Prevenirea Cancerului de Sân

 Prevenirea Cancerului de Sân

Ghid pentru Sănătatea Femeilor

Cancerul de sân reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică la nivel global. Conform Societății Americane de Cancer, în 2025 se estimează că aproximativ 316.950 de femei și 2.800 de bărbați vor fi diagnosticați cu cancer de sân invaziv în Statele Unite. Cu toate că această afecțiune poate părea intimidantă, înțelegerea istoriei, factorilor de risc și metodelor de prevenire poate contribui semnificativ la reducerea incidenței și la îmbunătățirea rezultatelor tratamentului. Acest articol oferă o privire de ansamblu asupra cancerului de sân și prezintă acțiuni concrete pentru prevenirea și detectarea timpurie a acestuia.

 Ce este cancerul de sân

Cancerul de sân este o afecțiune în care celulele maligne (canceroase) se formează în țesuturile sânului. Acesta poate apărea atât la femei, cât și la bărbați, deși incidența este mult mai mare în rândul femeilor. Semnele cancerului de sân pot include: o umflătură în sân, o modificare a formei sânului, formarea de gropițe pe piele, respingerea laptelui (în cazul femeilor care alăptează), secreții din mamelon, un mamelon nou inversat sau o zonă roșie sau solzoasă a pielii.

 Istoria cancerului de sân

 Descoperirea și denumirea cancerului de sân

Cancerul de sân este cunoscut încă din antichitate. Egiptenii antici au fost primii care au observat această boală acum mai mult de 3.500 de ani, descriind-o destul de precis în papirusurile Edwin Smith și George Ebers. Una dintre primele consemnări menționează tumori proeminente ale sânului care nu aveau leac.

În jurul anului 400 î.Hr., Herodot a descris experiența cancerului de sân a prințesei persane Atossa: „Atâta timp cât era mic, l-a ascuns și, din delicatețe, nu a informat pe nimeni despre el; când a devenit periculos, a trimis după Democedes – un medic faimos – și i l-a arătat”[5].

În anul 460 î.Hr., Hippocrate, părintele medicinei occidentale, a descris cancerul de sân ca o boală umorală. El a postulat că organismul consta din patru umori – sânge, flegmă, bila galbenă și bila neagră – și a sugerat că cancerul era cauzat de excesul de bilă neagră[1]. Aspectul tumorilor negre, dure, care, dacă nu erau tratate, se spărgeau și eliberau un lichid negru, a susținut această teorie[1].

Hippocrate a numit boala „karkinos”, un cuvânt grecesc pentru „crab”, deoarece tumorile păreau să aibă tentacule, asemenea picioarelor unui crab[1][5]. Când medicii vorbitori de latină au descris aceeași boală, au folosit termenul latin pentru crab: „cancer”[6]. Astfel, denumirea s-a păstrat până în prezent.

 Evoluția concepției despre cancerul de sân

Concepția despre cancerul de sân a evoluat semnificativ de-a lungul timpului:

– În medicina antică, de la greci până în secolul al XVII-lea, cancerul de sân era considerat rezultatul unui dezechilibru al fluidelor fundamentale care controlau corpul, în special excesul de bilă neagră[4].

– În 1664, când Anne de Austria a fost diagnosticată cu cancer de sân, tratamentul inițial implica comprese saturate cu suc de cucută. Când tumorile s-au mărit, medicul regelui a început un tratament cu unguente de arsenic. Pacienta regală a murit în 1666 în dureri atroce[4].

– În secolul al XVIII-lea, o serie de descoperiri anatomice au fost însoțite de noi teorii despre cauza și creșterea cancerului de sân. Chirurgul investigator John Hunter a susținut că fluidul neural genera cancerul de sân. Alți chirurgi au propus că laptele din ducturile mamare ducea la creșteri canceroase[4].

