Cuprins articol
Accidentul vascular cerebral reprezinta o adevarata problema de sanatate, deoarece, la ora actuala, aceasta afectiune se afla pe locul doi in topul principalelor cauze de deces in Romania. In plus, datele de specialitate arata o crestere a ratei mortalitatii prin accident vascular de la 28.8 la 41.1 pentru 100.000 locuitori la nivel mondial. Toate aceste date sunt alarmante in special in contextul in care patologia a devenit din ce in ce mai des diagnosticata la persoanele tinere, cu varsta cuprinsa intre 35- 45 ani.
Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)?
Accidentul vascular cerebral, prescurtat in termeni medicali drept AVC, este o afectiune extrem de grava, care poate pune viata pacientului in pericol si care apare ca urmare a perturbarii alimentarii cu sange a unei zone din creier. Un atac cerebral apare in momentul in care oxigenarea unei zone din creier este intrerupta brusc sau redusa. In felul acesta celulele cerebrale nu mai primesc oxigen si substante nutritive, ceea ce determina moarte acestora in doar cateva minute.
Din aceste motive, accidentul vascular cerebral este o urgenta medicale care necesita recunoasterea rapida a simptomelor si instituirea prompta a unui tratament adecvat deoarece, in lipsa unui suport terapeutic rapid, pacientul poate suferi leziuni cerebrale importante care pot determina invaliditate pe termen lung, sau accidentul cerebral se poate solda chiar cu decesul pacientului.
Tipuri de AVC
În functie de mecanismul de producere, exista mai multe tipuri de accident vascular cerebral: AVC ischemic, AVC hemoragic sau AVC tranzitor.
AVC Ischemic
Accidentul vascular cerebral ischemic se caracterizeaza prin blocarea oxigenarii unei zone din creier ca urmare a formarii unui cheag de sange la nivelul unei artere care deserveste regiunea respectiva. Reprezinta cel mai frecvent tip de AVC si apare ca urmare a ingustarii sau blocarii arterelor din creier, ceea ce determina reducerea fluxului sangvin pana la oprirea completa a acestuia.
Blocarea arterelor se poate datora fie placilor de aterom dispuse pe peretii vaselor de sange (acestea sunt alcatuite din grasime si colesterol si constituie asa numita ateroscleroza), fie cheagurilor de sange care ajung la creier prin desprinderea de la nivelul locului de formare si migrarea in diverse alte zone din corp (in cazul de fata la nivel cerebral).
Subtipuri AVC ischemic:
Ø Trombotic: cheagul de sange ia nastere direct in arterele cerebrale;
Ø Embolic: cheagul de sange migreaza dintr-o alta parte a corpului.
AVC Hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic se caracterizeaza prin aparitia unei rupturi la nivelul unei artere, ceea ce va determina o pierdere masiva de sange; sangele din vasul rupt va determina compresie pe structurile cerebrale, determinand deteriorarea rapida a acestora. Cele mai frecvente cauze responsabile cu aparitia accidentului vascular cerebral hemoragic sunt hipertensiunea arteriala si anevrismele.
Hipertensiunea arteriala, datorita presiunii de curgere prea mari a sangelui in vas, determina microleziuni la nivelul endoteliului vasului de sange; acesta, in timp, devine mai fragil si mai predispus la injurii; daca valorile tensionale nu sunt mentinute in limite normale iar sangele continua sa curga cu presiune in vas, cu timpul va determina fragilizarea intregului lumen si ruptura acestuia, cu aparitia AVC hemoragic.
Anevrismele cerebrale reprezinta existenta unor dilatatii la nivelul peretelui vaselor de sange, care se pot rupe si pot determina, de asemenea, AVC hemoragic.
Subtipuri de AVC hemoragic:
Ø Cu hemoragie intracerebrala: vasul de sange se rupe in tesutul cerebral;
Ø Cu hemoragie subarahnoidiana: sangele patrunde in spatiul subarahnoidian;
Ø Cu hemoragie intraventriculara: sangerarea apare la nivelul ventriculilor cerebrali.
Accident Vascular Cerebral Tranzitoriu (AIT)
Accidentul vascular cerebral tranzitoriu se caracterizeaza prin intreruperea fluxului sangvin la nivel cerebral pentru o perioada foarte scurta de timp (maxim 5 minute), cu restabilirea ulterioara a circulatiei sangvine. Desi tabloul clinic nu este la fel de zgomotos ca in cazul unui atac vascular cerebral ischemic sau hemoragic, necesitatea unui consult medical de specialitate precum si a investigatiilor suplimentare este esentiala. Studiile de specialitate au aratat fapul ca 1 din 3 pacienti care au suferit un AIT si nu au primit un tratament adecvat, au suferit intr-un interval de 1 an un AVC major.
