Colesterolul si trigliceridele

Colesterolul

Este un sterol (o molecula de grasime ce prezinta in structura sa un nucleu steroid) ce joaca un rol esential in organismul uman. Este o componenta de baza pentru ca face parte din structura membranelor celulare, participa la biosinteza hormonilor steroidieni (cortizol, aldosteron, estrogen, testosteron), a acizilor biliari si a vitaminei D. Colesterolul este sintetizat in ficat intr-o proportie ridicata, dar un anumit procentaj provine din absorbtia intestinala. 

Este o molecula ce nu se dizolva in apa, motiv pentru care in sange este transportat de catre lipoproteine : LDL si HDL.

LDL (lipoproteina cu densitate scazuta), considerat ca si colesterolul “rau”. LDL transporta colesterolul de la ficat la tesuturile periferice. Cand nivelurile acestuia sunt ridicate, colesterolul se poate depune la nivelul peretilor arteriali si in interiorul acestora formand placi aterosclerotice.

HDL (lipoproteina cu densitate ridicata) considerat colesterolul “bun”. Acesta colecteaza din fluxul sanguin excesul de colesterol si il transporta la ficat unde este metabolizat sau excretat. Un nivel crescut de HDL este asociat cu un risc scazut de afectare cardiovasculara.

Trigliceridele

Sunt o forma de depozitare a grasimilor in organism. Dupa mancare, excesul de calorii din grasimi si carbohidrati este convertit in trigliceride si depozitat la nivelul tesuturilor adipoase. Trigliceridele sunt transportate de catre VLDL (lipoproteina cu densitate foarte mica) si chilomicroni de la nivelul intestinului la ficat si tesut grasos. Un nivel crescut al trigliceridelor poate contribui la cresterea depozitelor de grasime in artere (ateroscleroza) care creste riscul de aparitie al bolilor cardiace si infarct.

Colesterolul 

Producerea colesterolului are loc in ficat (locatia principala), dar si la nivel intestinal sau glandele adrenale. Elementul de baza din care se formeaza colesterolul este acetil-CoA (acetil coenzima A), un compus rezultat din carbohidrati, grasimi si proteine. Acetil-CoA sufera o serie de transformari biochimice (calea mevalonatului in termeni chimici) si modificari enzimatice. 

Transportul colesterolului nu se poate produce liber in sange, acesta nefiind solubil in apa. Sunt necesare molecule specializate, numite lipoproteine, care sunt structuri complexe formate din lipide si proteine si care “invelesc” colesterolul permitandu-i sa circule prin sange.

• LDL (lipoproteina cu densitate scazuta)

• Se formeaza din VLDL, care contine trigliceride, colesterol si apolipoproteina B-100. Printr-un proces enzimatic (modificari in structura datorate unor enzime) VLDL pierde componenta trigliceridica formand un component intermediar (IDL – lipoproteina cu densitate intermediara) iar in final devine LDL.
• Rolul sau primordial este transportul colesterolului de la ficat la tesuturile periferice. Tesuturile tinta sunt acele tesuturi care contin celule cu receptori pentru LDL (ficat, glande adrenale). LDL se aseaza pe acesti receptori, este introdus in celula cu ajutorul lor si odata ajuns in interior este descompus pentru obtinerea colesterolului necesar la mentinerea unei structuri normale a membranei celulare, producerea de hormoni steroidieni si acizi biliari.
• Daca exista o cantitate crescuta de LDL in sange acesta nu apuca sa fie utilizat de catre celule si va fi depus la nivelul peretilor arteriali (placi aterosclerotice), de unde si catalogarea acestuia ca colesterol “rau”.
  • HDL (lipoproteina cu densitate crescuta)
• Se formeaza in ficat si intestin avand in componenta sa fosfolipide, colesterol liber si apolipoproteina ApoA-I.
• HDL ajunge in sange de unde va capta colesterolul liber. Acest proces are loc cu ajutorul apolipoproteinei A-I din structura sa care esterifica colesterolul (din molecula de colesterol este inlaturata o componenta) si astfel colesterolul poate migra in centrul HDL-ului.
• HDL-ul joaca un rol esential in transportul colesterolului, colectand excesul de la nivelul tesuturilor periferice si il duce la nivel hepatic unde va fi reciclat sau transformat in acizi biliari pentru excretie.
• Un nivel ridicat de HDL este asociat cu un risc mai scazut de afectare cardiovasculara datorita efectului sau protectiv, antiinflamator si antiaterosclerotic.

Rolul colesterolului in organism :

1. Componenta a membranei celulare – acesta reprezinta 25% – 30% din lipidele membranei celulare, contribuind la fluiditatea (la variatii de temperatura va preveni membrana sa devina prea rigida sau prea fluida), stabilitatea si integritatea acesteia. Colesterolul stabilizeaza fosfolipidele din membrana si permite un transport transmembranar eficient.