– În 1895, chirurgul scoțian George Beatson a descoperit că îndepărtarea ovarelor de la una dintre pacientele sale a micșorat tumora de sân. Această descoperire a evidențiat rolul estrogenului în creșterea tumorilor[1].

– În 1955, George Crile a sugerat că cancerul nu era localizat, ci mai degrabă răspândit în întregul corp. Bernard Fisher a sugerat, de asemenea, capacitatea cancerului de a metastaza[1].

 Percepția cancerului de sân în diferite culturi

Percepția cancerului de sân variază considerabil în diferite culturi ale lumii:

 China antică

În China, primele scrieri medicale despre cancerul de sân au apărut în „Urgent Therapeutic Prescription for Axilla Diseases” (肘后备急方), publicat în 375 d.Hr. Până în dinastia Song (960-1279), cancerul de sân era denumit „ru yan”, însemnând piatră (岩, yan) – sân (乳, ru)[3]. Această denumire a fost folosită timp de peste 1.000 de ani înainte ca termenul „cancer” să fie utilizat[3].

 Comunități latino-americane

În comunitățile latino-americane, credințele culturale despre cancerul de sân pot acționa ca o barieră în calea accesării serviciilor preventive sau a urmăririi prompte a simptomelor sânului[10]. Studiile au arătat că femeile care dețin un număr mai mare de credințe culturale au o probabilitate cu 21 de puncte procentuale mai mare de a întârzia diagnosticul și tratamentul[10]. Credința cea mai frecvent întâlnită este „Credința în Dumnezeu te poate proteja de cancerul de sân” (48%)[10].

 Percepții spirituale și religioase

Din perspectivă culturală, cancerul de sân a fost perceput în unele comunități ca un blestem și o pedeapsă ancestrală pentru fapte rele. Credințele spirituale despre cauzele cancerului de sân au fost atribuite forțelor spirituale sau supranaturale. Credințele religioase au explicat afecțiunea cancerului de sân ca un test de la Dumnezeu[13].

 Cancerul de sân la alte specii de animale

Cancerul de sân nu afectează doar oamenii, ci apare și la alte specii de animale:

 Animale domestice

Tumorile mamare spontane sunt foarte frecvente la câinii femele, reprezentând 50% din toate tumorile diagnosticate[14][17]. Câinii și pisicile au o incidență ridicată a cancerului de sân, comparativ cu caii, porcii și vacile, care au o incidență scăzută[17].

La câini, 50% din tumorile mamare sunt benigne (necanceroase) și 50% sunt maligne (canceroase). Cu toate acestea, puține dintre tumorile mamare maligne sunt fatale. În schimb, peste 85% din tumorile mamare la pisici sunt maligne și majoritatea acestora au un comportament biologic agresiv[18].

 Modele animale pentru cercetare

În cercetarea cancerului de sân, animalele non-mamifere, cum ar fi Caenorhabditis elegans, Drosophila, peștele zebră și găinile, sunt frecvent utilizate pentru a imita creșterea celulelor canceroase, migrația și metastaza[15].

Recent, a existat un interes pentru dezvoltarea modelelor porcine de cancer de sân, cu unele rezultate promițătoare timpurii pentru modelarea bolii umane[21]. Cercetătorii speră că aceste modele vor oferi instrumente suplimentare pentru cercetarea cancerului de sân, inclusiv disponibilitatea subiecților de dimensiuni umane și modele cu o relevanță biologică mai mare[21].

 Cine face cel mai des cancer de sân în populațiile umane

 Incidența pe sexe

Deși cancerul de sân poate apărea atât la femei, cât și la bărbați, incidența este mult mai mare în rândul femeilor. În 2025, se estimează că aproximativ 316.950 de femei și doar 2.800 de bărbați vor fi diagnosticați cu cancer de sân invaziv în Statele Unite[25]. Faptul de a fi femeie este cel mai semnificativ factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân[33].

