Specializari
22
Cuprins articol
Pneumonia este una din cele mai frecvente infectii localizate la nivelul plamanilor, avand o incidenta anuala in populatia generala cuprinsa intre 2-12 cazuri la 1000 locuitori. Desi afectiunea poate fi diagnosticata la orice varsta, indiferent de sex, riscul de aparitie al pneumoniei interstitiale este crescut la sugari si la persoanele cu varsta peste 65 ani.
Afectiunea se caracterizeaza prin aparitia unui proces inflamator la nivelul plamanilor, ca urmare a cantonarii locale a unui microorganism. Agentul etiologic al pneumoniei variaza in functie de mai multi factori (varsta pacientului, statusul imunosupresor al organismului, mediul in care a debutat boala), si poate ramane neidentificat in mai mult de 50% din cazuri, in ciuda efectuarii investigatiilor specifice bolii.
Ce este pneumonia?
Pneumonia, denumita popular si aprindere de plamani, este o infectie respiratorie care afecteaza plamanii, determinand inflamatia si umplerea acestora cu lichid. Cauzata de bacterii, virusi sau fungi, pneumonia poate avea simptome precum febra, tusea, dificultati in respiratie si dureri toracice.
Din punct de vedere fiziologic, la nivelul cailor aeriene superioare sunt cantonate numeroase specii bacteriene care alcatuiesc flora normala care asigura protectie impotriva microorganismelor patogene din mediu. Frecvent aceste bacterii ajung in plamani prin mecanismul de microaspiratie, insa sunt distruse prin mecanisme specifice de aparare. Pneumonia acuta apare in momentul in care mecanismele responsabile cu anihilarea bacteriilor nu mai functioneaza corespunzator, cantitatea de bacterii care ajunge in plamani este prea mare comparativ cu capacitatea de protectie a plamanilor sau agentul patogen inhalat este extrem de agresiv.
Din punct de vedere anatomic, plamanii sunt organe pereche, fiecare fiind subdivizat in lobi; plamanul drept este alcatuit din 3 lobi iar plamanul stang este alcatuit din 2 lobi. Procesul inflamator poate fi localizat la nivelul unui singur lob pulmonar, situatie in care pneumonia poarta denumirea de pneumonie lobara sau se poate extinde in ambii plamani, situatie in care afectiunea poarta denumirea de bronhopneumonie.
Cauzele pneumoniei
Cand vine vorba de cauzele pneumoniei, toata atentia se indreapta spre speciile diverse de microorganisme responsabile cu aparitia sindromului biologic inflamator la nivelul plamanilor. Indiferent ca este vorba de bacterii, virusuri, fungii sau paraziti, pneumonia este o afectiune severa care necesita tratament medical adecvat, de specialitate, deoarece orice pneumonie netratata atrage dupa sine o serie de complicatii.
Pneumonie bacteriana
Pneumonia bacteriana se caracterizeaza prin cantonarea unei bacterii la nivelul pulmonar, care determina aparitia sindromului biologic inflamator la nivel local. Este cea mai frecventa cauza de aparitie a bolii la adultul tanar. Cel mai frecvent, Streptococcus pneumoniae determina pneumonia bacteriana la adulti, insa au fost identificate si alte specii bacteriene responsabile cu aparitia bolii, precum Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Legionella pneumophila. Toate aceste microorganismle determina pneumonia atipica, deoarece aspectul radiologic in astfel de cazuri este diferit fata de aspectul radiologic al pneumoniei bacteriene clasice; mai mult decat atat, raspunsul la antibiotic este diferit. Desi sunt cunoscuti in termeni medicali sub denumirea de germeni atipici, cate determina pneumonie atipica, incidenta lor in populatia generala este in crestere.
Pneumonie virala
Pneumonia virala consta in aparitia la nivelul pulmonar a unui virus care este responsabil de manifestarile specifice bolii. Exista o serie de virusuri care pot determina aparitia pneumoniei, printre care se numara virusurile gripale, virusul respirator sincitial, coronavirusul, virusul rujeolic, virusul parainfluenza, virusul varicelo-zosterian, adenovirusurile. In cele mai multe cazuri, intensitatea simptomatologiei clinice in caz de pneumonie virala este usor mai slaba comparativ cu pneumonia bacteriana insa, in nenumarate cazuri, pneumonia virala se poate suprainfecta si se poate asocia astfel cu pneumonie bacteriana.
Pneumonie fungica
Pneumonia fungica, precum ii spune si numele, este produsa de o serie de fungi precum Pneumocystis jirovecii, Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis sau Blastomyces dermatitidis. Studiile de specialitate au aratat faptul ca pneumonia fungica apare, cel mai frecvent, la pacientii cu imunosupresie.
