în întreaga lume, aproximativ 35 de milioane de oameni suferă de demență. Aceste cifre sunt alarmante, deoarece 25% din pacienții cu demență de la nivel mondial, locuiesc în Europa.

La nivel național, Organizația Mondială a Sănătății a declarant o înregistrare a diagnosticului de demență în cazul a 35.000 de oameni, însă Societatea de Alzheimer din România declară faptul că foarte multe cazuri rămân nediagnosticate.

Ce este boala Alzheimer? 

Boala Alzheimer este o patologie a creierului, o boală neurodegenerativă, cu evoluție cronică, progresivă, de lungă durată, care apare predominant la pacienții în vârstă și care se caracterizează prin declin cognitiv, cu pierderea progresivă a abilităților intelectuale dar și sociale. În evoluția bolii apar tulburări de comportament, probleme de vorbire, dezorientare, schimbări bruște de dispoziție și treptat se instalează incapacitatea de autoîngrijire.

Această afecțiune este responsabilă de 60-70% din cazurile de demență și se manifestă, în special, la pacienții cu vârstă înaintată. Au fost înregistrate și cazuri de boală la persoane mai tinere de 65 ani, însă acestea au fost izolate. Boala Alzheimer are o evoluție progresivă, care începe cu simptome precum incapacitatea de amintire a acțiunilor recente, iar pe măsură ce boala evoluează, apar și celelalte manifestări.

Istoricul bolii

Această patologie incomplet elucidată până la momentul actual, a fost obiectivată clinic încă din anul 1901 de către un psihiatru de origine germană, pe nume Alois Alzheimer. La acel moment, medicul a urmărit evoluția unei paciente în vârstă de 51 ani și a obiectivat simptome precum tulburări de vorbire, tulburări de limbaj, halucinații și delir, pe o perioadă de aproximativ 5 ani.

După decesul pacientei, medicul a examinat cu mare atenție creierul pacientei și a observat modificări semnificative, noi până la acel moment. 5 ani mai târziu, cazul a fost prezentat în cadrul unui conferințe de Psihiatrie și publicat într-o revistă de specialitate.

Așa a luat naștere această patologie neurodegenerativă, extrem de răspândită pe întreg globul, care îi poartă numele medicului german care a descoperit-o, Alois Alzheimer.

Cauzele bolii Alzheimer

Această patologie a fost extrem de studiată în ultimii ani, iar marii cercetători au ajuns la concluzia că există un cumul de factori diverși, genetici, comportamentali și de mediu care contribuie la apariția bolii prin afectarea celulelor neuronale. Există trei ipoteze majore care susțin apariția bolii:

Ipoteza colinergică:

• la nivel cerebral s-a pus în evidență o scădere a sintezei de acetilcolină; acest neurotransmițător are o producție scăzută datorită reducerii enzimei colin-acetilază, fără de care procesul de sinteză al acetilcolinei nu este posibil. Mai mult decât atât, studiile au arătat faptul că deficitul de acetilcolină s-a înregistrat tocmai în acele structuri cerebrale corespunzătoare cu funcțiile cognitive. Pe baza acestei ipoteze, s-a introdus în schema terapeutică a bolii, inhibitori ai colinestrazei. Colinesteraza este o enzimă care fragmentează acetilcolina. Asigurând o cantitate optimă de acetilcolină, se asigură o funcționare optimă colinergică interneuronală.

Ipoteza alterării și acumulării de proteină ”tau”:

• o posibilă cauză de apariție a bolii Alzheimer ar putea fi proteinele ”tau”. La nivelul neuronilor, un rol important în hrănirea și funcționarea optimă a acestora, îl au proteinele ”tau”. În boala Alzheimer s-a pus în evidență faptul că aceste proteine se modifică ca formă și organizare, deoarece suferă procese de fosforilare și devin astfel încărcături neurofibrilare care blochează trecerea substanțelor nutritive între neuroni. La momentul actual, nu este cunoscut pe deplin dacă această ipoteză stă la baza apariției bolii sau este doar o manifestare secundară.