Tipuri de AVC in functie de localizare
În functie de regiunea creierul care este afectata, accidentele vasculare cerebrale se impart in doua categorii: cele situate in jumatatea dreapta a creierului si cele situate in jumatatea stanga a creierului.
AVC pe partea stanga
Daca leziunea vasculara s-a produs in partea stanga a creierului, ceea ce inseamna ca aceasta jumatate este privata de sange si elemente nutritive, tabloul clinic al pacientului va cuprinde simptome dispuse pe partea dreapta a corpului. In cazul unui accident vascular pe partea stanga a creierului, pacientul se poate confrunta cu paralizie pe partea dreapta a corpului, pierderi de memorie si tulburari de vorbire.
AVC pe partea dreapta
In situatia in care arterele din partea drepata a creierului sunt afectate iar aceasta jumatate nu mai beneficiaza de oxigen si elemente nutritive, pacientii vor prezenta manifetari clinice in jumatatea stanga a corpului, precum paralizia partii stangi, tulburari de memorie sau tulburari de vedere.
Simptomele AVC
Fie ca este vorba despre un accident vascular ischemic sau despre un accident vascular cerebral hemoragic, simptomele AVC-ului sunt similare iar tabloul clinic este foarte zgomotos, astfel incat poate fi recunoscut cu rapiditate atat de pacient cat si de apartinatori. Simptomele accidentului vascular cerebral sunt:
– Slabiciune instalata brusc la nivelul musculaturii fetei;
– Slabiciune instalata brusc la nivelul musculaturii unei maini sau a unui picior (in functie de partea din creier care este afectata);
– Tulburari de vorbire: pacientul nu poate intelege semnificatia cuvintelor, vorbitul este dificil, cuvintele sunt distorsionate;
– Tulburari de vedere: incetosarea privirii, vedere dubla sau pierderea completa a vederii;
– Tulburari de echilibru: stari de ameteala, imposibilitatea de deplasare fara sprijin;
– Cefalee intensa;
– Stare de greata si varsaturi;
– Dezorientare temporo-spatiala;
– Amorteli/ furnicaturi la nivelul fetei/ bratului sau piciorului.
Semne care indica prezenta unui AVC
Este foarte importanta recunoasterea rapida a tabloului clinic sugestiv pentru un accident vascular cerebral deoarece cu cat timpul scurs de la momentul producerii AVC-ului si pana la acordarea ajutorului medical este mai mare cu atat leziunile cerebrale sunt mai extinse, riscul de dizabilitate sau deces creste si posibilitatea de recuperare scade.
De cele mai multe ori, persoanele care se afla in preajma unui pacient care dezvolta un AVC are un rol foarte important in recunoasterea simptomelor si solicitarea de urgenta a ajutorului medical de specialitate. Este indicat ca apartinatorii sa noteze ora la care au inceput primele manifestari de boala si sa solicite serviciul 112 cat mai rapid. Pentru o orientare precisa la fata locului, apartinatorii pot aplica formula F.A.S.T, care indica prezenta unui accident vascular cerebral.
Formula F.A.S.T. de identificare a unui AVC
F=FACE (fata): solicita pacientului sa zambeasca si identifica asimetriile de la nivelul cavitatii bucale;
A=ARSM (brate): solicita pacientului sa intinda bratele simultan si identifica daca unul din brate este inert sau mai jos comparativ cu celalat brat;
S=SPEECH (vorbire): solicita pacientului sa repete o propozitie simpla și identifica daca nu poate executa actiunea sau daca cuvintele rostite sunt distorsionate;
T=TIME (timp): timpul este extrem de important in caz de AVC, motiv pentru care daca suspectezi acest diagnostic, solicita de urgenta ajutor medical de specialitate.
Cauzele si factorii de risc ai AVC
Cand vine vorba de cauzele accidentelor vasculare cerebrale, acestea sunt multiple si depind foarte mult de tipul de accident vascular cerebral. Multi factori care determina aparitia acestei boli pot fi modificati, ceea ce inseamna faptul ca aceasta boala poate fi prevenita.
Hipertensiune arteriala
Hipertensiunea arteriala presupune o presiune, crescuta a sangelui in artere, fapt ce determina leziuni la nivelul endoteliului; in timp, vasele de sange devin fragile si se pot rupe cu usurinta; poti citi in acest articol mai multe despre hipertensiunea arteriala.
Alte afectiuni cardiovasculare
Ateroscleroza reprezintă depunerea pe peretii vaselor de sange a grasimilor, colesterolului si a particulelor de calciu; toate acestea determina, progresiv, ingustarea lumenului sangvin si scaderea aportului de sange; cu timpul placile de aterom blocheaza complet vasul de sange, ceea ce opreste complet fluxul sangvin.
