Cancerul de Col Uterin – Cauze, Acțiuni de Prevenire

Acțiuni pentru prevenirea cancerului de col uterin

Ce trebuie să știe și să facă o persoană conștientă de importanța sănătății

Colul uterin și rolul său în sănătatea reproductivă

Colul uterin (cervixul) este partea inferioară, îngustă a uterului, care face legătura între uter și vagin. Este un organ fibromuscular din sistemul reproducător feminin, având o lungime de aproximativ 2-4 cm și un diametru de 2-3 cm. Colul uterin are două porțiuni principale: ectocervixul (partea vizibilă în vagin) și endocervixul (canalul intern care leagă uterul de vagin). Funcțiile sale includ facilitarea trecerii spermatozoizilor, protejarea uterului de infecții și dilatarea în timpul nașterii.

Ce este cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin apare atunci când celulele colului uterin suferă modificări anormale (displazie) și devin canceroase, putând invada țesuturile învecinate sau răspândi în alte părți ale corpului. De obicei, boala evoluează lent, fiind precedată de leziuni precanceroase care pot fi depistate și tratate din timp.

Istoria descoperirii și denumirii cancerului de col uterin

Primele referiri la afecțiuni ale colului uterin datează din Antichitate, Hippocrate menționând în urmă cu peste 2000 de ani că unele forme de cancer ale colului uterin erau incurabile. În 1928, medicul grec-american George Papanicolaou a dezvoltat testul care îi poartă numele (testul Papanicolau), revoluționând depistarea precoce a cancerului de col uterin. În 1976, Harald zur Hausen a demonstrat legătura dintre infecția cu virusul papiloma uman (HPV) și cancerul de col uterin, pentru care a primit Premiul Nobel în 2008.

Evoluția concepției despre cancerul de col uterin

Inițial, cancerul de col uterin era considerat o boală incurabilă, cu cauze necunoscute. În secolul XX, s-a observat că incidența era mai mare la femeile active sexual și aproape inexistentă la călugărițe, ceea ce a sugerat o posibilă transmitere sexuală. Descoperirea HPV ca agent cauzal a schimbat radical abordarea, punând accent pe prevenție prin vaccinare și screening periodic.

Percepția cancerului de col uterin în marile culturi ale lumii

Percepția cancerului de col uterin variază semnificativ între culturi. În anumite societăți, boala este stigmatizată, asociată cu rușinea sau chiar cu ideea de pedeapsă divină. În alte culturi, screeningul și prevenția sunt acceptate și promovate. Factorii culturali, religioși și nivelul de educație influențează accesul la testare și tratament. În țările dezvoltate, educația și campaniile de sănătate publică au redus stigmatizarea și au crescut participarea la screening.

Cancerul de col uterin la alte specii de animale

Cancerul de col uterin asociat cu infecția cu papilomavirus nu este specific doar omului. Diverse specii, de la păsări la mamifere, pot dezvolta tumori cauzate de papilomavirusuri. Un exemplu celebru este virusul papiloma la iepurele de câmp (CRPV), care a fost esențial în dezvoltarea vaccinului anti-HPV.

Cine dezvoltă cel mai frecvent cancer de col uterin între populațiile umane

Cancerul de col uterin afectează în special femeile din țările cu venituri mici și medii, unde accesul la screening și vaccinare este limitat. Incidența este cea mai mare în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și America Centrală. Femeile cu HIV prezintă un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin față de populația generală. În 2022, cele mai multe cazuri noi au fost raportate în China, India și Indonezia.

Factori favorizanți dovediți – pe grupe de vârstă

Principalii factori de risc pentru cancerul de col uterin includ:

• Infecția persistentă cu HPV (tipurile 16 și 18 sunt cele mai oncogene)
• Începerea vieții sexuale la o vârstă fragedă
• Număr mare de parteneri sexuali sau parteneri cu multe relații anterioare
• Fumatul
• Imunosupresia (inclusiv infecția cu HIV)
• Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale
• Nașterile multiple

Riscul este crescut la femeile tinere active sexual (15-25 ani) pentru infecția cu HPV, dar cancerul de col uterin apare cel mai frecvent la femeile de 35-44 ani. Femeile peste 65 de ani pot dezvolta cancer dacă nu au făcut screening regulat.

Comportamente pentru reducerea riscului de cancer de col uterin – pe grupe de vârstă

Impactul vaccinului anti-HPV asupra incidenței cancerului de col uterin

Introducerea vaccinului anti-HPV a dus la o scădere semnificativă a incidenței cancerului de col uterin, mai ales la cohortele vaccinate înainte de debutul vieții sexuale. În Anglia, incidența cancerului de col uterin la femeile vaccinate la 12-13 ani a scăzut cu peste 80% comparativ cu cele nevaccinate. În SUA și alte țări cu acoperire mare a vaccinării, reducerea riscului de cancer la femeile vaccinate este de peste 70-90%.

Comparație între țările cu rată mare de vaccinare și cele fără vaccinare

Efectele adverse ale vaccinului anti-HPV

Vaccinurile anti-HPV sunt considerate sigure, cu efecte adverse minore și tranzitorii: durere la locul injectării, febră ușoară, cefalee sau oboseală. Reacțiile alergice severe sunt extrem de rare. Nu există dovezi că vaccinul ar cauza boli autoimune sau infertilitate.

Analize pentru prevenirea sau depistarea rapidă a cancerului de col uterin – pe grupe de vârstă

Boli care favorizează apariția cancerului de col uterin

• Infecția cu HIV (imunosupresie)
• Alte boli care afectează imunitatea (transplant, tratamente imunosupresoare)
• Infecții cu alte tipuri de HPV oncogen
• Bolile cu transmitere sexuală care cresc inflamația locală

Cele mai așteptate descoperiri în cercetarea împotriva cancerului de col uterin

• Imunoterapie: dezvoltarea și extinderea utilizării inhibitorilor de punct de control imun (checkpoint inhibitors) pentru formele avansate de cancer.
• Terapie țintită: identificarea unor mutații genetice specifice și dezvoltarea de medicamente care să le țintească.
• Tehnologii de screening de precizie: utilizarea inteligenței artificiale, biopsii lichide, teste de metilare ADN și detectarea integrării HPV în genomul gazdei pentru diagnostic precoce și personalizat.
• Vaccinuri de generație nouă: vaccinuri cu spectru larg, eficiente împotriva mai multor tulpini HPV și cu protecție de lungă durată.
• Strategii de eradicare: OMS și marile organizații de sănătate urmăresc eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică până în 2050, prin acoperire vaccinală de peste 90% și screening la peste 70% din populație.

Concluzie

Prevenirea cancerului de col uterin este una dintre cele mai mari realizări ale medicinei moderne, fiind posibilă prin vaccinare anti-HPV, screening periodic și educație pentru sănătate. O persoană informată și responsabilă poate reduce semnificativ riscul prin:

• Vaccinare anti-HPV la vârstele recomandate
• Screening regulat conform ghidurilor internaționale
• Practici sexuale sigure
• Renunțarea la fumat
• Accesarea serviciilor medicale pentru orice simptom suspect

Viitorul aduce speranța eradicării acestei boli, cu condiția ca fiecare să-și asume rolul activ în prevenție și educație pentru sănătate.