 Incidența pe grupe de vârstă

Vârsta este un factor determinant major în dezvoltarea cancerului de sân. În Statele Unite:

– Aproximativ 80% dintre pacienții cu cancer de sân sunt persoane cu vârsta peste 50 de ani[26]

– Mai mult de 40% sunt cei cu vârsta peste 65 de ani[26]

– Riscul de a dezvolta cancer de sân crește astfel: 1,5% risc la vârsta de 40 de ani, 3% la vârsta de 50 de ani și mai mult de 4% la vârsta de 70 de ani[26]

În Australia, riscul de cancer de sân crește rapid de la vârsta de 30-34 de ani (25,6 la 100.000 în 2014) la 50-54 de ani (255,9 la 100.000 în 2014). Acesta crește mai lent până la un vârf în jurul vârstei de 70-74 de ani (412,4 la 100.000 în 2014), apoi scade (317,6 la 100.000 pentru femeile cu vârsta peste 85 de ani în 2014)[29].

 Incidența pe grupuri etnice

Ratele cancerului de sân în SUA variază în funcție de rasă și etnie:

– Femeile albe non-hispanice și femeile negre non-hispanice au cea mai mare incidență generală a cancerului de sân[28]

– Femeile hispanice au cea mai scăzută incidență[28]

Riscul pe viață de cancer de sân variază, de asemenea, în funcție de rasă și grup etnic:

– Albe non-hispanice: 14%

– Asiatice și insulare din Pacific non-hispanice: 12%

– Negre non-hispanice: 12%

– Hispanice: 11%

– Amerindiene și native din Alaska non-hispanice: 10%[28]

Interesant este că femeile negre tind să fie diagnosticate cu cancer de sân la o vârstă mai tânără decât femeile albe. Din 2017 până în 2021, vârsta mediană la diagnostic pentru femeile negre non-hispanice a fost de 61 de ani, comparativ cu 65 pentru femeile albe non-hispanice[28].

 Factori de risc pe grupe de vârstă

 Factori de risc generali

Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), principalii factori care influențează riscul includ faptul de a fi femeie și înaintarea în vârstă[22]. Majoritatea cancerelor de sân sunt descoperite la femei cu vârsta de 50 de ani sau mai mult[22].

Alți factori de risc includ:

– Mutații genetice (BRCA1 și BRCA2)

– Istoric reproductiv (menstruație înainte de 12 ani, menopauză după 55 de ani)

– Sâni denși

– Antecedente personale de cancer de sân sau anumite boli necanceroase ale sânului

– Antecedente familiale de cancer de sân

– Terapie cu radiații la sân sau piept

– Obezitate

– Consum de alcool[22]

 Factori de risc specifici pe vârste

Pentru femeile tinere (sub 40 de ani):

– Subtipul agresiv rezistent de cancer de sân triplu-negativ este cel mai frecvent diagnosticat în grupurile sub 40 de ani[26]

– Istoric familial de cancer de sân la o rudă apropiată

– Mutații genetice moștenite

Pentru femeile de vârstă mijlocie (40-60 de ani):

– Densitatea ridicată a sânului

– Expunerea prelungită la estrogen (menstruație timpurie, menopauză târzie, nulipare sau prima naștere după 30 de ani)

– Terapia de substituție hormonală

– Obezitate și lipsa activității fizice

Pentru femeile vârstnice (peste 60 de ani):

– Vârsta este un factor de risc predominant, cu subtipul luminal A fiind cel mai frecvent diagnosticat la pacienții >70 de ani[26]

– Expunerea cumulativă la estrogen de-a lungul vieții

– Antecedente personale de cancer de sân

– Obezitate și lipsa activității fizice

 Prevenirea cancerului de sân pe grupe de vârstă

 Măsuri preventive pentru toate vârstele

Există mai multe acțiuni pe care toate femeile le pot lua pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer de sân:

