![](/wp-content/uploads/2020/03/logo_clinica_eminescu.png)
CT-ul cerebral (tomografia computerizata cerebrala) este o investigatie imagistica care foloseste un fascicul de radiatie X, emisa de o sursa radiogena. Aceasta sursa este amplasata la nivelul unui tub, si emite radiatie intermitent sau continuu, in timp ce sursa se roteste in jurul pacientului la 360°. Sursa radiogena se deplaseaza axial, parcurgand in intregime craniul.
Astfel sunt achizitionate imagini multiple, secventiale, ale cutiei craniene si continutului sau, oferind un grad mare de detaliu al structurilor anatomice. Imaginile, dupa ce au fost achizitionate, vor fi procesate ulterior pe computer. Procesarea imaginilor consta in modificarea anumitor parametri, precum contrastul si zoom-ul, pentru o mai buna vizualizare a structurilor de interes.
CT-ul cerebral este o investigatie iradianta, intrucat foloseste radiatie ionizanta, care patrunde pana in profunzimea tesuturilor, dar in acelasi timp este o investigatie valoroasa in diagnosticul afectiunilor care intereseaza structurile situate la nivelul cutiei craniene si diagnosticheaza rapid patologiile amenintatoare de viata.
Comparativ cu RMN-ul cerebral, CT-ul este mai accesibil si mai rapid. CT-ul cerebral evidentiaza mai bine structurile osoase si calcificarile din tesutul cerebral.
CT-ul de cap poate depista o serie de patologii care pot interesa structurile continute de cutia craniana. Printre afectiuni se numara:
Traumatismele – fracturi ale cutiei craniene, hematoame, contuzii, cauzate de o trauma la nivelul capului; fracturile osului temporar pot implica si urechea interna situata in profunzimea osului temporal;
Tumorile cerebrale pot fi tumori care s-au dezvoltat din tesutul cerebral sau determinari secundare de un proces neoplazic care afecteaza un alt organ. 30% dintre tumorile cerebrale identificate la pacienti sunt maligne, restul fiind benigne. Cele mai frecvente tumori benigne care pot fi diagnosticate cu ajutorul CT-ului cerebral sunt meningioamele si glioamele (precum astrocitoamele, glioblastoamele si oligodendroglioamele), dar si tumorile care intereseaza glanda hipofiza. Pentru diagnosticul tumorilor se realizeaza computer tomograf cerebral cu contrast, intrucat pattern-ul de vascularizatie este sugestiv pentru fiecare tip de neoplazie in parte.
De cele mai multe ori, tumorile cerebrale, benigne sau maligne, se manifesta prin dureri de cap nou aparute, convulsii, modificari de personalitate sau alte disfunctii cognitive, in functie de zona cerebrala afectata.
In accidentul vascular cerebral, tomografia de cap are un rol important prin rapiditatea examinarii si aprecierea riscului vital. Cu precadere in cazul AVC-ului hemoragic, sangerarea incracraniana este facil de observat pe imaginile CT, diagnosticul fiind rapid stabilit. Este preferat CT-ul nativ pentru a face diferenta intre AVC-ul ischemic si cel hemoragic.
In cazul AVC-ului ischemic, modificarile aparute precoce la nivelul tesutului cerebral pot fi detectate pe imaginile de CT cranian nativ, dar diagnosticul poate fi pus cu acuratete dupa 12 ore de la instalarea ischemiei.
Tomografia cerebrala poate evidentia leziunile traumatice cranio-cerebrale, apreciind necesitatea unei interventii neurochirurgicale.
CT-ul fara contrast este folosit pentru pacientii care prezinta contuzie. Pe imagini se pot decela fracturi ale cutiei craniene, edem cerebral, hematoame epidurale sau subdurale si hemoragii subarahnoidiene substantiale, toate rezultate in urma unui traumatism cranio-cerebral. Traumatismele cranio-cerebrale pot fi cauzate si de accelerarea sau decelerarea brusca.
Cand se suspecteaza o leziune vasculara la nivel cranian, se efectueaza un angio CT.