Ipoteza acumulării de Beta-amiloid:

• plăcile de beta-amiloid rezultă dintr-o proteină precursoare (Amyloid-Precursor-Protein-APP), localizată la nivelul membranei celulare. Plăcile formate în zonele libere dintre neuroni, blochează transmiterea semnalelor interneuronale, astfel întrerup comunicarea între neuroni. Pe măsură ce boala progresează, plăcile de beta-amiloid se măresc în dimensiuni, ceea ce determină o degradare mai intensă a neuronilor care duce până la distrugerea lor.

Studiile de specialitate au arătat faptul că principalul factor de risc genetic de apariție al bolii Alzheimer este Apolipoproteina  E4 (ApoE4), care stimulează producția crescută de beta-amiliod. În acest caz, sinteza crescută de beta-amiloid apare cu mult înainte ca boala să prezinte manifestări clinice. Apolipotproteina E este produsă de gena APOE, fiind una dintre cele 5 tipuri de lipoproteine din sânge. Această genă APOE există în trei alele diferite: e2, e3 și e4. Alela e3 este cea mai frecventă în populația generală. APOE e4 se asociază cu riscul crescut de apariție al bolii Alzheimer.

Factori de risc ai bolii

Deși până la acest moment, în ceea ce privește cauza declanșatoare a bolii, există doar niște supoziții, a fost întocmită o listă cu posibili factori de risc care ar spori probabilitatea de apariție a acestei patologii. Aceștia sunt:

– vârsta înaintată- este principalul factor de risc în apariția declinului cognitiv și al bolii Alzheimer;

– traumatismele craniene: cresc riscul de apariție al demenței pe termen lung de 2-4 ori comparativ cu persoanele care nu au avut parte de traumatisme cranio-cerebrale de-a lungul vieții;

– hipertensiunea arterială: există numeroase studii de specialitate care arată că valorile crescute ale tensiunii arteriale (atât valoarea tensiunii sistolice cât și valoarea tensiunii diastolice) se asociază cu demență;

– tratamentul cu medicamente de tipul benzodiazepine: administrarea acestei clase de medicamente pe o perioadă mai lungă de 6 luni s-a corelat cu creșterea riscului de apariție al demenței de 1.5 ori raportat la o persoană care nu administrează medicamentul incriminat.

– trisomia 21 sau sindromul Down;

– sedentarismul, obezitatea;

– diabetul zaharat de tip 2;

– fumatul.

Stadiile Bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune care se instalează lent și care evoluează pe perioada a mai mulți ani; în faza incipientă a bolii, intensitatea simptomatologiei este scăzută, iar pe măsură ce declinul cognitiv se accentuează, simptomele devin din ce în ce mai supărătoare atât pentru pacient, cât și pentru aparținători.

Boala Alzheimer are o evoluție progresivă, în trei stadii generale de boală: stadiul incipient (declin cognitiv ușor), stadiul moderat (declin cognitiv moderat) și stadiul sever (declin cognitiv sever asociat cu demența). Pe lângă aceste 3 stadii evolutive de boală, există și un stadiu preclinic.

Stadiul Preclinic:

• în această etapă a bolii, există instalate modificări la nivel cerebral, însă acestea nu determină simptomatologie clinică sugestivă de boală.

Declinul cognitiv ușor:

• în această etapă a bolii, se instalează primele semne de boală; persoana are pierderi ușoare de memorie a cuvintelor familiale sau a locului unde a pus anumite obiecte. În stadiul incipient, declinul cognitiv este ușor, pacientul este o persoană funcțională, care poate conduce, poate lucra și își poate desfășura cu succes activitățile sociale.

Primele semne de boală Alzheimer sunt: incapacitatea de a găsi cuvintele potrivite, incapacitatea de a reține nume noi, uitarea cuvintelor brusc, dificultăți în organizarea sau planificarea activităților, rătăcirea lucrurilor personale.