1. Mențineți o greutate sănătoasă: Atât creșterea greutății corporale, cât și creșterea în greutate ca adult sunt legate de un risc mai mare de cancer de sân după menopauză. Societatea Americană de Cancer recomandă menținerea unei greutăți sănătoase pe tot parcursul vieții și evitarea creșterii excesive în greutate echilibrând aportul alimentar cu activitatea fizică[31].
2. Fiți activi fizic: Numeroase studii au arătat că activitatea fizică moderată până la viguroasă este legată de un risc mai scăzut de cancer de sân. Societatea Americană de Cancer recomandă ca adulții să obțină cel puțin 150-300 de minute de activitate de intensitate moderată sau 75-150 de minute de activitate de intensitate viguroasă în fiecare săptămână (sau o combinație a acestora), de preferință distribuite de-a lungul săptămânii[31].
3. Evitați sau limitați alcoolul: Alcoolul crește riscul de cancer de sân. Chiar și consumul de cantități mici de alcool a fost asociat cu o creștere a riscului. Este mai bine să nu consumați alcool deloc. Pentru femeile care beau, acestea nu ar trebui să aibă mai mult de 1 băutură alcoolică pe zi[31].
4. Alăptați, dacă este posibil: Femeile care aleg să alăpteze timp de cel puțin câteva luni după naștere pot obține, de asemenea, un beneficiu suplimentar de reducere a riscului de cancer de sân[31].
5. Evitați terapia hormonală după menopauză: Utilizarea terapiei hormonale după menopauză poate crește riscul de cancer de sân. Pentru a evita acest lucru, discutați cu furnizorul dvs. de servicii medicale despre opțiunile non-hormonale pentru tratarea simptomelor menopauzei[31].

 Măsuri preventive specifice pe vârste

Pentru femeile tinere (sub 40 de ani):

– Cunoașteți-vă istoricul familial de cancer și discutați cu un medic despre testarea genetică dacă aveți un istoric familial puternic

– Adoptați un stil de viață sănătos de la o vârstă fragedă

– Amânați utilizarea contraceptivelor hormonale dacă aveți factori de risc

– Examinați-vă sânii în mod regulat și raportați orice modificări medicului

Pentru femeile de vârstă mijlocie (40-60 de ani):

– Începeți screening-ul regulat cu mamografie la vârsta de 40-50 de ani, conform recomandărilor medicului

– Mențineți o greutate sănătoasă, mai ales după menopauză

– Limitați consumul de alcool și evitați fumatul

– Fiți fizic activi în mod regulat

– Evaluați riscurile și beneficiile terapiei de substituție hormonală

Pentru femeile vârstnice (peste 60 de ani):

– Continuați screening-ul regulat conform recomandărilor medicului

– Mențineți un stil de viață activ

– Monitorizați greutatea corporală

– Urmați o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume

– Participați la examinări clinice regulate ale sânilor

 Screening și diagnostic pe grupe de vârstă

 Recomandări generale de screening

Fundația pentru Prevenirea Cancerului recomandă următoarele pentru screening-ul cancerului de sân[35]:

Pentru toate vârstele:

– Examinare clinică a sânilor: Discutați cu furnizorul dvs. de servicii medicale cel puțin o dată la trei ani pentru evaluarea riscului, consiliere privind reducerea riscului și un examen clinic al sânilor.

Pentru femei cu vârsta între 20-40 de ani:

– Examinare clinică a sânilor la fiecare 1-3 ani

– Auto-examinarea lunară a sânilor

– Evaluarea riscului de cancer de sân

Pentru femei cu vârsta între 40-75 de ani:

– Mamografie anuală sau bienală, începând de la 40-50 de ani (în funcție de factorii de risc și recomandările medicului)

– Examinare clinică anuală a sânilor

– Auto-examinarea lunară a sânilor

Pentru femei peste 75 de ani:

– Continuarea mamografiei bazată pe starea generală de sănătate și speranța de viață

– Examinare clinică anuală a sânilor

– Auto-examinarea lunară a sânilor

 Screening pentru femeile cu risc crescut

Rețeaua Națională Comprehensivă a Cancerului (NCCN) recomandă[36]:

