Boala inflamatorie intestinala

Ce este boala inflamatorie intestinala ?

Boala inflamatorie intestinala (BII) este un termen general care se refera la un grup de afectiuni cronice ce provoaca inflamatie la nivelul tractului digestiv. Aceste boli sunt autoimune, adica sistemul imunitar ataca in mod eronat celulele tractului digestiv, provocand inflamatia cronica. Simptomele pot include diaree persistenta, dureri abdominale, sangerari rectale, pierdere in greutate si oboseala. Tratamentul urmareste reducerea inflamatiei prin medicamente, modificari ale stilului de viata si, in cazuri severe, interventii chirurgicale.

Clasificari si descriere:

Cele mai comune forme de BII sunt:

Boala Crohn – este o boala inflamatorie intestinala cronica ce poate afecta orice parte a tractului digestiv, dar cel mai frecvent intestinul subtire terminal si colonul. Cauzele nu sunt pe deplin intelese, dar includ factori genetici, autoimuni si de mediu. Simptomele includ dureri abdominale, diaree, pierdere in greutate si oboseala. Diagnosticul se face prin endoscopie, imagistica si analize de sange. Tratamentul include medicamente antiinflamatoare, imunosupresoare, biologice si, in unele cazuri, interventii chirurgicale. Boala poate duce la complicatii precum obstructie intestinala si fistule. Cu un tratament adecvat, pacientii pot duce o viata activa, dar boala este cronica si necesita monitorizare continua.

Colita ulcerativa – este o boala inflamatorie intestinala cronica ce afecteaza in principal mucoasa colonului si rectului. Cauza exacta nu este cunoscuta, dar factorii genetici, autoimuni si de mediu pot contribui la aparitia acesteia. Simptomele includ diareea cu sange, crampe abdominale, pierdere in greutate si febra. Diagnosticul se face prin endoscopie, biopsii si analize de sange. Tratamentul include medicamente antiinflamatoare, corticosteroizi, imunomodulatoare si, in unele cazuri, interventii chirurgicale, precum colectomia. Colita ulcerativa este o afectiune cronica, dar cu un tratament adecvat, multe persoane pot trai normal, insa boala necesita monitorizare pe termen lung.

Boala celiaca – este o afectiune autoimuna in care sistemul imunitar ataca mucoasa intestinului subtire in urma consumului de gluten, o proteina prezenta in grau, orz si secara. Aceasta afectiune provoaca leziuni ale mucoasei intestinale, impiedicand absorbtia corespunzatoare a nutrientilor. Simptomele includ diareea cronica, dureri abdominale, balonare, oboseala, pierdere in greutate si anemie. Diagnosticul se face prin analize de sange pentru detectarea anticorpilor specifici si prin biopsie intestinala. Tratamentul consta intr-o dieta stricta fara gluten pe termen lung, care ajuta la vindecarea mucoasei intestinale si la prevenirea complicatiilor. Boala celiaca necesita monitorizare si respectarea regulilor alimentare pentru a evita recidivele.

Simptome si manifestari

1. Durere abdominala:

• Durerea abdominala este unul dintre cele mai frecvente simptome ale BII. In boala Crohn, aceasta poate aparea oriunde in tractul gastrointestinal, in timp ce in colita ulcerativa, durerea este mai frecvent asociata cu inflamatia colonului.

2. Diaree cronica:

• Un simptom major al ambelor boli, cu scaune lichide si frecvente. Poate fi insotita de sange sau mucus, in special in cazul colitei ulcerative.

3. Sange in scaun:

• In colita ulcerativa, sangele in scaun este adesea vizibil si poate indica inflamatia si ulcerarea mucoasei colonului. In boala Crohn, sangele poate fi mai putin vizibil, dar poate aparea atunci cand exista leziuni ale mucoasei intestinale.

4. Balonare si flatulenta:

• Acestea sunt frecvent intalnite in randul pacientilor cu BII, fiind legate de problemele digestive si de inflamarea intestinului.

5. Pierderea in greutate:

• Datorita malabsorbtiei de nutrienti si pierderii apetitului, persoanele cu BII pot experimenta scadere in greutate semnificativa.

6. Oboseala cronica:

• Oboseala este un simptom comun in BII, adesea cauzata de inflamatia cronica, pierderea de sange (in cazul colitei ulcerative) si deficientele nutritionale.