Declinul cognitiv moderat: 

• în această etapă a bolii, modificările cerebrale progresează și devin din ce în ce mai evidente. Declinul cognitiv moderat se caracterizează prin nevoia pacientului de îngrijire. Acesta nu își mai poate manifesta gândurile și nu mai poate duce la bun sfârșit sarcinile obișnuite. Această etapă a bolii este cea mai lungă, deoarece se întinde pe mai mulți ani.

Caracteristic acestui stadiu de boală: nu își mai amintește evenimente sau propria viață, retragere socială, incapacitatea de a-și aminti adresa, numărul de telefon, dezorientare temporo-spațială, incontinență sfincteriană, inversarea ritmului somn-veghe, comportament compulsiv, acțiuni repetitive (frecarea mâinilor, distrugerea pielii), incapacitatea de a-și alege îmbrăcămintea potrivită anotimpului.

Declin cognitiv asociat cu demență:

• în ultima fază a bolii Alzheimer declinul cognitiv este sever și se instalează demența. Bolnavii își pierd capacitatea de auto-îngrijire și controlul mișcării este slab. Deși încă pot rosti cuvinte simple, comunicarea devine dificilă, chiar imposibilă, deoarece demența s-a instalat. Poti citi mai multe despre dementa si ce reprezinta aceasta boala aici!  

Stadiul final al bolii Alzheimer se caracterizează prin: incapacitatea de a comunica, incapacitatea de a recunoaște membrii familiei sau persoanele apropiate, incapacitatea de a mânca, de a înghiți, de a respira, dezorientare temporo-spațială, tulburări majore de comportament, incapacitatea de auto-îngrijire.

Semne și simptome ale bolii Alzheimer

Tabloul clinic al bolii Alzheimer variază de la persoană la persoană, însă prezintă elemente comune întâlnite în marea majoritate a cazurilor, de intensități diferite. Boala Alzheimer evoluează pe o perioadă de mai mulți ani, iar simptomele devin din ce în ce mai intense. De cele mai multe ori, pacienții care se confruntă cu pierderi de memorie sau alte simptome sugestive de boală, nu recunosc existența acestora, membrii familiei fiind cei care sesizează că ceva nu este în regulă, de cele mai multe ori.

Semne timpurii în boala Alzheimer 

În etapa precoce de boală, când se pot obiectiva modificări la nivel cerebral, însă clinic pacientul nu prezintă un tablou conturat de boală, apar probleme cu capacitatea de învățare. Studiile de specialitate au arătat faptul că aceste evenimente apar deoarece modificările caracteristice bolii încep în zona din creier responsabilă cu învățarea. În etapa incipientă de boală, semnele sunt discrete, greu de recunoscut sau de asociat cu patologia atât pentru pacienți cât și pentru aparținători.

În faza incipientă de boală, pacienții se pot confrunta cu incapacitatea de găsi cuvintele potrivite într-o conversație, incapacitatea de amintire a numelui oamenilor din jur, sarcinile de la serviciu sau de acasă sunt îndeplinite cu o oarecare dificultate comparativ cu perioada anterioară instalării bolii, apar dificultăți de organizare sau planificare, apar pierderi ale obiectelor valoroase. Pe măsură ce boala avansează, toate aceste simptome devin din ce în ce mai intense și creează dificultăți din ce în ce mai mari.

Simptome asociate bolii Alzheimer

Datele clinice adunate până în prezent au arătat faptul că cele mai frecvente modificări care apar în boala Alzheimer sunt: pierderi de memorie ale evenimentelor recente, deteriorarea progresivă a capacității conversaționale, diminuarea interesului pentru activități practicate cu plăcere anterior, creșterea timpului necesar desfășurării activităților cotidiene, uitarea lucrurilor cunoscute, capacitatea scăzută de a prelucra informațiile, incapacitatea de a efectua instrucțiuni, deteriorarea emoțională.