Precursor pentru hormonii steroidieni 

• Corticosteroizi – la nivelul glandelor adrenale colesterolul participa la formarea cortizolului (hormon responsabil de raspunsul la stres) si aldosteronului (hormon implicat in echilibrul aportului de sare si al tensiunii arteriale)
• Hormoni sexuali – la nivelul ovarelor/testiculelor colesterolul contribuie la productia de estrogen, progesteron si testosteron.
• Vitamina D – la nivelul pielii, in urma expunerii la soare, colesterolul ia parte la formarea vitaminei D, o vitamina cu rol esential in absorbtia calciului si a sanatatii osoase.

1. Sinteza acizilor biliari – la nivel hepatic colesterolul este transformat in acizi biliari si ulterior se formeaza sarurile biliare. Dupa ingestia de alimente vezica biliara elibereaza aceste saruri biliare ce contribuie la emulsia grasimilor alimentare ajutand digestia si absorbtia grasimilor, absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) la nivel intestinal.

Excretia colesterolului in exces are loc prin intermediul bilei ce se formeaza la nivelul ficatului sau se excreta la nivel digestiv prin intermediul fecalelor. Productia hepatica de colesterol este reglata printr-un mecanism de feedback astfel ca: daca nivelul de colesterol la nivel hepatic este ridicat, productia de colesterol nou va scadea si se va mari rata de excretie a colesterolului prin intermediul acizilor biliari.

Se poate observa rolul esential al colesterolului in organism, dar un dezechilibru al acestuia cu cresterea valorilor sale va duce la aparitia de complicatii precum ateroscleroza, hipercolesterolemie si alte boli cardiovasculare.

Trigliceridele

Trigliceridele sau triglicerolii sunt din punct de vedere chimic niste esteri derivati din glicerol cu 3 lanturi de acizi grasi. Sunt molecule hidrofobice (resping apa) si sunt folosite pentru stocarea energiei si protectie. Acestea se formeaza la nivelul celulelor din ficat si la nivelul celulelor de grasime unde sunt si depozitate, ulterior fiind descompuse pentru a genera energie.

In functie de structura lor chimica (daca legaturile de carbon sunt simple sau duble) trigliceridele se impart in acizi grasi saturati si acizi grasi nesaturati.

1. Acizii grasi saturati (trigliceride “rele”) sunt molecule care au numai legaturi simple in structura si din acest motiv arata ca niste lanturi drepte. Aceasta structura le permite acizilor grasi saturati sa se aseze uniform si strans unii peste altii si astfel la temperatura camerei acestia sunt in stare solida (unt, untura, ulei de cocos).

Efectele nebenefice sunt:

• Cresc nivelul de colesterol din sange prin scaderea numarului de receptori pentru LDL si astfel LDL-ul nu mai patrunde in celula si se va gasi intr-o cantitate mai mare in sange unde se va depune la nivelul arterelor sub forma de placi aterosclerotice.
• Datorita structurii lor in forma de lant drept vor determina o rigiditate mai mare a membranelor celulare si aceasta poate interfera cu functionarea normala a celulei.

1. Acizii grasi nesaturati (trigliceride “bune”) sunt molecule care au si legaturi duble in structura lor, legaturi ce vor “indoi” lantul de acid gras si astfel nu se pot aranja uniform unii peste altii. Aceasta caracteristica determina ca acesti acizi grasi sa fie sub forma lichida la temperatura camerei (uleiurile).

In functie de structura avem :

• Acizii grasi mononesaturati care se gasesc in uleiul de masline, avocado, nuci. Acesti acizi scad nivelul de colesterol din sange si au efect antiinflamator.
• Acizii grasi polinesaturati se gasesc in uleiul de floarea soarelui, peste, nuci, seminte de in. Cei mai cunoscuti sunt omega-3 si omega-6 care sunt esentiali pentru o buna functionare a creierului, scad riscul cardiovascular si au efect antiinflamator.

Efectele benefice ale acestor acizi sunt:

• Efect antiinflamator – acizii grasi omega-3 reduc inflamatia sistemica, inflamatie care a fost asociata cu boli cardiovasculare, diabet si chiar anumite tipuri de cancere.
• Scad nivelul LDL-ului (colesterol “rau”) prin cresterea numarului si activitatii receptorilor pentru LDL si cresc nivelul HDL-ului (colesterol “bun”) prevenind formarea de placi aterosclerotice si scazand riscul de infarct miocardic sau AVC (atac vascular cerebral).
• Asigura functionarea normala a membranei celulare, fiecare celula avand un strat format numai din grasimi. Acizii grasi nesaturati avand o structura indoita (ca un acordeon) determina o fluiditate si o dinamica a membranei perfecta pentru functia de receptor si pentru transportul de nutrienti (din exteriorul in interiorul celulei si vice versa).