7. Febra:

• Febra poate aparea in perioadele de activitate a bolii, mai ales in cazul bolii Crohn, care poate afecta diferite parti ale tractului digestiv.

8. Anemie:

• Datorita pierderii de sange si malabsorbtiei nutrientilor (in special fier), anemia poate aparea, mai ales in cazul colitei ulcerative.

9. Ulcere si rani in cavitatea bucala:

• In boala Crohn, ulcerele bucale si aftele pot fi intalnite.

10. Complicatii extra-intestinale:

• Atat boala Crohn cat si colita ulcerativa pot duce la complicatii care afecteaza alte parti ale corpului, cum ar fi articulatiile (artrita), pielea (eritem nodosum), ochii (uveita) si ficatul (colangita sclerozanta primitiva).

11. Durerea rectala si tenesme:

• Durerea sau senzatia de evacuare incompleta (tenesme) poate aparea, mai ales in cazul colitei ulcerative.

Factori care pot influenta declansarea BII

1. Factori genetici:

• Istoric familial: Persoanele cu un membru apropiat de familie care sufera de BII au un risc crescut de a dezvolta boala. Acest lucru sugereaza o componenta genetica semnificativa.
• Genetica specifica: Anumite gene sunt asociate cu un risc crescut de BII, in special in boala Crohn. De exemplu, genele care regleaza raspunsul imun, cum ar fi genele din cadrul sistemului HLA (antigenele leucocitare umane), pot influenta susceptibilitatea la BII.

2. Factori imunologici:

• Raspuns imun inadecvat: In BII, sistemul imunitar reactioneaza excesiv si agresiv la bacteriile intestinale sau la alti factori, provocand inflamatie cronica. Acest raspuns imun necontrolat este un factor important in dezvoltarea bolii.
• Disbioza intestinala: Un dezechilibru al florei bacteriene intestinale (disbioza) poate contribui la activarea unui raspuns imun anormal, favorizand inflamatia.

3. Factori de mediu:

• Dieta: Consumul de alimente procesate, bogate in grasimi saturate, zaharuri si aditivi poate contribui la dezvoltarea BII. De asemenea, dietele sarace in fibre si bogate in carne rosie sunt de asemenea asociate cu un risc mai mare.
• Fumatul: Fumatul este un factor de risc bine cunoscut pentru boala Crohn, iar renuntarea la fumat poate reduce riscul de recidiva. In schimb, fumatul nu are acelasi impact semnificativ asupra colitei ulcerative.
• Poluarea si chimicalele: Expunerea la poluanti sau la anumite substante chimice poate influenta microbiomul intestinal si poate declansa un raspuns imun care duce la inflamatia cronica specifica BII.
• Antibioticele: Utilizarea excesiva de antibiotice poate perturba microbiomul intestinal, favorizand dezvoltarea disbiozei si, implicit, cresterea riscului de BII.

4. Factori hormonali:

• Hormonii: BII sunt mai frecvent diagnosticate la tineri si mai frecvent la femei decat la barbati. Fluctuatiile hormonale din perioadele de menstruatie sau sarcina pot influenta evolutia bolii, iar unele studii sugereaza ca estrogenii pot juca un rol in patogeneza bolii.

5. Stresul psihologic:

• Stresul: Stresul cronic este adesea considerat un factor declansator sau agravant al simptomelor BII, deși nu este in mod direct responsabil pentru aparitia bolii. Stresul poate influenta sistemul imunitar si poate duce la exacerbarea simptomelor.

6. Infectiile:

• Infectiile virale sau bacteriene: Unele infectii intestinale pot declansa BII sau pot contribui la recidive. De exemplu, anumite infectii bacteriene sau virale pot perturba microbiomul intestinal si pot activa un raspuns imun anormal.

7.Anticonceptionalele:

• Utilizarea pilulelor contraceptive: Unele studii sugereaza ca utilizarea contraceptivelor orale poate creste riscul de aparitie a BII, dar acest factor nu este inca pe deplin dovedit.

8. Factori etnici:

• Etnia: Anumite grupuri etnice, cum ar fi caucazienii, au un risc mai mare de a dezvolta BII. In mod particular, boala Crohn este mai frecventa in tarile vestice, iar colita ulcerativa este mai comuna in regiunile industrializate.

9. Factori epigenetici:

• Modificari epigenetice: Expunerea la mediu sau la diferiti factori externi poate afecta expresia genelor fara a modifica secventa lor de ADN. Astfel de modificari pot influenta dezvoltarea BII prin mecanisme care altereaza raspunsul imun.