Ø  Pierderi de memorie: manifestarea cea mai frecventă a bolii Alzheimer. Apare deoarece boala deteriorează hipocampul, regiune a creierului responsabilă cu memoria recentă. Pierderile de memorie se instalează lent și devin din ce în ce mai intense. Pacienții se confruntă cu uitarea evenimentelor sau a conversațiilor recente, a numelui, a chipului familiei sau a prietenilor, a propriului nume, a obiectelor sau a amintirilor.

Ø  Modificări de comportament: se caracterizează prin tulburări de gândire, tulburări de vorbire, tulburări de înțelegere. Pacientul nu mai poate realiza o conversație fluentă, nu mai poate răspunde prompt la întrebări, nu mai poate îndeplini sarcini. În fazele avansate de boală, apare incapacitatea de înțelegere a sensului cuvintelor sau a imaginilor.

Ø  Dezorientare temporo-spațială: este caracteristică debutului demenței. Pacientul nu mai are repere temporale sau spațiale, nu este conștient de locul în care se află, de perioada zilei sau de anotimp. Apare incapacitatea de recunoaștere a reperelor familiare.

Ø  Stări de teamă și depresie: depresia a fost descrisă la un număr foarte mare de pacienți cu boală Alzheimer în stadii incipiente sau moderate de boală. Se caracterizează prin apatie, pierderea interesului pentru hobby-uri, izolare, retragere socială.

Ø  Confuzie: confuzia este un simptom des întâlnit în boala Alzheimer, deoarece apare datorită pierderilor de memorie, care creează suspiciune și confuzie pentru pacient. În momentul în care pacientul prezintă o lentoare a gândirii sau a judecății, se instalează confuzia deoarece acesta nu știe ce se întâmplă cu el.

Ø  Repetiția: este frecvent întâlnită și se datorează pierderilor de memorie; s-a observat faptul că pacienții cu Alzheimer efectuează pe perioada unei zile aceleași acțiuni, precum pieptănatul, bărbieritul, repetarea întrebărilor într-un dialog.

Ø  Tulburări alimentare: creează probleme serioase deoarece pacienții uită să mai mănânce, astfel apare înfometarea și scăderea ponderală. În stadiile avansate de boală, pacientul uită să mai înghită și refuză să fie hrănit. Este nevoie de o îngrijire adecvată a pacienților cu demență Alzheimer, tocmai pentru a-i monitoriza îndeaproape și a le asigura un trai decent.

Ø  Lipsa de igienă: apare în fazele avansate de boală, când pacienții, datorită pierderilor de memorie, nu mai au noțiunea activităților simple pe care trebuie să le desfășoare. Mai mult decât atât, nu mai sunt conștienți și uită cum să realizeze acțiuni simple ce țin de igienă.

Diagnosticul bolii Alzheimer

Pentru a stabili diagnosticul de boală Alzheimer, este nevoie de un consult de specialitate în cabinetul medicului neurolog. După o anamneză amănunțită, medicul va efectua un examen clinic și neurologic complet și va putea stabili diagnosticul de boală.

Din păcate, până la acest moment, nu există testare specifică pentru Alzheimer și nici analize de sânge sau markeri care să susțină diagnosticul de boală. Cu toate acestea, medicul neurolog poate identifica prezența demenței și poate aprecia dacă aceasta se datorează bolii Alzheimer.

Diagnosticul de precizie poate fi stabilit abia după decesul pacientului, prin analiza microscopică a creierului și obiectivarea modificărilor caracteristice bolii.

Teste cognitive si neurologice

Pentru a putea stabili diagnosticul de boală Alzheimer este nevoie de un consult neurologic complex care va include teste de reflexe, teste care să evidențieze tonusul muscular și forța musculară, teste de vedere și de auz, probe de coordonare și de echilibru. Pentru o testare neurologică completă in vederea depistarii bolii Alzheimer, vino la clinica Eminescu 100! Medicul specialist în domeniu va obiectiva, cu ajutorul acestor probe neurologice, diferite deficite motorii sau senzitive și va putea stabili diagnosticul de boală.