Fibrilația atriala se caracterizeaza prin batai neregulate ale inimii si absenta ritmului cardiac sinusal; activitatea haotica a cordului poate determina formarea unor cheaguri de sange la nivelul urechiusei atriale, cheag de sange care se poate deplasa prin torentul sangvin pana la nivelul creierului si poate obstructiona una din arterele cerebrale.
Alimentatie
Dieta bogata in alimente grase, procesate, cu continut ridicat in lipide si zaharuri, favorizeaza aparitia obezitatii, respectiv a diabetului zaharat. Dislipidemia si obezitatea determina valori crescute ale tensiunii arteriale, care fragilizeaza vasele de sange si cresc riscul de AVC in timp ce nivelul crescut de zahar din organism favorizeaza procesele de ateroscleroza, cu posibilitatea ulterioara de aparitia a accidentului vascular cerebral.
Stil de viata
Stilul de viata poate influenta semnificativ riscul de aparitie al accidentului vascular cerebral. Studiile de specialitate au aratat faptul ca un stil de viata agitat si stresant poate determina AVC prin mecanisme complexe, in timp ce lipsa activitatii fizice precum si aparitia sedentarismului, faciliteaza imbolnavirea vaselor de sange de la nivelul creierului. De asemenea, fumat este un factor de risc foarte important in ceea ce priveste aparitia accidentului vascular cerebral.
Factori genetici
Predispozitia genetica este foarte importanta cand vine vorba despre accidentul vascular cerebral deoarece persoanele care prezinta rude de gardul I care au suferit un episod de AVC de-a lungul vietii prezinta un risc crescut de a dezvolta si ele boala.
Alti factori (Varsta, sex, anticonceptionale)
Varsta este un alt factor de risc cand vine vorba despre accidentul vascular cerebral, deoarece afectiunea apare cel mai frecvent la pacientii cu varsta mai mare de 55 ani. Cand vine vorba de sex, s-a remarcat faptul ca barbatii prezinta un risc mai mare de a dezvolta boala comparativ cu femeile, desi femeile care dezvolta AVC au un risc mai mare de deces comparativ cu un barbat de aceeasi varsta. Femeile care administreaza anticonceptionale au un risc crescut de a dezvolta AVC.
Diagnosticul si Testele AVC
Pentru stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral, este nevoie de un consult medical de specialitate precum și de investigatii imagistice. Cu cat atacul cerebral este diagnosticat mai rapid, cu atat injuriile cerebrale vor fi mai mici iar sansele de reabilitare si supravietuire mai mari.
Imagistica creierului
Toti pacientii care sunt suspecti de AVC vor efectua investigatii imagistice de tipul computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. Tomografia computerizata craniana ofera informatii cu privire la modificarile structurale cerebrale si faciliteaza diferentierea intre AVC de tip hemoragic si AVC de tip ischemic. Rezonanta magnetica nucleara ofera informatii cu privire la modificarile de ischemie, inlcusiv cele precoce, dar si date cu privire la sediul si intinderea hemoragiei. Te poti programa la un RMN in cadrul clinicii Eminescu 100.
In stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral pot fi utile si investigatii precum angiografia cerebrala (permite evidentierea stenozelor, a ocluziilor, a anevrismelor sau a malformatiilor vasculare) precum si ecografia Doppler vasculara (ofera informatii despre circulatia sangelui in vasele cervicale si vasele craniene).
Examinarea fizica si evaluarea clinica
Orice consult clinic incepe cu anamneza si continua cu examenul obiectiv. Medicul poate adresa intrebari cu privire la momentul debutului simptomatologiei, manifestarile de debut, stil de viata, comorbiditati precum si antecedente heredo-colaterale. Examenul obiectiv consta in evaluarea simptomelor specifice atacului cerebral, evaluare neurologica si masurarea parametrilor vitali (tensiune arteriala, puls, saturatia sangelui in oxigen si frecventa respiratorie).
Analize de laborator
Orice pacient care este suspect de AVC se recomanda a efectua un set uzual de analize, care ofera informatii despre starea generala de sanatate. Cel mai frecvent se recomanda: hemograma, probe de inflamatie, probe hepatice, probe renale, profil de coagulare, ionograma, glicemie. Vezi aici toate analizele realizate in cadrul clinicii noastre.
Tratamentul si Managementul AVC
Tratamentul accidentului vascular cerebral este unul complex si trebuie inceput cat mai devreme de la momentul aparitiei primelor semne de boala. Cu cat interventia terapeutica este mai prompta cu atat sansele de recuperare sunt mai mari iar injuriile cerebrale sunt mai mici. Solicitati ajutor medical de specialitate de indata ce sesizati aparitia simptomelor de AVC la unul din apropiatii vostrii.
