Ce este sindromul de colon iritabil ?

Sindromul de colon iritabil (SCI) este o tulburare gastrointestinala functionala caracterizata prin dureri abdominale recurente, balonare si modificari ale tranzitului intestinal, fara o cauza organica identificabila. Afectiunea poate implica episoade de diaree, constipatie sau alternanta intre cele doua. Desi nu provoaca leziuni intestinale permanente, sindromul de colon iritabil poate afecta semnificativ calitatea vietii pacientilor. Cauzele exacte nu sunt pe deplin intelese, dar factori precum stresul, dieta, modificarile microbiomului intestinal si hipersensibilitatea viscerala joaca un rol important in aparitia simptomelor.

Factori care pot produce tulburarea gastro-intestinala denumita-sindromul de colon iritabil

Factori declansatori:

1. Alimentatia: Consumul de alimente bogate in grasimi, lactate, indulcitori artificiali, cafeina, alcool sau alimente care produc gaze (varza, fasole, ceapa).
2. Stresul si anxietatea: Tensiunea emotionala poate agrava simptomele, afectand functia intestinului prin conexiunea intestin-creier.
3. Dezechilibre ale microbiotei intestinale: Modificarile in flora intestinala pot influenta digestia si sensibilitatea tractului digestiv.
4. Infectii gastrointestinale: Unele infectii bacteriene sau virale pot declansa sau agrava simptomele existente.
5. Schimbari hormonale: La femei, simptomele se pot agrava in timpul menstruatiei, sugerand o legatura hormonala.

Factori de risc in sindromul de colon iritabil:

1. Varsta: Afectiunea este mai frecventa la adultii tineri si de varsta medie.
2. Sexul: Femeile sunt mai predispuse decat barbatii.
3. Istoricul familial: Exista o predispozitie genetica, sindromul putand fi mai frecvent in familiile cu cazuri similare.
4. Probleme psihologice: Persoanele cu depresie, anxietate sau tulburari somatice au un risc mai mare de a dezvolta acest sindrom.
5. Sedentarismul: Lipsa activitatii fizice poate contribui la incetinirea tranzitului intestinal si la agravarea simptomelor.

Simptome/dureri in afectiunea de colon iritabil

1. Durere abdominala: Disconfort sau crampe, de obicei localizate in partea inferioara a abdomenului, care se amelioreaza dupa eliminarea scaunului.
2. Balonare si gaze: Distensie abdominala insotita de senzatie de plenitudine.
3. Modificari ale tranzitului intestinal: Diaree, constipatie, alternanta intre diaree si constipatie
4. Senzatia de eliminare incompleta a scaunului: Chiar si dupa defecatie, pacientul poate simti ca intestinul nu s-a golit complet.
5. Mucus in scaun: Fara sange, dar prezent in cantitati mai mari decat normal.
6. Oboseala si slabiciune: Asociate cu tulburarile de somn si impactul digestiv asupra starii generale.
7. Simptome asociate: Uneori, sindromulI este insotit de dureri de cap, dureri musculare sau simptome ale tulburarilor de anxietate.

Investigatii paraclinice

Analize de sange:

• Proteina C reactiva (CRP) si VSH – pentru depistarea inflamatiei sistemice.
• Teste pentru boala celiaca (anticorpi anti-transglutaminaza) – pentru a exclude intoleranta la gluten.
• Hemoleucograma completa – pentru excluderea anemiei sau a infectiilor.

Analize de scaun:

• Coprocultura – pentru excluderea infectiilor bacteriene.
• Calprotectina fecala – pentru diferentierea dintre SCI si boli inflamatorii intestinale (BII).
• Examen parazitologic – pentru identificarea parazitilor intestinali.

Teste de intoleranta alimentara:

• Test de toleranta la lactoza – pentru a exclude intoleranta la lactoza.
• Teste pentru sindromul de suprapopulare bacteriana a intestinului subtire (SIBO) – test respirator cu lactuloza sau glucoza.