Pneumonie parazitara
Este o forma rara de pneumonie, care se caracterizeaza prin aparitia unui sindrom biologic inflamator la nivelul pulmonar cauzat de contaminarea cu paraziti precum Toxocara canis sau Toxocara catis, Paragonimus westermani sau Dirofilaria immitis.
Tipuri de pneumonie
In functie de varsta pacientului, de microorganismul care a determinat aparitia bolii dar si de mediul din care face parte pacientul, exista mai multe tipuri de pneumonii. Cele mai frecvente sunt pneumonia comunitara, pneumonia nosocomiala, pneumonia asociata ventilatorului, pneumonia de aspiratie, pneumonia asociata cu imunosupresia.
Pneumonia comunitara
Pneumonia este considerata a fi comunitara in momentul in care pacientul dezvolta afectiunea in comunitate, nu in spital. Cel mai frecvent etiologia este bacteriana (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae) sau virala. Este nevoie de tratament medical de specialitate iar prognosticul este favorabil in marea majoritate a cazurilor.
Pneumonia nosocomiala
Pneumonia nosocomiala se caracterizeaza prin aparitia bolii la minim de 48 ore de la internarea pacientului in spital. Cei mai frecventi germeni asociati cu pneumonia dezvoltata in spital sunt Staphylococcus auresu si alti germeni gram negativi. In cele mai multe cazuri, prognosticul este rezervat.
Pneumonia asociata ventilatorului
Pneumonia asociata ventilatorului este un tip de pneumonie care apare la pacientii ventilati mecanic. Se produce ca urmare a inhibarii mecanismelor naturale de aparare, in special a mecanismului de tuse datorita prezentei tubului de intubatia endotraheala. Prognosticul este rezervat prin prisma afectiunilor asociate.
Pneumonia de aspiratie
In mod normal, la fiecare persoana apare un fenomen de microaspiratie a unei cantitati mici de germeni de la nivelul cailor respiratorii superioare in plamani, insa acestia sunt rapid anihilati prin mecanismele de autoaparare ale organismului. Exista insa situatii in care se produce o aspiratie a unei cantitati mai mari de microorganisme, caz in care mecanismele de aparare ale organismului sunt depasite, astfel apare pneumonia de aspiratie.
Pneumonia asociata cu imunosupresia
Pacientii cu imunosupresie au o aparare mai slaba a organismului si un sistem imunitar mai scazut; din aceste considerente, aceasta categorie de pacienti dezvolta adesea pneumonii de etiologie variata.
Simptomele pneumoniei
Cand vine vorba de pneumonie, simptomele afectiunii au intensitate variabila in functie de varsta pacientului, agentul etiologic si bolile asociate. Cele mai frecvente manifestari clinice ale pneumoniei inlcud tusea persistenta, febra, frisoanele, problemele la respiratie, durerile toracice si starea generala de rau.
Tuse persistenta
Tusea este un simptom frecvent in caz de pneumonie, are intensitate variabila si caracter diferit. Poate fi productiva, cu expectoratie mucoasa de culoare galben-verzui cel mai adesea la adolescenti si adulti sau poate fi seaca, la copiii mici si pacientii varstnici.
Febra si frisoane
Febra este expresia clinica a cantonarii agentului patogen la nivelul organismului. Este adesea precedata de frisoane si poate atinge valori de 39-40 grade celsius. Necesita tratament imediat cu antitermice pentru a preveni aparitia convulsiilor.
Dificultati in respiratie
Pacientii cu pneumonie mentioneaza frecvent dispneea si senzatia de lipsa de aer. Simptomatologia respiratorie se accentueaza la efort insa exista cazuri in care pacientul se confrunta cu dificultati respiratorii inclusiv in repaus.
Dureri toracice
Durerea toracica anterioara este un simptom comun in cazul pneumoniei. Cel mai frecvent are caracter de junghi toracic iar intensitatea este variabila. Durerea se intensifica la tuse sau inspir profund.
H3: Oboseala accentuata
Pacientul cu pneumonie se poate confrunta adesea cu o stare de oboseala excesiva, slabiciune musculara, scaderea fortei musculare precum si lispa apetitului.
Stare generala de rau
Starea generala de rau este adesea intalnita in caz de pneumonie.
Exista diferente intre pneumonia la copii si cea la adulti?