Analize de sânge

Analizele de sânge sunt complementare și se efectuează pentru a contura tabloul clinic. Mai mult decât atât, cu ajutorul analizelor de sânge, medicul poate face diagnosticul diferențial al pierderilor de memorie cu tulburările tiroidiene sau carențele de vitamine.

Probe imagistice

Se efectuează pentru a exclude alte cauze potențiale de tulburări de memorie, precum accidentele vasculare cerebrale, formațiunile tumorale, traumatismele cranio-cerebrale. Se pot efectua investigații precum Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) sauTomografia computerizată (CT).

Teste neuropsihice

Constau în aplicarea pacientului unor seturi de teste care au capacitatea de a cuantifica gradul de afectare al memoriei, gândirii, emoțiilor sau comportamentului. Aceste teste neuropsihice arată legătura dintre sistemul nervos și comportamentul de zi cu zi.

Opțiuni de tratament în boala Alzheimer

În ceea ce privește tratamentul bolii Alzheimer, acesta cuprinde mai multe tipuri de intervenții și se realizează sub atenta supraveghere a medicului neurolog. La ora actuală, îngrijirea unui pacient cu Alzheimer, în special în cazurile avansate de boală, este foarte costisitoare și solicitantă și implică mai multe direcții de urmat. Din păcate, nu există un tratament curativ pentru această afecțiune, dar pot fi implementate o serie de măsuri care să diminueze impactul negativ al simptomelor asupra vieții de zi cu zi a pacientului.

Medicație

Tratamentul medicamentos din boala Alzheimer este foarte important, deoarece are ca scop diminuarea semnificativă a simptomatologiei bolii. Deși medicamentele nu au capacitatea de a opri boala, s-a dovedit faptul că îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții cotidiene.

La ora actuală, la nivel mondial, pentru boala Alzheimer tratamentul medicamentos constă în medicamente de tipul inhibitori de colinesterază: Donepezil, Rivastigmină și Tacrine. Există studii de specialitate care susțin faptul că, în asociere cu inhibitorii de colinesterază, se poate administra și un medicament din clasa memantine- Namenda.

Toate medicamentele utilizate în boala Alzheimer se eliberează doar cu prescripție medicală, la recomandarea medicului neurolog, care va monitoriza pacientul pe toată durata tratamentului.

Schimbarea stilului de viață

Acțiuni simple precum adoptarea unei diete mai echilibrate sau practicarea unei activități fizice zilnic, pot fi de mare folos pentru pacienții cu Alzheimer. O dietă echilibrată, bogată în substanțele nutritive necesare organismului, poate diminua unele simptome de boală și pot ajuta pacienții să se simtă mai confortabil.

Este indicat ca un bolnav cu Alzheimer să consume fructe și legume proaspete, cereale integrale și lactate în cantitate optimă. De asemenea, menținerea unei greutăți corporale adecvate, este un obiectiv de atins. Hidratarea corespunzătoare este foarte importantă.

În ceea ce privește activitatea fizică, aceasta s-a dovedit că prezintă beneficii crescute atât asupra fizicului cât și al psihicului pacienților cu Alzheimer. Activitatea fizică regulată, precum mersul pe jos, grădinăritul sau dansul, sunt activități plăcute, ce cresc considerabil calitatea vieții pacienților cu Alzheimer.

Renunțarea la fumat este un aspect foarte important, de care trebuie ținut cont. Pacienții cu boală Alzheimer trebuie sprijiniți într-un astfel de demers, deoarece sevrajul fumatului poate fi copleșitor.

Ingrijiri paliative

În fazele avansate de boală, pacientul cu boală Alzheimer își pierde capacitatea de autoîngrijire, uită deprinderile de zi cu zi, se înfometează deoarece uită cum să mănânce, se deshidratează, nu mai are noțiunea timpului și nu mai are capacitatea de a-și administra singur medicația. În astfel de situații, este un adevărat pericol pentru pacient să trăiască singur deoarece se poate pierde sau poate genera evenimente grave, majore (incendii, scurgeri de gaze, intoxicații, etc).