– Femeile cu risc ridicat să facă o mamografie și un RMN al sânilor în fiecare an, începând de la vârsta de 25-40 de ani

– Examinări clinice ale sânilor la fiecare 6-12 luni, începând de la vârsta de 25 de ani

Societatea Americană de Cancer (ACS) recomandă[36]:

– Femeile cu risc ridicat ar trebui să facă o mamografie și un RMN al sânilor în fiecare an

– Începerea screening-ului la vârsta de 30 de ani sau conform recomandărilor medicului

 Simptomele cancerului de sân

 Simptome generale

Simptomele cancerului de sân pot include:

– O umflătură în sân sau o îngroșare în sân sau piele sub braț

– O modificare a formei sânului

– Formarea de gropițe pe piele (aspect de coajă de portocală)

– Secreții clare sau sângeroase din mamelon

– Crustare sau descuamare a mamelonului

– Un mamelon nou inversat

– Roșeață sau umflare a sânului

 Primele simptome și semne de alarmă

În multe cazuri, primul simptom al cancerului de sân este o umflătură sau o masă nouă în sân. Aceasta este, de obicei, nedureroasă, dură și cu margini neregulate, deși poate fi și moale, rotundă și sensibilă[4].

Semne de alarmă care ar trebui să vă determine să consultați un medic includ:

– Orice umflătură nouă sau masă în sân

– Îngroșarea sau umflarea unei părți a sânului

– Iritația sau adânciturile în pielea sânului

– Roșeață sau descuamare la nivelul mamelonului sau sânului

– Retracția mamelonului sau durere în zona mamelonului

– Secreție din mamelon, alta decât laptele, inclusiv sânge

– Orice modificare a dimensiunii sau formei sânului

– Durere în orice zonă a sânului

 Stadiile cancerului de sân

Cancerul de sân este clasificat în stadii pentru a determina gradul de extindere a bolii. Stadializarea ajută medicii să decidă cel mai bun tratament și să ofere un prognostic.

Stadiul 0 (carcinom in situ): Celulele anormale sunt prezente, dar nu s-au răspândit dincolo de ductul sau lobulul în care au început.

Stadiul I: Cancerul este mic (≤2 cm) și nu s-a răspândit în afara sânului.

Stadiul II: Cancerul are una sau ambele dintre următoarele caracteristici:

– Este mai mare de 2 cm, dar nu mai mare de 5 cm și nu s-a răspândit la ganglionii limfatici

– Este mai mic sau egal cu 5 cm și s-a răspândit în ganglionii limfatici axilari

– Este mai mare de 5 cm dar nu s-a răspândit în ganglionii limfatici axilari

Stadiul III (local avansat):

Cancerul s-a răspândit dincolo de sân în ganglionii limfatici din apropiere sau în alte țesuturi din jurul sânului, dar nu s-a răspândit în organe îndepărtate.

Stadiul IV (metastatic):

Cancerul s-a răspândit în alte organe ale corpului, cel mai adesea în oase, plămâni, ficat sau creier.

 Testele de laborator și investigațiile pentru detectarea cancerului de sân

 Teste de laborator

Deși nu există un singur test de sânge care să poată diagnostica cancerul de sân, există mai multe teste care pot fi utilizate în combinație cu alte metode de diagnostic:

1. Markeri tumorali: CA 15-3, CA 27.29 și antigenul carcinoembrionar (CEA) pot fi măsurați pentru a monitoriza răspunsul la tratament și pentru a detecta recurența.
2. Teste hormonale: Nivelurile de estrogen, progesteron și alți hormoni pot fi evaluate pentru a determina dacă cancerul este sensibil la hormonii naturali ai corpului.
3. Teste genetice: Pentru a identifica mutații în genele BRCA1, BRCA2 și alte gene asociate cu un risc crescut de cancer de sân.
4. Hemoleucograma completă (HLG): Pentru a evalua starea generală de sănătate și pentru a detecta eventuale probleme cum ar fi anemia, care poate apărea în cazul cancerelor avansate.
5. Teste de funcție hepatică și renală: Pentru a evalua sănătatea ficatului și a rinichilor, care pot fi afectate de cancer sau de tratamentele pentru cancer.