Tratament de urgenta
– In cazurile in care se impune, se efectueaza restabilirea functiilor vitale (masaj cardiac, oxigen);
– In caz de AVC ischemic se administreaza medicamente trombolitice; scopul acestora este de a distruge cheagurile de sange care obstructioneaza fluxul sangvin; tratamentul trombolitic se poate administra in primele 4 ore si jumatate de la debutul simptomatologiei;
– In caz de AVC hemoragic, primul pas terapeutic consta in oprirea hemoragiei: aceasta se poate realiza chirurgical prin tehnica cateterismului si implica implantarea unui dispozitiv care poarta denumirea de ”coil”.
Terapia medicamentoasa
Dupa depasirea episodului acut, pacientul trebuie sa primeasca o serie de medicamente cu functii si actiuni diferite, precum:
– Terapie antiplachetara (previne aglutinarea plachetelor sangvine): aspirina sau clopidogrel;
– Terapie anticoagulanta (previne formarea cheagurilor de sange);
– Terapie antihipertensiva: pentru controlul valorilor tensiunii arteriale;
– Terapie hipolipemianta- statine: pentru controlul nivelul colesterolului din sange;
– Tratamentul diabetului zaharat.
Tratament chirurgical
– Angioplastie;
– Tromboliza intra-arteriala;
– Pentru AVC hemoragic se pot efectua: tratamentul chirurgical al anevrismului, tratamentul chirurgical al malformatiilor arterio-venoase, emolizare spirala.
Recuperarea dupa un AVC
Recuperarea pacientului dupa AVC este un proces complex care necesita o atentie sporita si o echipa multidisciplinara. Gradul de recuperare depinde foarte mult de promptitudinea cu care s-a intervenit terapeutic, astfel cu cat se intervine mai repede, cu atat leziunile cerebrale sunt mai mici iar pacientul va avea mai putin de recuperat.
Recuperare la Domiciliu
De cele mai multe ori, pacientii care au prezentat cu AVC prezinta dificultati de miscare, de coordonare de memorie, de gandire sau uneori chiar de limbaj. Din aceste considerente, programele de fizioterapie, kinetoterapie si logopedie sunt extrem de importante pentru recuperarea unui pacient cu un astfel de diagnostic.
Inscrierea pacientilor in programe de recuperare ii va ajuta sa se reabiliteze mai rapid si sa revina mai repede la viata normala pe care o aveau inainte de atacul cerebral. Procesul nu este unul deloc simplu iar durata necesara recuperarii variaza in functie de cauza accidentului vascular cerebral precum si in functie de amploarea daunelor produse.
Terapie de recuperare
Recuperara unui pacient cu accident vascular cerebral poate include:
– Recuperare motorie: prin exercitii de kinetoterapie si fizioterapie;
– Recuperarea comunicarii si a limbajului: prin logopedie si stimularea electrica a creierului;
– Terapia ocupationala: ajuta pacientii sa isi dezvolte abilitatile de a desfasura activitati de autoingrijire (imbracat, spalat, scaldat, mancat) precum si alte activitati cotidiene (scris, citit); Clinica Eminescu 100 ofera servicii complete de recuperare medicala in cazul unui AVC;
– Inlcuderea pacientilor in grupuri de sprijin;
– Suport psiho-emotional.
Cum poti preveni un AVC?
Avand in vedere faptul ca in producerea accidentului vascular cerebral sunt incriminati numerosi factori de risc, combaterea acestora ar putea reprezenta masuri de preventie pentru atacul cerebral. Astfel, masurile de preventie pot fi:
– Renuntarea la fumat;
– Renuntarea la alcool;
– Dieta echilibrata;
– Evitarea sedentarismului;
– Mentinerea greutatii corporale in limite normale;
– Activitate fizica regulata;
– Evitarea stresului;
– Mentinerea valorilor tensiunii arteriale in limite normale;
– Controlul regulat al profilului lipidic;
– Mentinerea nivelului de colesterol din sange in limite normale;
– Reducerea aportului de dulciuri si prevenirea diabetului zaharat.
Concluzie
In concluzie, accidentul vascular cerebral este o boala extrem de grava prin primsa injuriilor cerebrale pe care le produce, deoarece in timpul unui astfel de eveniment neplacut, creierul nu mai primeste aportul adecvat de sange si substante nutritive. Din aceste considerente este imperios necesar ca tratamentul specific bolii sa fie aplicat in cel mai scurt timp posibil. Fie ca este vorba despre un accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic, pacientii de pot confrunta cu asimetrie faciala, dificulati de vorbire si deficit motor. Boala poate fi prevenita cu ajutorul unor masuri simple, care constau in renuntarea la fumat si la alcool, controlul factorilor de risc precum si abordarea unui stil de viata sanatos printr-o dieta adecvata, sport si reducerea nivelului de stres.