Acizii grasi nesaturati trans sunt grasimi partial hidrogenate care se gasesc in anumite produse procesate si margarina. Sunt grasimi care cresc nivelul de LDL din sange, scad nivelul de HDL din sange si contribuie in mod semnificativ la cresterea inflamatiei si a riscului de boli cardiovasculare. 

Riscuri si complicatii ale unui nivel crescut de colesterol si trigliceride

1. Nivel crescut de colesterol :

• Ateroscleroza – depunerea colesterolului sub forma de placi de grasime la nivelul arterelor va duce la un blocaj ce va restrictiona fluxul de sange si va creste riscul de infarct miocardic.
• Boli ale arterelor coronare – in momentul in care arterele coronare se ingusteaza si blocheaza fluxul adecvat de sange la muschiul inimii pot aparea dureri in piept (angina), infarct miocardic sau insuficienta cardiaca.
• Atac vascular cerebral ischemic prin blocarea fluxului de sange in arterele destinate tesutului cerebral.

1. Nivel crescut de trigliceride : 

• Pancreatita – la un nivel al trigliceridelor peste 1000 mg/dl apare inflamatia celulelor pancreatice.
• Boli cardiovasculare – un nivel crescut de trigliceride este asociat cu sindrom metabolic, sindrom ce creste riscul de dezvoltare al bolilor cardiace, diabet tip 2 si AVC.
• Infarct miocardic prin depunerea trigliceridelor la nivelul arterelor coronare si intreruperea fluxului de sange catre muschiul inimii.

Toate aceste riscuri se dubleaza in cazul in care exista un nivel crescut al colesterolului asociat cu un nivel crescut de trigliceride.

Valori normale

 Colesterol total – <200 mg/dl 

 LDL colesterol – <100mg/dl (optim)

  100-129 mg/dl (suboptim)

 130-159 mg/dl (nivel la limita superioara)

 160-189 mg/dl (nivel crescut)

 >190 mg/dl (nivel foarte crescut)

HDL colesterol – > 60 mg/dl (protectiv)

 < 40 mg/dl (nivel scazut, factor de risc pentru boli cardiovasculare)

Trigliceride – < 150 mg/dl (nivel normal)

  150-199 mg/dl (nivel la limita superioara)

  200-499 mg/dl (crescut)

 >500mg/dl (nivel foarte crescut, risc de pancreatita)

In cazul pacientilor cu diabet, boli coronariene sau care au un risc cardiovascular crescut trebuie mentinut un nivel al LDL-ului sub 70 mg/dl.

Tratament

Igienico-dietetic

• Reducerea aportului de grasimi saturate (unt, carne rosie), acizi grasi trans (margarina, alimente prajite), zaharuri
• Cresterea aportului de acizi grasi nesaturati (ulei de masline, nuci, peste)
• Aport ridicat de fibre
• Evitarea unui consum exagerat de alcool si renuntarea la fumat
• Activitate fizica regulata, preferabil aerobic timp de aproximativ 150 minute. Ajuta la cresterea HDL-ului si scaderea LDL-ului si trigliceridelor
• Mentinerea unei greutati optime 

1. Tratament medicamentos

Nivel crescut de colesterol : 

• Statine (atorvastatina, rosuvastatina) de prima linie, scad nivelul LDL-ului
• Blocanti ai absorbtiei intestinale de colesterol (Ezetimibe)
• Inhibitori ai PCSK9 in cazul pacientilor cu hipercolesterolemie familiara

Nivel crescut de trigliceride :

• Fibrati (fenofibrat, gemfibrozil) scad trigliceridele si pot creste nivelul HDL-lului
• Suplimente cu omega-3
• Niacina (vitamina B3) 
• Statinele scad intr-o mica masura nivelul de trigliceride

6. Există riscul unui infarct și atunci când valorile colesterolului și trigliceridelor sunt normale?

Da se poate, deoarece exista si alti factori de risc ce pot provoca un infarct miocardic. Printre acesti factori enumeram : hipertensiunea, fumatul, diabetul, insulinorezistenta, inflamatia cronica, sedentarismul si obezitatea.

Astfel evidentiem importanta controlului valorilor sanguine ale colesterolului si trigliceridelor alaturi reducerea factorilor de risc suplimentari.

Bibliografie

1- Idoko, A., Ugwudike, P. O., Ayomide, T. A., & Blessing, N. O. (2021). Cholesterol and its implications: A review. Universal Journal of Pharmaceutical Research, 5(6), 1–5. 

2 – Stellaard, F. (2023). “From Dietary Cholesterol to Blood Cholesterol.” Nutrients, 15(14), 3086.

3 – Laufs, U., Parhofer, K. G., Ginsberg, H. N., & Hegele, R. A. (2020). Clinical review on triglycerides. European Heart Journal, 41(1), 99–109. 

4 – Toth, P. P., & Banach, M. (2022). Comparison of current international guidelines for the management of dyslipidemia. Journal of Clinical Lipidology, 16(1), 1–14.