CT-ul cerebral evidentiaza o serie de modificari specifice bolilor neurodegenerative. Acesta poate fi folosit si pentru monitorizare si evaluarea raspunsului la tratament. Printre bolile neurodegenerative (denumite si demente) care pot fi decelate cu ajutorul CT-ului de cap, se afla:
– boala Alzheimer;
– dementa vasculara;
– dementa fronto-temporala;
– dementa cu corpi Lewy;
– hidrocefalia cu presiune normala.
In cadrul acestor boli apar modificari sugestive, precum atrofia cortexului cerebral (simetrica sau asimetrica, localizata sau difuza) sau largirea ventriculilor cerebrali. In dementa vasculara, pot aparea infarcte la nivelul vaselor mici, care afecteaza o zona de mici dimensiuni din creier.
Anomaliile congenitale sunt diagnosticate in copilarie, cu ajutorul CT-ului. Malformatiile care pot fi evidentiate pe CT-ul cerebral sunt:
– hidrocefalia – consta in marirea de volum a ventriculilor cerebrali;
– malformatia Dandy-Walker – cuprinde malformatii la nivelul mai multor structuri, precum cerebelul si ventriculul IV;
– malformatii ale urechii interne;
– malformatia Chiari – hernierea amigdalelor cerebelare;
– agenezia corpului calos;
– holoprozencefalia – separarea incompleta a emisferelor cerebrale.
CT-ul cerebral poate fi realizat cu substanta de contrast sau fara substanta de contrast (nativ).
CT-ul cerebral realizat fara substanta de contrast are o serie de indicatii:
– AVC-ul hemoragic – intrucat evidentiaza cu specificitate inalta prezenta intracerebrala a sangelui;
– Traumatisme cranio-cerebrale – hematoamele epidurale sau subdurale, fracturile cutiei craniene;
– Edemul cerebral;
– Evaluarea functiei suntului intraventricular, folosit in hidrocefalii;
– Identificarea tumorilor cerebrale – desi este recomandat CT-ul cu substanta de contrast, CT-ul nativ poate evidentia tumorile de mari dimensiuni si efectul de masa determinat de acestea;
– Leziuni chistice – diferentiaza tumorile pe baza continutului.
CT-ul cerebral nativ este recomandat pacientilor care prezinta contraindicatii ale CT-ului cu substanta de contrast: insuficienta renala acuta sau cronica, alergie la substanta de contrast, sarcina, hipertiroidism.
CT-ul de cap realizat cu substanta de contrast prezinta o serie de avantaje, in comparatie cu CT-ul nativ. Este preferata administrarea substantei de contrast in:
– diagnosticul si monitorizarea tumorilor cerebrale maligne sau benigne, intrucat acestea sunt hipervascualarizate si prezinta un pattern vascular specific;
– accidentul vascular cerebral – in cazul celui hemoragic, CT-ul cu substanta de contrast poate identifica existenta unui focar de sangerare activa. In AVC-ul ischemic, angio CT-ul poate identifica ocluziile arteriale;
– identificarea patologiilor vasculare – anevrism cerebral, stenoze, malformatii arterio-venoase;
– infectii si inflamatii – meningite, encefalite, abcese cerebrale;
– hidrocefalie;
– otoscleroza – CT-ul de ureche interna evidentiaza otoscleroza cohleara;
– hematoame.
Se recomanda ca in ziua examinarii CT, pacientul sa aiba un aport crescut de lichide. De asemenea, este necesar ca pacientul sa informeze medicul cu privire la medicatia pe care o ia actual si la bolilor pe care le are. Inainte de efectuarea examenului CT, se indeparteaza bijuteriile si obiectele metalice.
Tomografia computerizata la cap are in mod normal o durata de aproximativ 15-30 de minute.
Schema de tratament este personalizata si foloseste metode inovative si eficiente de vindecare.
In fiecare caz urmarim restabilirea rapida a starii de sanatate si insusirea unui stil de viata sanatos.
Procedurile de diagnosticare moderne sunt realizate de medici specialisti cu o practica remarcabila.
Un CT cranian dureaza in medie intre 15 si 30 de minute.
Examenul CT cerebral este nedureros pentru pacient.
Examenul CT este o investigatie care foloseste radiatie X, in timp ce RMN-ul nu functioneaza pe baza de radiatii, deci este o investigatie neiradianta.