Furunculul si chistul sebaceu (chistul epidermoid) sunt leziuni ale pielii ce pot necesita tratament chirurgical. Incizia urmareste eliminarea completa a acestora, precum si evacuarea puroiului format la nivelul lor.
Furunculul este o inflamatie localizata la nivelul pielii, aparuta de cele mai multe ori ca urmare a infectiei cu stafilococul auriu a foliculului pilos si a glandelor sebacee ce se gasesc in apropierea acestuia.
La început, infectia are aspectul unei leziuni de culoare rosie, dura, ce provoaca mancarime si care prezinta în centrul ei un fir de par. Se poate remarca o senzatie de arsura, cresterea temperaturii si cresterea inflamatiei la nivelul acestei zone. Ulterior furunculul se va mari în dimensiuni si va capata un continut purulent care se va exterioriza la suprafata pielii printr-un punct galben. Din acest moment are loc aparitia fazei de abces a leziunii, urmata dupa cateva zile de ruperea si consecutiv eliminarea puroiului la nivelul pielii. Vindecarea se poate realiza de la sine, dar cu pretul unei cicatrici inestetice.
In cazuri extreme poate sa îsi faca aparitia febra si starea generala de rau, simptome ce pot orienta catre o infectie propagata la nivelul întregului organism.
Furunculul poate avea localizari diverse, cele mai întalnite forme fiind regasite la nivelul zonelor acoperite generos de par: fata, ceafa, spate, subrat, coapse.
Asocierea mai multor furunculi la nivelul aceleasi zone de tegument va determina formarea unui carbuncul (furuncul antracoid). Zonele cele mai frecvent afectate sunt spatele, ceafa, degetele si regiunea pubiana. Aparitia acestuia este favorizata de ignorarea unui furuncul pre-existent, fapt ce duce la extensia infectiei catre alti foliculi pilosi si glande sebacee.
Furunculul poate fi cauzat atat de factori ce tin de comportament si activitatile desfasurate, cat si de bolile pe care aceasta le poate avea.
Aparitia furunculului este favorizata de: igiena precara a pielii, alimentatia inadecvata, contactul pielii cu substante chimice, contactul cu o alta persoana ce are un furuncul, alte boli la nivelul pielii ce pot slabi apararea acesteia, diabetul si un sistem imunitar slab. De asemenea, existenta unui ten seboreic si folosirea hainelor stramte si abrazive pot fi considerate factori de risc pentru aparitia leziuniilor tegumentare si consecutiv furunculului.
Pentru leziunile in faza de abces, unice, mai mici de 2 cm si care dreneaza spontan se pot aplica comprese curate cu apa calda cate 10-15 minute la interval de cateva ore. Astfel se faciliteaza evacuarea puroiului si vindecarea regiunii. Se recomanda sa nu se aplice presiune la nivelul furunculului pentru eliminarea puroiului, acest proces trebuind sa se realizeze spontan si de la sine. În caz contrar exista posibilitatea ca infectia sa se extinda.
Incizia furunculului si drenarea acestuia se practica pentru leziunile cu aspect fluctuant (se deplaseaza la mobilizarea cu doua degete), de abces ce nu se pot vindeca de la sine. Procedura se începe prin aplicarea de antiseptic si injectarea la nivelul leziunii de anestezic local. In cazul unui furuncul de mari dimensiuni sau carbuncul se administreaza sedative si analgetice. Se face o punctie sau o incizie liniara pe toata lungimea pustulei pentru evacuarea puroiului. In functie de starea pacientului, lichidul eliminat poate fi prelevat într-un recipient special si folosit pentru investigatii amanuntite asupra naturii patogenului implicat în infectie. Regiunea va fi verificata, curatata si drenata.
Se recomanda ca leziunea sa fie lasata deschisa pentru realizarea procesului de drenaj al furuncului. aceasta va fi acoperita cu un bandaj absorbant de protectie.
In abcesul evacuat la pacientii imunocompromisi sau cu diametrul de peste 5 cm vor fi introduse mese sterile pentru drenajul leziunii. Regiunea se va acoperi cu un bandaj absorbant de protectie.
De asemenea se poate asocia si un tratament antibiotic daca se observa o infectie generalizata.
Chistul sebaceu, denumit si chist epidermoid, este o leziune benigna (in cazuri exceptionale poate suferi o transformare maligna) a pielii cu sediul la nivelul regiunii de implantare a firului de par. Termenul de sebaceu este impropriu folosit, deoarece nu implica in mod direct o patologie a glandelor sebacee. Acesta consta in acumularea de keratina subepidermala ca raspuns la blocajul orificiului folicular. Leziunea este încapsulata de un perete care o acopera.
Chistul sebaceu se prezinta sub forma unei mici umflaturi la nivelul pielii cu o coloratie asemanatoare tegumentului. Este nedureros in absenta infectiei, dar poate induce o stare de disconfort locala. Diametrul poate sa varieze de la ordinul milimetrilor pana la cativa centimetri, avand posibilitatea sa creasca în dimensiuni. In cazul rupturii pot determina aparitia inflamatiei locale si abcesului.
Este localizat cu predilectie la extremitatile corpului, dar poate sa fie prezent în toate teritoriile tegumentare ale organismului (membre, trunchi, cap, cavitatea bucala, scrot, organe genitale).
Chistul sebaceu poate fi cauzat de traumatisme, arsuri solare, impuritati ce au acces în stratul tegumentului, tratamentul cu anumite medicament (ciclosporine, imiquiomid, inhibitori BRaF).
Prezenta acestor structuri a fost asociata cu anumite patologii: sindromul Gardner, sindromul Gorlin, sindromul Favre-Racouchot.
Alegerea tratamentul este la indemana pacientului. acesta poate sa aleaga sa elimine complet chistul pentru a evita cresterea in dimensiuni sau posibila infectie de la acest nivel. In cazul unei inflamatii interventia trebuie sa fie amanata pana la remiterea acesteia.
Tratamentul consta intr-o mica incizie a chistului sebaceu, eliminarea continutului acestuia, indepartarea totala a peretelui ce delimiteaza capsula si sutura pielii. Metoda se poate realiza cu o lama de bisturiu sau prin incizie de tip punch.
Incizia si drenajul sunt recomandate în cazul înrautatirii caracteristicilor leziunii:
Leziunea nu se vindeca, iar inflamatia si durerea cresc în intensitate;
Apar simptome de infectie generala, precum febra si stare generala de rau;
Leziunea reapare dupa o aparenta vindecare;
Este importanta o buna monitorizare a evolutiei leziunii. apelati la medic daca apar semne de agravare!
Se recomanda protejarea zonei, evitarea efortului fizic, respectarea indicatiilor medicului cu privire la o posibila reevaluare si revenirea pentru îndepartarea firelor.