Îngrijirile paliative sunt extrem de importante atât pentru pacient cât și pentru aparținători, deoarece oferă îngrijire specializată, permanentă, constantă, pacienților cu această patologie. Există numeroase centre de paliație, unde bolnavii cu declin cognitiv sever pot locui, iar personalul medical din centrele respective oferă îngrijire și suport permanent. În centrele paliative, pe lângă îngrijirile medicale de care au parte, bolnavii beneficiază de socializare, de practicarea activităților diverse precum grădinăritul, dansul sau desenul, în condiții de siguranță maximă.

Alte metode de tratament

În încercarea de a trata cât mai eficient această boală, experții în domeniu au efectuat studii și au formulat ipoteze conform cărora, în tratamentul bolii Alzheimer s-ar putea încerca și alte metode de tratament. Din această categorie fac parte medicamentele naturiste, pe bază de plante, care au ca rol susținerea sistemului nervos și prevenirea tulburărilor de memorie.

O altă variantă de tratament ar fi ozonoterapia. Studiile de specialitate au arătat faptul că terapia cu ozon ar stimula celulele nervoase și ar întării legăturile dintre acestea. Mai mult decât atât, s-a observat faptul că terapia cu ozon poate îmbunătății semnificativ abilitățile cognitive.

Stimularea magnetică transcraniană s-a dovedit a fi foarte utilă în boala Alzheimer, deoarece îmbunătățește memoria, capacitatea de vorbire și comportament. Acest lucru este posibil prin stimularea unor zone speciale din creier cu ajutorul unor câmpuri magnetice.

Importanța intervenției timpurii în boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune progresivă, care evoluează în etape clinice de boală. Cu cât stadiul bolii este mai incipient, cu atât simptomatologia este mai ușoară. Din păcate, această afecțiune nu are, până în acest moment, un tratament curativ, iar degradarea cerebrală nu poate fi reparată. Din acest motiv, este foarte important ca intervenția terapeutică să fie cât mai precoce în evoluția bolii, pentru a putea stopa degradarea cerebrală și pentru a putea preveni instalarea declinului cognitiv sever.

O intervenție promptă, încă de la instalarea primelor semne de boală, cresc șansele menținerii bolnavului într-o etapă în care se poate autoîngriji, reducând astfel șansele de instalare a invalidității.

Cum putem îmbunătăți viața pacientului care suferă de boala Alzheimer? 

Pacienții cu Alzheimer pot fi dificili. De aceea, persoanele care au grijă de acești bolnavi au nevoie de sfaturi care le pot simplifica activitatea, iar pacienților le pot îmbunătăți viața. Iată ce ar trebui avut în vedere: 