10. Vârsta și sexul:

• Vârsta: Boala apare cel mai frecvent la tineri, in jurul varstei de 20-30 de ani, dar poate afecta persoane de orice varsta.
• Sexul: BII sunt mai frecvente la femei, in special in cazul colitei ulcerative.

 Investigatii paraclinice

Investigatiile paraclinice in diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale (BII) sunt esentiale pentru confirmarea diagnosticului, monitorizarea evolutiei bolii si excluderea altor afectiuni. Acestea pot include analize de laborator, imagistica medicala si alte teste specifice.

1. Analize de laborator:

• Hemoleucograma: Ajuta la evaluarea prezentei unei anemii (adesea cauzata de pierderi de sange in urma inflamatiei intestinale) sau a unui numar crescut de leucocite (semn al unei infectii sau inflamatii).
• VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) si CRP (proteina C reactiva): Acestea sunt markeri nespecifici ai inflamatiei si pot ajuta la monitorizarea activitatii inflamatorii a bolii.
• Electroliți si functia renala: Pentru a evalua dezechilibrele cauzate de diaree severa sau de pierderi excesive de fluide.
• Testele de functie hepatica: In cazul in care pacientul are afectiuni hepatice asociate cu BII, cum ar fi colangita sclerozanta primitiva.
• Testele pentru malabsorbtie: Cautarea unor deficiente nutritive, cum ar fi vitaminele B12 si D, calciu si fier, care sunt frecvente la pacientii cu BII.
• Calprotectina fecala: Este un marker specific al inflamatiei intestinale si ajuta la evaluarea severitatii bolii si la diferentierea dintre BII si sindromul de colon iritabil.

2. Testele imagistice:

• Ecografia abdominala: Poate fi utilizata pentru a detecta inflamatia intestinelor, abcese sau complicatii, cum ar fi perforatiile intestinale.
• CT (tomografie computerizata): Utilizata pentru a evalua complicatiile bolii (de exemplu, fistule sau abces) si pentru a evalua starea generala a intestinului gros sau subtire.
• IRM (imagistica prin rezonanta magnetica): Este utila pentru evaluarea inflamatiei intestinale, mai ales in boala Crohn. IRM-ul poate oferi o imagine mai detaliata a structurilor intestinale si ale tesuturilor inconjuratoare.
• Colonoscopia: Este testul de alegere pentru diagnosticarea BII, permitand vizualizarea directa a intestinului si colectarea de biopsii. Colonoscopia este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de colita ulcerativa sau boala Crohn.
• Capsula endoscopica: Utilizata pentru a examina intestinul subtire, in special atunci cand boala Crohn afecteaza zone mai dificile de accesat prin colonoscopie traditionala.
• Angiografia: Folosita pentru a evalua complicatiile vasculare ale bolii sau pentru a verifica semnele de ischemie intestinala.

3. Biopsia:

• Biopsia tisulara: Realizata in timpul unei colonoscopii, biopsia ajuta la diagnosticarea tipului de boala inflamatorie intestinala (Boala Crohn sau Colita ulcerativa), pentru a evalua gradul de inflamatia si pentru a exclude alte afectiuni (cum ar fi cancerul colorectal sau infectiile).

4. Teste pentru agenti patogeni:

• Culturile fecale: Folosite pentru a exclude infectiile bacteriene sau parazitare care ar putea imita simptomele BII.
• Testele pentru Clostridium difficile: Infectia cu C. difficile poate cauza diaree si inflamatie intestinala, care poate fi confundata cu o recidiva a BII.

5. Teste genetice:

• Testele genetice pentru markerii specifici: Aceste teste nu sunt de obicei utilizate pentru diagnosticul de rutina, dar pot fi utile pentru a evalua predispozitia la BII, in special in cazul in care exista un istoric familial de boala.

6. Alte evaluari functionale:

• Manometria rectala: Poate fi utilizata pentru a evalua functia muschilor din zona rectului si pentru a excluse alte tulburari de motilitate intestinala care pot imita simptomele BII.

Tratament

Tratamentul pentru bolile inflamatorii intestinale include o combinație de medicamente, tratamente chirurgicale și o dietă adecvată, toate având rolul de a controla inflamația și de a preveni simptomele severe.