 Metode imagistice

Metodele imagistice joacă un rol crucial în detectarea și diagnosticarea cancerului de sân[4]:

1. Mamografia: Utilizează doze mici de radiații pentru a examina sânii. Este principala metodă de screening pentru detectarea cancerului de sân în stadii incipiente. Frecvența recomandată variază în funcție de vârstă și factori de risc, de obicei anual sau la fiecare doi ani pentru femeile peste 40-50 de ani.
2. Ecografia (ultrasonografia) sânilor: Utilizează unde sonore pentru a produce imagini ale interiorul sânilor. Este adesea utilizată ca un test suplimentar după ce o mamografie sau un examen clinic identifică o anomalie. De asemenea, poate fi utilizată pentru a examina sânii denși.
3. Rezonanța magnetică (RMN) a sânilor: Utilizează unde radio și magneți puternici pentru a produce imagini detaliate ale interiorul sânilor. Este recomandată anual pentru femeile cu risc ridicat și este adesea utilizată împreună cu mamografia pentru screening.
4. Tomografia computerizată (CT): Utilizează radiografii din unghiuri diferite pentru a crea imagini detaliate ale interiorul corpului. Este utilizată mai frecvent pentru a determina dacă cancerul s-a răspândit dincolo de sân.
5. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): Utilizează o substanță radioactivă pentru a detecta celulele canceroase în corp. Este adesea utilizată pentru a verifica dacă cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului.

 Proceduri de diagnostic

Următoarele proceduri sunt utilizate pentru a confirma diagnosticul de cancer de sân:

1. Biopsia: Prelevarea unei mici mostre de țesut pentru examinare la microscop. Există mai multe tipuri de biopsii, inclusiv biopsia cu ac fin, biopsia cu ac gros și biopsia chirurgicală.
2. Aspirația cu ac fin (FNA): Utilizarea unui ac subțire pentru a extrage celule dintr-o zonă suspectă.
3. Biopsia prin incizie sau excizie: Îndepărtarea unei părți sau a întregii zone suspecte pentru examinare.

 Auto-examinarea sânilor

 Cum să efectuați o auto-examinare

Auto-examinarea sânilor este o metodă prin care femeile își pot verifica sânii pentru depistarea modificărilor sau anomaliilor. Iată cum să efectuați o auto-examinare corectă:

1. În fața oglinzii: Stați în fața oglinzii cu umerii drepți și brațele pe șolduri. Căutați orice modificări de dimensiune, formă sau contur ale sânilor, precum și orice umflături, adâncituri sau încrețituri ale pielii. Verificați dacă mameloanele sunt întoarse spre interior (inversate).
2. Cu brațele ridicate: Ridicați brațele deasupra capului și căutați aceleași modificări.
3. Verificarea secreției: Strângeți ușor fiecare mamelon între degetul mare și arătător. Raportați orice secreție medicului dumneavoastră.
4. Culcată pe spate: Culcați-vă pe spate cu o pernă mică sub umărul drept și brațul drept așezat înapoia capului. Utilizați degetele mâinii stângi pentru a palpa sânul drept cu mișcări circulare ușoare, acoperind întreaga zonă a sânului, inclusiv zona axilară. Utilizați o presiune ușoară, medie și fermă. Repetați pentru sânul stâng.
5. În duș: Mâinile aluneacă ușor pe pielea udă și cu săpun. Utilizați aceeași tehnică de palpare circulară ca mai sus.