Din punct de vedere al tabloului clinic, pot exista mici diferente ale pneumoniei la copii comparativ cu adultii. Tusea la adulti este productiva in timp ce la copii poate fi seaca, intreg tabloul clinic la sugari poate fi dominat de agitatea si iritabilitate in timp ce tabloul clinic la persoanele in varsta poate fi dominat de confuzie si dezorientare. Febra la copii este frecventa, in timp ce la persoanele in varsta poate sa lipseasca.
In ceea ce priveste etiologia bolii, la copii aceasta variaza considerabil in functie de varsta copilului, astfel, la copiii cu varsta mai mica de 5 ani, cel mai frecvent pneumonia este cauzata de virusuri, in timp ce la copiii cu varsta mai mare de 5 ani, pneumonia se poate datora contaminarii bacteriene cu Streptococcul pneumoniae sau Mycoplasma pneumoniae.
Factori de risc pentru aparitia pneumoniei
Exista o serie de factori de risc care contribuie la aparitia pneumoniei. Cei mai frecventi dintre acestia sunt:
– Varsta: sugarii si persoanele cu varsta peste 65 ani au un risc mai mare de a dezvolta boala;
– Afectiuni cronice ale sistemului respirator: astmul bronsic, fibroza chistica, BPOC;
– Afectiuni cronice generale: diabet zaharat, boala cronica de rinichi, afectiuni cardiace, accident vascular cerebral, dementa, boala Parkinson;
– Expunere la noxe profesionale;
– Dificultati de inghitire;
– Pacienti institutionalizati;
– Pacienti ventilati mecanic;
– Pacienti cu imunosupresie;
– Sarcina;
– Consum cronic de antiinflamatoare sterioidiene;
– Tratament chimioterapic;
– Consumul cronic de alcool;
– Consumul de droguri;
– Fumatul;
– Pacienti cu transplant de organe;
– Expunerea la pasari, iepuri, pisici, soareci;
– Expunerea la aer conditionat.
Diagnosticul Pneumoniei
Pentru stabilirea diagnosticului de pneumonie, este nevoie de un consult medical de specialitate in cadrul caruia medicul va examineze cu atentie pacientul si va recomande investigatii imagistice si analize ulterioare, menite sa contureze tabloul clinic si sa stabilieasca diagnosticul de certitudine al afectiunii.
Examinarea fizica si auscultarea plamanilor
Examinarea fizica a pacientului cu pneumonie este extrem de importanta deoarece medicul poate suspecta acest diagnostic pe baza modificarilor decelate la examenul clinic. In timpul percutiei plamanilor, medicul poate decela matitate in timp ce, auscultator, poate obiectiva raluri crepitante si respiratie suflanta. De asemenea, saturatia sangelui in oxigen poate fi scazuta si pacientul poate fi polipneic. Te asteptam la un consult pneumologic in cadrul clinicii Eminescu 100.
Radiografia toracica
Radiografia pulmonara este investigatia imagistica care poate sustine diagnosticul de pneumonie. Aspectul radiologic al pneumoniei este cel de condensare pulmonara. In functie de localizare, exista condensare pulmonara lobara (opacitate omogena, bine delimitata, cu bronhograma aerica) sau condensare pulmonara segmentara (opacitate neomogena, fara bronhograma aerica). De asemenea, radiologic se poate identifica infiltratul interstitial sub forma unor opacitati reticulo-nodulare localizate fie la nivelul unui singur lob, fie difuz. Fa-ti o radiografie pulmonara in clinica noastra. In plus, radiologic se pot identifica revarsatul pleural sau sindromul lichidian.
Analize de Sange
Exista o serie de analize de sange recomandate in caz de suspiciune de pneumonie. Vezi setul complet de analize pe care il poti face in clinica Eminescu 100. Pentru un bilant complet, se recomanda efectuarea: hemoleucogramei, probe inflamatorii (proteina C reactiva, VSH, fibrinogen), transaminaze, uree, creatinina, glicemie, ionograma, gazometrie, examenul lichidului pleural, examen de sputa, hemocultura.
Alte investigatii
In diferite situatii, cand diagnosticul este incert sau pentru a efectua diagnosticul diferential cu alte patologii pulmonare, medicul poate recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare precum bronhoscopia, computer tomografia pulmonara sau repetarea radiografiei pulmonare peste 24 ore.
Tratamentul Pneumoniei
Marea majoritate a pacientilor se intreaba ”in cat timp de vindeca pneumonia”. Raspunsul la o astfel de intrebare este foarte variabil deoarece acesta este influentat de o serie de factori precum etiologia pneumoniei, varsta pacientului, tipul pneumoniei, bolile asociate, etc. Tratamentul va fi stabilit de medicul curant in functie de intensitatea simptomatologiei clinice dar si de agentul etiologic responsabil cu aparitia raspunsului inflamator la nivelul pulmonar.