1. Medicamente antiinflamatoare:
   
   

• Aminosalicilati (5-ASA): Acestea sunt utilizate pentru a reduce inflamatia intestinului si sunt eficiente mai ales in colita ulcerativa.
• Corticosteroizi: Sunt utilizati pentru a controla inflamatia acuta si pentru a ameliora simptomele severe ale BII, insa nu sunt recomandati pe termen lung din cauza efectelor secundare.
• Imunosupresoare: Mediacatia care scade raspunsul sistemului imunitar poate fi utilizata pentru a preveni atacurile de inflamatie si a reduce severitatea bolii. Exemple: azatioprina, mercaptopurina.
• Biologice: Aceste medicamente sunt utilizate in cazurile de boala moderata sau severa si vizeaza proteinele implicate in raspunsul inflamator. Exemple: infliximab, adalimumab.
• Antibiotice: Sunt utilizate in cazul in care exista complicatii infectioase asociate cu BII, cum ar fi abcesele sau fistulele.
• Tratament simptomatic: Medicamente pentru diaree, durere si crampe abdominale pot fi utilizate pentru a ameliora simptomele.

1. Interventii chirurgicale:

• Chirurgie pentru Boala Crohn: Poate include indepartarea unor parti afectate ale intestinului sau tratamente pentru fistule.
• Chirurgie pentru colita ulcerativa: In cazurile severe, cand tratamentele nu functioneaza, poate fi necesara indepartarea completa a colonului (colectomie). Aceasta poate duce la formarea unui ileostom sau a unui rezervor intern.

1. Tratamentul suportiv:

• Suplimente de nutrienti: Pacientii cu BII pot dezvolta deficiente de vitamine si minerale, asa ca suplimentele, cum ar fi vitamina B12, vitamina D, fier si calciu, pot fi necesare.
• Suport nutritional enteral: In cazurile severe, pacientii pot necesita alimentatie enterala (prin sonde) pentru a preveni pierderea in greutate si malnutritia.

Dieta pentru boala Inflamatorie Intestinala

Dieta joaca un rol important in gestionarea simptomelor BII si in prevenirea exacerbarilor. Desi nu exista o dieta standard pentru toti pacientii, urmatoarele recomandari sunt frecvent utilizate:

1. Evitarea alimentelor care irita intestinul:
   
   

• Alimente picante si grase: Acestea pot provoca inflamatie si agrava simptomele.
• Lactate: Multi pacienti cu BII au intoleranta la lactoza, ceea ce poate duce la balonare si diaree.
• Fibrele insolubile: Alimentele bogate in fibre insolubile (cum ar fi legumele crude, fructele cu coaja si cerealele integrale) pot agrava diareea si durerile abdominale.
• Cafea si bauturi alcoolice: Acestea pot irita mucoasa intestinala si agrava simptomele.

1. Alimentele recomandate:
   
   

• Fibre solubile: Acestea se gasesc in alimentele precum ovazul, merele si morcovii si pot ajuta la ameliorarea diareei.
• Alimente usor digerabile: In perioadele de exacerbare, pacientii pot beneficia de alimente moi si bine gatite, care sunt mai usor de digerat.
• Grasimi sanatoase: Surse de grasimi sanatoase, cum ar fi uleiul de masline si avocado, pot fi benefice pentru reducerea inflamatiei.
• Proteine de calitate: Alimentele bogate in proteine, cum ar fi carnea slaba, pestele si ouale, sunt importante pentru mentinerea masei musculare si prevenirea pierderii in greutate.

1. Alimentatie in perioadele de remisie:
   
   

• In perioadele de remisie a BII, pacientii pot reveni la o dieta mai variata, dar trebuie sa ramana atenti la alimentatia care le agraveaza simptomele.

1. Hidratarea:
   
   

• Mentinerea unei bune hidratari este esentiala, in special in cazurile de diaree severa, pentru a preveni deshidratarea.

Exemplu de meniu pe o zi

Mic dejun:

• Ovaz fiert cu apa sau lapte de migdale, adaugat cu un varf de scortisoara (pentru a ajuta la calmarea sistemului digestiv).
• Un ou fiert moale sau oua amestecate (preferabil fierte sau gatite cu putin ulei de masline).
• Banana (de obicei usor de digerat si poate ajuta la reglarea tranzitului intestinal).
• Ceai de musetel sau ceai de menta (pentru a calma sistemul digestiv).