Explorari imagistice:

• Ecografie abdominala – pentru excluderea altor patologii abdominale.
• Colonoscopie – recomandata mai ales la pacientii peste 50 de ani sau cu simptome de alarma (scadere in greutate, sangerari rectale, anemie).
• Tomografie computerizata (CT) sau RMN abdominal – in cazurile cu simptome atipice sau suspiciune de alte afectiuni.

Teste de motilitate intestinala:

• Manometrie anorectala – pentru evaluarea functiei rectale si a sfincterului anal in cazul pacientilor cu constipatie cronica.
• Test de timp de tranzit colonic – pentru a evalua miscarea continutului intestinal.

Tratament

1. Modificari ale dietei si stilului de viata

• Dieta bogata in fibre – pentru pacientii cu SCI cu predominanta constipatiei.
• Evitarea alimentelor care declanseaza simptomele, precum:

-Alimente grase, prajeli, alcool, cafea, bauturi carbogazoase.

-Produse lactate in caz de intoleranta la lactoza.

-Alimente bogate in FODMAP (fermentabile, oligozaharide, dizaharide, monozaharide si polioli) – varza, ceapa, usturoi, mere, pere, indulcitori artificiali.

• Hidratare corespunzatoare – consum optim de apa pentru prevenirea constipatiei.
• Activitate fizica regulata – ajuta la reducerea stresului si la reglarea tranzitului intestinal.
• Controlul stresului – prin yoga, tehnici de relaxare, terapie cognitiv-comportamentala.

2. Tratament medicamentos

• Antispastice (ex. scopolamina, mebeverina) – reduc crampele abdominale.
• Laxative osmotice (ex. lactuloza, macrogol) – pentru SCI cu predominanta constipatiei.
• Antidiareice (ex. loperamida) – pentru SCI cu predominanta diareei.
• Probiotice – contribuie la echilibrul florei intestinale.
• Antidepresive triciclice (ex. amitriptilina) sau inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ex. fluoxetina) – utilizate in formele severe, in special daca exista componenta de anxietate sau depresie asociata.

3. Terapii complementare

• Acupunctura – poate reduce durerile abdominale si balonarea.
• Hipnoterapia – studiile sugereaza efecte benefice asupra motilitatii intestinale si simptomelor asociate stresului.
• Ulei de menta – are efect antispastic si antiinflamator.

Dieta in sindromul de colon iritabil

Regimul alimentar joaca un rol esential in gestionarea simptomelor sindromului de colon iritabil. Dieta trebuie personalizata, deoarece pacientii pot avea reactii diferite la aceleasi alimente. In general, se recomanda o alimentatie echilibrata, bogata in fibre solubile si saraca in alimente iritante sau greu de digerat.

1. Principii generale ale dietei pentru SCI

• Mese regulate – consumul de mese mici si frecvente (5-6 pe zi), evitand mesele copioase.
• Hidratare suficienta – minim 2 litri de apa pe zi, pentru a mentine un tranzit intestinal optim.
• Mestecare lenta a alimentelor – pentru a facilita digestia si a reduce aerofagia (ingestia excesiva de aer).
• Evitarea consumului de alimente foarte reci sau foarte fierbinti, deoarece pot irita tractul digestiv.

2. Alimente recomandate

Fibre solubile – benefice pentru reglarea tranzitului intestinal si reducerea simptomelor:

• Tarate de ovaz, orez brun, quinoa, seminte de in.
• Fructe -FODMAP: banane coapte, capsuni, kiwi, papaya, portocale.
• Legume bine tolerate: dovlecel, morcov fiert, cartof, spanac, fasole verde.
• Leguminoase fierte si bine tolerabile in cantitati mici: linte rosie, naut, fasole mung.

Proteine slabe – usor digerabile si esentiale pentru sanatatea organismului:

• Carne slaba: pui, curcan, vita slaba, peste alb (salau, pastrav, cod).
• Oua (gatite fierte sau omleta la abur).
• Produse lactate fara lactoza: iaurt fara lactoza, branzeturi maturate (parmezan, cheddar).

Grasimi sanatoase – reduc inflamatia si ajuta digestia:

• Ulei de masline extravirgin, ulei de cocos, ulei de in.
• Avocado, masline.
• Nuci si seminte (cu moderatie).