 Când să efectuați o auto-examinare

Auto-examinarea ar trebui efectuată o dată pe lună, de preferință la 3-5 zile după începerea ciclului menstrual, când sânii sunt cel mai puțin susceptibili de a fi sensibili sau umflați. Femeile care nu mai au cicluri menstruale ar trebui să aleagă o zi din lună care este ușor de reținut.

 Importanța auto-examinării vs. examinarea clinică

Deși auto-examinarea sânilor poate ajuta femeile să își cunoască sânii și să observe orice modificări, nu poate înlocui screeningul regulat, precum mamografia sau examinarea clinică a sânilor efectuată de un specialist[4]. Auto-examinarea este o metodă complementară, nu un înlocuitor pentru metodele profesionale de screening.

Examinarea clinică a sânilor efectuată de un specialist are avantaje semnificative:

– Specialiștii sunt instruiți pentru a detecta modificări subtile

– Pot utiliza tehnici de palpare specializate

– Au experiență în diferențierea leziunilor benigne de cele potențial maligne

– Pot recomanda imediat teste suplimentare dacă este necesar

Cu toate acestea, auto-examinarea vă permite să vă monitorizați sânii între vizitele la medic și să raportați prompt orice modificări.

 Boli care favorizează apariția cancerului de sân

Anumite afecțiuni medicale pot crește riscul dezvoltării cancerului de sân:

1. Leziuni benigne ale sânului: Anumite afecțiuni benigne ale sânului, cum ar fi hiperplazia atipică sau carcinomul lobular in situ, cresc riscul de cancer de sân[22].
2. Densitatea ridicată a sânului: Sânii denși au mai mult țesut glandular și fibrotic și mai puțin țesut adipos, ceea ce poate face mai dificilă depistarea cancerului pe mamografie și poate crește riscul de cancer de sân[22].
3. Expunerea la radiații: Femeile care au fost expuse la radiații la nivelul pieptului, în special la o vârstă fragedă, au un risc crescut de cancer de sân[22].
4. Afecțiuni endocrine: Dezechilibrele hormonale, cum ar fi sindromul ovarului polichistic sau diabetul, pot crește nivelurile de estrogen și pot contribui la un risc crescut de cancer de sân.
5. Obezitatea: Obezitatea, în special după menopauză, crește riscul de cancer de sân din cauza nivelurilor mai ridicate de estrogen[22].
6. Sindromul Klinefelter: Bărbații cu acest sindrom genetic (XXY) au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât alți bărbați[4].

 Tratamentul actual pentru cancerul de sân

Tratamentul cancerului de sân variază în funcție de stadiul bolii, tipul de cancer, sensibilitatea la hormoni și starea generală de sănătate a pacientului. Opțiunile principale de tratament includ[4]:

 Pentru stadiul 0 (carcinom in situ)

– Chirurgie conservatoare a sânului (lumpectomie) urmată de radioterapie

– Mastectomie în anumite cazuri

– Terapie hormonală pentru carcinomul ductal in situ cu receptori de estrogen pozitivi

 Pentru stadiul I și II (cancer de sân în stadiu incipient)

– Chirurgie (lumpectomie sau mastectomie)

– Biopsie de sentinel și/sau disecție axilară a ganglionilor limfatici

– Radioterapie după lumpectomie

– Chimioterapie, terapie hormonală și/sau terapie țintită bazată pe caracteristicile tumorii

 Pentru stadiul III (cancer de sân avansat local)

– Chimioterapie neoadjuvantă (înainte de operație) pentru a micșora tumora

– Chirurgie (de obicei mastectomie) cu disecție a ganglionilor limfatici

– Radioterapie

– Chimioterapie adjuvantă, terapie hormonală și/sau terapie țintită

 Pentru stadiul IV (cancer de sân metastatic)

– Terapie sistemică (chimioterapie, terapie hormonală, terapie țintită)

– Chirurgie și radioterapie pentru ameliorarea simptomelor

– Tratamente pentru metastaze specifice (de exemplu, radioterapie pentru metastaze osoase)

– Îngrijire paliativă pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții

 Terapii specifice

Chirurgia: Opțiunile includ lumpectomia (îndepărtarea tumorii și a unei margini de țesut normal) și mastectomia (îndepărtarea întregului sân).

