Deficitul de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD) este o afecțiune ereditară care rezultă dintr-un defect structural în G6PD, o enzimă „de menaj” care este deosebit de importantă pentru supraviețuirea globulelor roșii și capacitatea lor de a răspunde la stresul oxidativ.
Deficiența de G6PD este cea mai comună deficiență enzimatică la om, afectând aproximativ 400 de milioane de oameni din întreaga lume, cu o prevalență ridicată la persoanele de origine africană, asiatică și mediteraneană. Este moștenită ca o tulburare recesivă legată de X și, prin urmare, afectează cel mai adesea bărbații. Deficiența
G6PD este polimorfă, cu peste 300 de variante.
Majoritatea persoanelor cu deficit de G6PD nu dezvoltă simptome. În unele cazuri, însă, deficiența G6PD poate provoca afecțiuni medicale grave, cum ar fi anemia hemolitică la adulți și icter sever la nou-născuți. Uneori, simptomele anemiei se dezvoltă foarte repede, provocând simptome de criză hemolitică care necesită asistență medicală imediată.
Deficiența G6PD apare atunci când gena G6PD se modifică sau se mută și nu își finalizează sarcina atribuită: a-i spune corpului tău să producă enzima G6PD.
Furnizorii de asistență medicală numesc G6PD o enzimă de menaj, deoarece menține celulele roșii din sânge sănătoase și le protejează de substanțele toxice din sânge. Neavând suficiente enzime G6PD poate declanșa un lanț de evenimente care pot duce la condiții care pun viața în pericol. Iata de ce:
În mod normal, celulele roșii din sânge își pot reumple aportul de enzime G6PD. Deficiența G6PD împiedică acest lucru. Fără suficient G6PD, celulele roșii din sânge nu au protecție împotriva a ceea ce furnizorii de servicii medicale numesc stres oxidativ.
Stresul oxidativ apare atunci când sistemul de apărare antioxidant al corpului tău nu poate controla radicalii liberi (uneori numiți specii reactive de oxigen). Antioxidanții sunt substanțe naturale din alimentele pe care le consumăm, cum ar fi vitaminele și mineralele.
Radicalii liberi sunt formați prin procese normale ale corpului, cum ar fi respirația și factori de mediu, cum ar fi fumul de țigară.
Antioxidanții neutralizează de obicei radicalii liberi și repară daunele pe care le provoacă. Dar atunci când antioxidanții nu pot ține pasul, radicalii liberi se pot acumula și în cele din urmă pot pune stres asupra celulelor roșii din sânge și a altor părți ale corpului.
Alți factori externi, cum ar fi infecțiile, anumite alimente și medicamente, se adaugă acestui stres. Furnizorii de asistență medicală numesc acești factori declanșatori, deoarece cresc deteriorarea celulelor roșii din sânge.
Copleșiți, celulele roșii din sânge încep să se descompună și să moară înainte ca organismul să le poată înlocui, provocând anemie hemolitică.
Avem o echipa care reuneste medici de exceptie si aplicam solutii inovative de tratament. 