Gustare de dimineata:

• Un iaurt natural fara lactoza (pentru a evita disconfortul asociat cu lactoza) sau un iaurt grecesc.
• Un pumn de migdale sau seminte de dovleac (pentru aportul de grasimi sanatoase, daca nu exista sensibilitate la nuci).

Pranz:

• File de pui la gratar sau somon gatit la aburi.
• Orez alb fiert (usor de digerat) sau cartofi fierti (fara coaja).
• Morcovi fierti sau dovlecel fiert/aburit (legume moi, usor de digerat).
• Un pahar de apa plata sau ceai de menta pentru digestie.

Gustare de dupa-amiaza:

• Crackers din orez sau biscuiti din faina de ovaz.
• O felie de mar (fara coaja) sau un pumn de afine (fructe bogate in fibre solubile).

Cina:

• Supa de pui cu legume (carne de pui, morcovi, dovlecel, fierte bine; supa strecurata pentru a elimina bucatele solide).
• Peste alb (cum ar fi cod sau pastrav) gatit la aburi, cu putin ulei de masline.
• Ceai de ghimbir (pentru a ajuta la digestie).

 Preventia in BII

1. Adoptarea unui stil de viata sanatos:

• Alimentație echilibrata: Consumarea de alimente bogate in fibre, cum ar fi legumele, fructele si cerealele integrale, poate ajuta la mentinerea unui sistem digestiv sanatos. De asemenea, este important sa se evite alimentele care pot irita intestinul, cum ar fi alimentele grase, prajite, condimentate sau cu un continut mare de zahar.
• Hidratare adecvata: Consumarea unei cantitati suficiente de apa pe parcursul zilei este esentiala pentru mentinerea unui sistem digestiv functional si pentru prevenirea deshidratarii, mai ales in perioadele de inflamație.

2. Mentinerea unei greutati corporale sanatoase:

• Excesul de greutate poate agrava inflamatia intestinala si poate creste riscul de complicatii. Un stil de viata activ si o alimentatie adecvata ajuta la mentinerea unei greutati sanatoase, reducand astfel riscurile asociate cu BII.

3. Reducerea stresului:

• Stresul este un factor declansator cunoscut pentru multe persoane care sufera de BII. Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditatie, yoga, exercitii de respiratie profunda si activitate fizica regulata poate contribui la reducerea nivelurilor de stres si, prin urmare, la prevenirea crizelor de inflamatie intestinala.

4. Evitarea fumatului:

• Fumatul este un factor de risc major pentru boala Crohn si poate agrava simptomele acesteia. De asemenea, fumatul poate afecta negativ mucoasa intestinala si poate creste riscul de complicatii ale BII. Renuntarea la fumat poate reduce semnificativ riscurile asociate cu aceste afectiuni.

5. Monitorizarea regulata a sanatatii digestive:

• Multe persoane care au antecedente familiale de BII ar putea beneficia de o monitorizare regulata a sanatatii intestinale. Consultarea unui medic gastroenterolog pentru evaluari periodice poate ajuta la identificarea timpurie a posibilelor probleme si la gestionarea acestora inainte de a se agrava.

Concluzie:

In concluzie, bolile inflamatorii intestinale, precum boala Crohn si colita ulcerativa, sunt afectiuni complexe, cu multiple cauze si factori de risc. Desi nu exista o metoda de prevenire completa a acestora, adoptarea unui stil de viata sanatos, mentinerea unei diete echilibrate, gestionarea stresului si evitarea fumatului pot contribui semnificativ la reducerea riscurilor si a agravarii simptomelor. Monitorizarea atenta a sanatatii digestive si interventiile precoce sunt esentiale pentru gestionarea acestor afectiuni. Prin urmare, educatia privind prevenirea si tratamentul BII joaca un rol crucial in imbunatatirea calitatii vietii pacientilor si in prevenirea complicatiilor grave.

Bibliografie:

1. Sharma, M. (2015). Inflammatory Bowel Disease: Pathogenesis, Diagnosis, and Clinical Management. Springer.
2. Cohn, S. M., & Tolia, V. N. (2014). Practical Gastrointestinal Pathology: A Diagnostic Approach. Springer.
3.  Friedman, M. A., & Blumberg, R. S. (2018). Inflammatory Bowel Disease: From Bench to Bedside. Springer.
4. Mowat, C., & Andrews, C. (2015). Clinical Practice in Inflammatory Bowel Disease. Oxford University Press.