Radioterapia: Utilizează radiații de mare energie pentru a distruge celulele canceroase rămase după chirurgie.

Chimioterapia: Utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Poate fi administrată înainte de chirurgie (neoadjuvantă) sau după chirurgie (adjuvantă).

Terapia hormonală: Blochează efectele hormonilor care stimulează creșterea celulelor canceroase. Include blocante ale receptorilor de estrogen (tamoxifen), inhibitori de aromatază și agonişti ai hormonului eliberator de gonadotropină.

Terapia țintită: Vizează gene sau proteine specifice implicate în creșterea celulelor canceroase. Include anticorpi monoclonali (trastuzumab/Herceptin pentru HER2-pozitiv) și inhibitori de kinază.

Imunoterapia: Ajută sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase. Devine din ce în ce mai importantă în tratamentul anumitor tipuri de cancer de sân, în special triplul negativ.

 Cercetări și descoperiri recente în lupta împotriva cancerului de sân

Cercetarea în domeniul cancerului de sân avansează rapid, cu numeroase direcții promițătoare:

 Medicina de precizie

Cercetătorii dezvoltă tratamente personalizate bazate pe profilul genetic al tumorii fiecărei paciente. Acest lucru permite terapii mai eficiente și mai puțin toxice. Testarea genomică, cum ar fi Oncotype DX și MammaPrint, ajută deja medicii să determine care paciente vor beneficia cel mai mult de chimioterapie.

 Imunoterapia

Imunoterapia, care stimulează sistemul imunitar al pacientei pentru a lupta împotriva cancerului, arată rezultate promițătoare, în special pentru cancerul de sân triplu negativ. Inhibitorii punctului de control imunitar, cum ar fi pembrolizumab (Keytruda), sunt deja aprobați pentru anumite cancere de sân.

 Terapii țintite mai eficiente

Noi medicamente țintite sunt în curs de dezvoltare pentru a viza mutații și căi specifice implicate în creșterea cancerului. De exemplu, inhibitorii PARP pentru pacienții cu mutații BRCA au arătat rezultate promițătoare în studiile clinice.

 Biopsia lichidă

Testele de „biopsie lichidă” care pot detecta ADN tumoral circulant în sânge sunt în curs de dezvoltare. Acestea ar putea permite depistarea timpurie a cancerului sau monitorizarea recidivei cu metode mai puțin invazive decât biopsia tradițională.

 Terapia combinată

Combinarea diferitelor modalități de tratament, cum ar fi imunoterapia cu terapiile țintite, arată un potențial semnificativ pentru îmbunătățirea rezultatelor, în special în cazurile de cancer avansat.

 Vaccinuri terapeutice

Vaccinurile pentru cancer, concepute pentru a „învăța” sistemul imunitar să atace celulele canceroase, sunt în curs de investigare. Acestea ar putea ajuta la prevenirea recidivelor la pacienții care au terminat tratamentul inițial.

 Concluzie

Cancerul de sân rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer care afectează femeile la nivel global. Cu toate acestea, progresele în cercetare, diagnostic precoce și opțiuni de tratament îmbunătățesc continuu ratele de supraviețuire. Înțelegerea factorilor de risc, adoptarea măsurilor preventive adecvate și participarea la programele de screening recomandate sunt esențiale pentru reducerea impactului acestei boli.

Fiecare femeie ar trebui să se familiarizeze cu sânii săi, să practice auto-examinarea lunară, să mențină un stil de viață sănătos și să urmeze recomandările de screening adecvate pentru vârsta și factorii săi de risc. Prin acțiune proactivă și conștientizare, putem face progrese semnificative în lupta împotriva cancerului de sân.