•       rutina simplifică lucrurile: viața în cazul unui bolnav de Alzheimer nu trebuie să fie haotică, dimpotrivă. Pacientul are nevoie de securitate și previzibilitate. Din cauza tulburărilor fizice și de memorie, pacientul riscă accidente. În același timp, este foarte important ca pacientul să ducă o viață cât mai apropiată de normal.
•       autonomia pacientului este importantă: autonomia bolnavului trebuie păstrată cât mai mult timp posibil, pentru că în acest fel păstrează un control asupra propriei vieți și în același timp simplifică foarte mult sarcina îngrijitorului.
•       trebuie evitate conflictele: în acest sens, nu trebuie vorbit cu bolnavul despre boala pe care o are. De asemenea, nu trebuie uitat că pacientul suferă de o boală dificilă și nu poate fi făcut răspunzător de comportamentul său. Persoana care îl îngrijește are nevoie de mult calm și uneori chiar și de simțul umorului. Pacientul este o persoană care are nevoie de ajutor, dar în același timp este o persoană care are nevoie de demnitate și care are reacții firești. 
•       viața pacientului trebuie simplificată: nu trebuie să fie încărcat cu situații imposibil de rezolvat.
•       pacientul trebuie ajutat să se mențină cât mai mult timp în formă și sănătos. Capacitățile fizice și intelectuale ale pacientului sunt importante, dar exercițiile trebuie să fie recomandate de medic.
•       fiindcă pacientul poate uita să facă baie, sau poate uita cum se face baie, trebuie să vă oferiți ajutorul fără  a-i leza sentimentele. În același timp, trebuie creat un climat plăcut pentru această activitate. Dușul poate fi mai simplu de folosit decât baia, dar pe de altă parte dușul poate speria pacientul de Alzheimer.
•       un pacient diagnosticat cu Alzheimer poate uita să se îmbrace, sau este posibil să nu priceapă de ce trebuie să-și schimbe hainele. Este recomandat să-i puneți hainele în ordine și să evitați hainele cu încuietori complicate. De asemenea, este indicată încălțămintea cu talpă antiderapantă. 
•       trebuie avut în vedere faptul că pacienții cu Alzheimer au tendința de a fugi de acasă. De aceea ar trebui ca pacientul, când iese din casă, să aibă asupra sa o plăcuță de identificare. Trebuie să aveți întotdeauna la îndemână o fotografie recentă a pacientului și să rețineți cum este îmbrăcat, pentru eventualitatea că se pierde și trebuie să-i dați semnalmentele.
•       dacă pacientul se manifestă violent sau dezagreabil, poate fi consecința faptului că nu înțelege ce se petrece în jurul său, pentru că nu-și mai controlează capacitatea de judecată, sau pentru că nu mai are încredere în oameni. Îngrijitorul trebuie să rămână calm, trebuie să nu arate frică și trebuie să ghideze atenția pacientului spre o activitate care-l poate calma. În cazul în care agresivitatea sau violența se manifestă tot mai des, trebuie cerut ajutorul medicului.  
•       este recomandat sfatul medicului dacă pacientul are un comportament depresiv sau anxios.

Comunicarea cu bolnavul de Alzheimer    

Comunicarea cu pacientul de Alzheimer poate fi dificilă. Iată ce ar trebui făcut în această situație:

•       trebuie să vă asigurați că pacientul vede și aude bine. Dacă sunt probleme, trebuie utilizat un aparat auditiv sau schimbate dioptriile ochelarilor.
•       trebuie să vă asigurați că pacientul înțelege ceea ce spuneți. Poate fi nevoie pentru asta să vă așezați la înălțimea ochilor lui.
•       trebuie să vă purtați cu calm și tandrețe, pacientul nu trebuie să vă perceapă ca pe un pericol.
•       puteți să vă dați seama de starea prin care trece pacientul și dacă analizați limbajul său corporal.
•       pentru a ajuta memoria pacientului, puteți folosi albume de fotografii cu membrii familiei (cu numele membrilor familiei scrise clar), săgeți sau inscripții lipite pe usi.

Prevenție în boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o patologie progresivă, evolutivă, în care declinul cognitiv se agravează și generează manifestări din ce în ce mai pronunțate. Prevenția degradării sistemului nervos și implicit al declinului cognitiv este foarte importantă, deoarece cu cât modificările de la nivel cerebral sunt menținute într-o fază mai incipientă, cu atât calitatea vieții pacientului este mai bună.

Există o serie de măsuri ce pot fi implementate pentru a preveni instalarea declinului cognitiv sever, care au ca scop susținerea funcțiilor cerebrale pe o perioadă cât mai lungă de timp. Acestea sunt:

– stimularea funcției cognitive a creierului: aceasta se poate realiza prin activități simple care implică învățare permanentă, precum cititul, jocuri de societate, sudoku, folosirea unei limbi străine;

– efectuarea de activități diverse care să asigure o viață socială activă și să mențină pacientul integrat în societate;

– scăderea nivelului general de stress prin practicarea tehnicilor de relaxare specifice, activitate fizică constantă, masaj sau exerciții de respirație;

– renunțarea la fumat;

– alimentație sănătoasă și menținerea unei greutăți adecvate;

– controlul bolilor asociate precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau dislipidemia;

– respectarea ritmului somn-veghe.

