testul Babes Papanicolau este un test care presupune examenul microscopic al morfologiei celulelor colectate din colul uterin (numit si cervix). Colorantul folosit si in prezent a fost denumit dupa doctorul George N. Papanicolau, care a descris metoda de colorare pentru prima data, in 1942. testul Papanicolau presupune prelucrarea morfopatologica de catre medicul anatomopatolog pentru a putea fi vizualizata microscopic si ulterior interpretata. Morfologia celulelor colului uterin se modifica in contextul unor schimbari anormale ale arhitecturii tesutului, care apar frecvent in neoplazii maligne sau in leziuni precanceroase. aceste modificari celulare sunt deseori asociate cu prezenta infectiei cu virusul HPV (human papilloma virus).
Testul Pap se face ca metoda de screening pentru cancerul de col uterin. Testul Papanicolau facut ca metoda de screening pentru cancerul de col uterin si leziuni precanceroase a scazut semnificativ mortalitatea acestei neoplazii.
Examenul de citologie cervico-vaginala consta in analiza de catre medicul anatompatolog a morfologiei celulelor epiteliale de la nivelul colului. Celulele care vor fi analizate sunt celule epiteliale raclate cu ajutorul unei perii speciale, urmand ca apoi sa fie transferate pe o lama sau introduse impreuna cu peria intr-o solutie. Celulele epiteliale pot suferi modificari anormale, care apar in starile precanceroase, numite displazii si in neoplaziile maligne. Jonctiunea scuamo-cilindrica, zona de tranzitie dintre ectocervix si endocervix are cel mai mare risc de a dezvolta neoplazii. aceasta zona este numita si zona de transformare sau zona de tranzitie.
Examenul Papanicolau conventional consta in raclarea celulelor epiteliale de la nivelul zonei de tranzitie a colului uterin cu ajutorul unei spatule sau a unei perii speciale. Proba recoltata este transferata pe o lama si fixata imediat pentru a evita uscarea. Metoda conventionala este mai putin specifica decat cea in mediu lichid. Metoda conventionala este mai ieftina, dar mult material celular din proba este irosit. Apar erori de colectare a celulelor, cat si erori in procesul de transfer pe lama. De asemenea, apar numeroase erori de interpretare din cauza sangerarilor sau a inflamatiei. Prin metoda in mediu lichid, pe lama se vizualizeaza un singur strat, subtire, de celule epiteliale, fara elemente de inflamatie sau de sangerare. astfel, se poate vizualiza mai bine morfologia celulara, scazand riscul de eroare al interpretarii.
Metoda in mediu lichid permite si testarea pentru HPV, Chlamydia, gonoree si trichomonas vaginalis.
Testul Babes Papanicolau se recomanda a fi efectuat incepand cu varsta de 21 de ani, in cadrul consultului ginecologic, ca screening pentru cancerul de col uterin. intre 21 si 29 de ani se recomanda controlul Papanicolau odata la 3 ani. In aceasta perioada, exista un risc mare de infectie cu virusul HPV, dar un risc mic de persistenta si o incidenta scazuta a cancerului de col uterin. Pentru femeile cu varstele intre 30 si 65 de ani se recomanda testul Papanicolau odata la 3 ani, un test HPV efectuat odata la 5 ani, sau un test HPV si un test Papanicolau odata la 5 ani. Testul este recomandat cu aceeasi frecventa, indiferent daca pacienta este activa sexual sau nu.
Perioada de screening se incheie la varsta de 65 de ani la femeile cu risc scazut de cancer de col uterin. se considera un risc scazut daca pacienta a facut testul Papanicolau regulat inainte de varsta de 65 de ani, daca pacienta a avut 2 teste normale consecutive si daca nu exista afectiune care sa provoace scaderea imunitatii ( tratamente cu corticosteroizi, chimioterapie, infectii HiV)
Medicul ginecolog poate recomanda un test Papanicolau mai frecvent, in anumite situatii special precum: infectii HiV, diagnostic de cancer de col uterin sau leziuni precanceroase detectate la un test Papanicolau anterior, imunitate scazuta consecutiv unui transplant, tratamente post-transplant sau tratamente pentru cancer, expunere la dietilstilbestrol.
Testul Papanicolau nu mai este recomandat la femeile care au suferit o operatie de histerectomie cu excizia colului si care nu au avut cancer de col uterin sau leziuni precanceroase.
Testul Papanicolau poate detecta inflamatia in prezenta unei infectii si microorganisme, dar de obicei se recomanda examenul de secretie in astfel de situatii.
Se evita testul Papanicolau in perioada menstruala sau in prezenta altor sangerari provenite din tractul genital feminin, in cazul in care se efectueaza metoda conventionala. Insa, se recomanda ca testul sa fie efectuat, decat sa fie amanat. Daca exista sange, poate fi indeparat cu o compresa absorbanta, care nu va interfera cu rezultatul. testul nu poate fi efectuat decat daca prezenta sangelui impiedica vizualizarea colului uterin si nu poate fi curatat. Pentru testul in mediu lichid, perioada menstruala nu influenteaza rezultatele.
Pregatirea pentru testul Papanicolau consta in evitarea contactului sexual cu 48 de ore inainte, cat si a dusurilor intravaginale, a tampoanelor sterile, a spermicidelor si a ovulelor.
Recoltarea se face in cadrul consultului ginecologic. Pacienta va fi rugata sa se dezbrace de la brau in jos si sa se pozitioneze pe masa ginecologica. se face examenul fizic cu speculul. Speculul este un instrument care are rolul de a departa peretii vaginului, pentru a vizualiza aspectul colului uterin. speculul este lubrifiat cu un lubrifiant pe baza de apa, introdus in vaginul pacientei si apoi deschis. Pentru recoltare se foloseste o perie speciala, care se va introduce la nivelul partii terminale a colului. Recoltarea se va face concomitent din ectocervix (partea externa a colului uterin) si endocervix (partea interna a colului uterin), de la nivelul zonei de tranformare (jonctiunea scuamo-columnara), rotind peria circumferential in aceeasi directie de 5 ori. Celulele epiteliale raclate de la acest nivel vor fi analizate de catre anatomopatolog. Pentru testul conventional, se transfera proba pe o lama si se fixeaza. Pentru testul in mediu lichid, peria se introduce intr-un flacon cu o solutie, in care peria se roteste de aproximativ 10 ori.
Rezultatele testului Papanicolau sunt prelucrate de catre medicul anatomopatolog, care analizeaza arhitectura celulara si modificarile intracelulare. se va specifica daca proba recoltata pentru examinare a fost satisfacatoare (proba trebuie sa contina celule epiteliale scuamoase si celule glandulare).
Rezultatele pot fi:
Valorile normale constau in absenta leziunilor intraepiteliale si a microorganismelor.
Rezultatele sunt negative pentru leziuni intraepiteliale (NiLM).
Un rezultat este anormal cand se identifica prezenta unor:
Nu exista riscuri legate de examenul Papanicolau, aceasta fiind o investigatie neinvaziva. Uneori pot aparea mici sangerari dupa test, dar nu ar trebui sa apara dureri.