Ceaiuri si bauturi calmante pentru sistemul digestiv:

• Ceai de menta – efect antispastic, reduce balonarea.
• Ceai de ghimbir – imbunatateste digestia si reduce greata.
• Ceai de musetel – efect antiinflamator si calmant.

3. Alimente de evitat

Fibre insolubile – pot agrava simptomele, mai ales diareea:

• Tarate de grau, cereale integrale, paine integrala.
• Varza, conopida, broccoli, ceapa, usturoi.
• Fructe necoapte sau foarte acide (mere verzi, prune, citrice in exces).

Alimente- FODMAP (fermentabile, oligozaharide, dizaharide, monozaharide si polioli):

• Lapte, branzeturi proaspete, iaurturi cu lactoza.
• Indulcitori artificiali: sorbitol, xilitol, manitol (din guma de mestecat, dulciuri fara zahar).
• Produse de patiserie si alimente ultra-procesate.

Alimente grase si prajite – pot stimula excesiv intestinul:

• Fast food, cartofi prajiti, carne grasa (miel, porc gras).
• Sosuri grele pe baza de smantana.

Bauturi iritante:

• Cafea in exces, bauturi carbogazoase, alcool, sucuri acidulate.

4. Adaptarea dietei in functie de simptome

 Daca predomina constipatia (SCI-C):

• Cresterea consumului de fibre solubile (tarate de ovaz, seminte de chia).
• Consum crescut de apa pentru a facilita digestia fibrelor.
• Exercitii fizice regulate pentru stimularea tranzitului intestinal.

Daca predomina diareea (SCI-D):

• Evitarea produselor lactate.
• Consum de alimente usor digerabile: orez, carne fiarta, cartofi copti.
• Hidratare constanta pentru a evita deshidratarea.

Daca predomina balonarea si crampele abdominale:

• Evitarea legumelor care fermenteaza (varza, fasole, linte, ceapa).
• Introducerea treptata a fibrelor pentru a evita disconfortul.
• Consum de ceaiuri calmante (menta, ghimbir).

Exemplu de meniu zilnic pentru sindrom de colon iritabil

Mic dejun:

• Fulgi de ovaz cu lapte de migdale si seminte de chia.
• O banana coapta.
• Ceai de menta.

Gustare:

• Un iaurt fara lactoza cu nuci.

Pranz:

• Piept de pui la gratar cu orez brun si morcov fiert.
• Salata de castraveti si ardei gras.
• Apa plata sau ceai de ghimbir.

Gustare:

• O felie de paine fara gluten cu hummus.

Cina:

• Somon la cuptor cu cartofi dulci.
• Fasole verde fiarta.
• Ceai de musetel.

Concluzie:

Sindromul de colon iritabil (SCI) este o afectiune digestiva cronica, care poate afecta semnificativ calitatea vietii pacientilor. Desi nu are o cauza exacta si nu pune viata in pericol, simptomele precum balonarea, durerile abdominale, constipatia sau diareea pot fi gestionate printr-o combinatie de modificari ale stilului de viata, dieta adecvata si, in unele cazuri, tratament medicamentos.

Adoptarea unei alimentatii echilibrate, evitarea alimentelor care agraveaza simptomele, reducerea stresului si un stil de viata activ sunt esentiale pentru controlul afectiunii. Diagnosticul corect si urmarirea pacientului de catre un specialist gastroenterolog sunt importante pentru a exclude alte boli cu simptome similare si pentru a personaliza tratamentul in functie de nevoile fiecarui pacient.

Bibliografie:

1. Drossman, D. A., Chang, L., Chey, W. D., Kellow, J., & Tack, J. (2018). Rome IV Functional Gastrointestinal Disorders: Disorders of Gut-Brain Interaction. Rome Foundation
2. Camilleri, M. (2021). Irritable Bowel Syndrome: Pathophysiology and Clinical Management. Academic Press.
3. Farthing, M. J. G., Drossman, D. A., Talley, N. J., & Saito, Y. (2014). Functional and Motility Disorders of the Gastrointestinal Tract. Springer.
4. Talley, N. J., Ford, A. C. (2015). Functional Gastrointestinal Disorders: A Companion to Sleisenger and Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease. Elsevier