Concluzii

În concluzie, boala Alzheimer este o afecțiune neurologică care implică degradarea progresivă a celulelor nervoase, cu repercusiuni importante asupra funcțiilor cognitive și comportamentale. Boala are caracter progresiv, evoluează în timp și afectează pacientul pe mai multe planuri, generând chiar imposibilitatea de autoîngrijire. Diagnosticul se stabilește de medicul neurolog, după o anamneză și un consult fizic amănunțit. Testele imagistice și analizele de laborator sunt complementare și au ca scop excluderea altor patologii. Tratamentul instituit din fazele cele mai incipiente de boală are multiple avantaje, deoarece împiedică instalarea declinului cognitiv sever.

FAQ

1. Care este diferența dintre boala Alzheimer și demență?

Boala Alzheimer este o patologie de sine stătătoare, în timp ce demența este un simptom, o manifestare fizică a diferitelor tipuri de afecțiuni. Demența este unul din principalele simptome din boala Alzheimer.

2. Există un remediu pentru boala Alzheimer?

La momentul actual nu există un tratament curativ pentru boală. Există însă, o serie de măsuri farmacologice și nefarmacologice care previn progresia declinului cognitiv.

3. Care este speranța medie de viață după diagnosticarea bolii Alzheimer?

Speranța medie de viață depinde de momentul în care boala a fost diagnosticată, de cât de avansat este declinul cognitiv și de patologiile asociate.

4. Poate fi prevenită boala Alzheimer?

Boala Alzheimer poate fi prevenită printr-o serie de măsuri simple, precum abordarea unui stil de viață sănătos, o dietă echilibrată, activitate fizică regulată, renunțarea la fumat și nu în ultimul rând, o viață socială activă.

5. Care sunt factorii de risc pentru boala Alzheimer?

Principalii factori de risc în ceea ce privește apariția bolii Alzheimer sunt vârsta înaintată, traumatismele cranio-cerebrale, insomniile, factorii genetici, sindromul Down și alte boli asociate precum hipertensiunea arterială esențială, diabetul zaharat de tip 2 sau dislipidemia.

6. Poate fi moștenită boala Alzheimer?

Poate fi moștenită o genă care crește riscul de apariție al bolii Alzheimer. Este vorba de gena APOE care stimulează sinteza de beta-amiloid la nivel cerebral, acesta fiind un potențial mecanism de apariție al bolii Alzheimer.

7. Cum afectează boala Alzheimer creierul?

La nivelul creierului apar o serie de modificări morfologice și structurale, care împiedică o bună comunicare între neuroni. Practic, semnalele neurologice se întrerup iar neuronii nu mai comunică între ei, activitatea cerebrală fiind astfel diminuată.

8. Care este diferența dintre boala Alzheimer cu debut precoce și cu debut tardiv?

Boala Alzheimer cu debut precoce este diagnosticată la persoanele cu vârste cuprinse între 40-50 ani, această formă fiind destul de rară. Forma tardivă de boală este diagnosticată după vârsta de 65 ani.

9. Cum se tratează boala Alzheimer?

Există mai multe variante de tratament pentru această afecțiune. Acestea cuprind tratamentul farmacologic- medicamente inhibitori de colinesterază, modificarea stilului de viață, îngrijire paliativă și alte variante de tratament precum medicația naturistă, stimularea magnetică transcraniană, ozonoterapia, etc.

10.   Cum fac față îngrijirii unei persoane cu boala Alzheimer?

La ora actuală există o serie de ghiduri și de persoane specializate gata să asigur suport și sfaturi aparținătorilor bolnavilor de Alzheimer. Nu ezitați să apelați la servicii specializate când simțiți că este cazul.