Antibiotice, antivirale, antifungice
Tratamentul cu antibiotice se recomanda in situatia in care microorganismul care a produs pneumonia este o bacterie. In cele mai multe cazuri, pneumoniile comunitare tratate cu antibiotice orale prezinta un prognostic favorabil. In situatia in care bacteria nu poate fi identificata, medicul va alege un antibiotic empiric, tinand cont de varsta pacientului si de tipul pneumoniei (comunitara, de aspiratie, nosocomiala, etc.). Cu cat tratamentul antibiotic este inceput mai devreme, cu atat sansele de recuperare sunt mai mari.
Daca etiologia pneumoniei este virala, atunci pacientul va trebui sa administreze terapie antivirala, deoarece antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor. Desi marea majoritate a pneumoniilor virale sunt autolimitate (se trec de la sine), exista situatii in care tratamentul antiviral este indicat.
Terapia antifungica se utilizeaza in cazul in care pneumonia a fost produsa de un microorganism fungic.
Medicamente pentru gestionarea simptomelor
Pe langa tratamentul etiologic, schema terapeutica trebuie completata cu tratamentul simptomatic care vizeaza diminuarea pana la disparitia simptomatologiei clinice specifice pneumoniei. Antiinflamatoarele nesteroidiene precum Ibuprofenul si antipireticele precum Paracetamolul sunt utile pentru a reduce inflamatia si febra. Medicamentele antitusive sunt frecvent indicate daca tusea este seaca in timp ce medicamentele mucolitice si expectorante sunt indicate in tusea productiva.
Exista o serie de remedii naturiste care pot fi benefice in ameliorarea simptomatologiei specifice pneumoniilor. Acestea sunt:
– Menta/ eucaliptul: reduc inflamatia si mucusul;
– Gargara cu apa sarata: distruge microorganismele de la nivelul gatului;
– Ghimbirul: are efect antiinflamator;
– Ceaiul de turmeric: reduce inflamatia;
– Mierea: stimuleaza sistemul imunitar.
Odihna si hidratare
In caz de pneumonie, odihna este o parte extrem de importanta a schemei terapeutice deoarece corpul are nevoie de somn si repaus pentru a lupta cu microorganismul. Din aceste considerente, se recomanda repaus la pat pentru minim 2-3 zile de la debutul simptomatologiei. Hidratarea corespunzatoare este, de asemenea, foarte importanta. Supele calde, sucurile de fructe sau legume, ceaiurile si apa sunt recomandate atat in perioada acuta a bolii cat si in etapa de convalescenta. Pentru a facilita respiratia, se recomanda o umidificare adecvata a aerului din locuinta.
Prevenirea pneumoniei
Pneumonia este o boala care poate fi prevenita daca pacientul tine cont de o serie simpla de masuri, precum:
– Vaccinarea: la ora actuala exista mai multe tipuri de vaccinuri care pot preveni aparitia pneumoniei:
- Prevenar 13: actioneaza impotriva a 13 tipuri de Streptococcus pneumoniae
- Pneumovax 23: actioneaza impotriva a 23 tipuri de pneumococi;
- Vaccinul antigripal: actioneaza impotriva virusurilor gripale
- Vaccinul Hib: actioneaza impotriva Haemophilus influenzae tip B
– Igiena corespunzatoare;
– Aerisirea frecventa a locuintelor;
– Igiena adecvata a mainilor cu apa si sapun;
– Reducerea fumatului;
– Reducerea consumului de alcool;
– Evitarea expunerii la noxe respiratorii;
– Dieta echilibrata;
– Hidratare corespunzatoare;
– Evitarea sedentarismului;
Concluzie
In concluzie, pneumonia este una din cele mai frecvente afectiuni ale aparatului respirator. Poate sa apara la orice varsta, indiferent de sex insa categoriile cele mai expuse sunt sugarii cu varsta sub 2 ani si persoanele peste 65 ani. De asemenea, incidenta bolii este in crestere la pacientii cu imunosupresie. In functie de contextul de debut al bolii, exista mai multe tipuri de pneumonii iar agentul etiologic este variabil. Tabloul clinic se contureaza la cateva ore de la contaminare si cuprinde simptome respiratorii, febra, junghi toracic si stare generala de rau. Pentru un diagnostic cert este nevoie de un consult medical de specialitate, analize de sange si radiografie pulmonara. Tratamentul se stabileste de catre medicul curant iar prognosticul este, de cele mai multe ori, favorabil.
