Miocardita

Miocardita este o afectiune din sfera cardiologica care se caracterizeaza prin prezenta inflamatiei la nivelul miocardului. Boala afecteaza, in special, persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 ani, preponderent de sex masculin. Miocardul, muschiul cardiac, are un rol foarte important in ceea ce priveste functia contractila a inimii precum si functia electrica. Cu ajutorul muschiului cardiac, inima pompeaza prin artere si vene sange care ajunge in intreg organismul.

Afectarea muschiului cardiac va avea multiple consecinte atat la nivelul functiei de pompa a inimii cat si la nivelul functiei electrice. Pacientii cu miocardita pot suferi, astfel, tulburari de ritm, tulburari de conducere, insuficienta cardiaca sau moarte subita.

Ce este miocardita?

Daca va intrebati ”ce este miocardita”, raspunsul este foarte simplu. Miocardita reprezinta inflamatia muschiului inimii. Procesul inflamator de la nivelul celulelor miocardice apare ca urmare a unui mecanism de protectie al organismului in fata unor agenti patogeni care afecteaza miocardul. Diversi factori ataca celulele musculare cardiace si determina necroza acestora. Drept raspuns, la nivel local se declanseaza o reactie inflamatorie cu scopul de a limita actiunea agentului agresor.

Intreg mecanismul de aparare al organismului perturba functia de contractie a inimii deoarece muschiul cardiac o data inflamat, nu se mai poate contracta corespunzator, nu mai poate pompa o cantitate optima de sange in organism si nu mai poate functiona corepsunzator din punct de vedere electric. Din aceste motive, pacientii cu miocardita se confrunta cu insufucienta cardiaca, tulburari de ritm cardiac si tulburari de conducere. Patologia este una extrem de grava prin prisma complicatiilor pe care le poate produce. Mai mult decat atat, miocardita poate pune viata pacientului in pericol daca nu este descoperita la timp si tratata corespunzator.

Tipuri de miocardita

In functie de modalitatea de instalare a simptomatologiei, pacientii pot prezenta miocardita acuta sau miocardita cronica. Miocardita acuta se caracterizeaza prin aparitia brusca a manifestarilor clinice specifice afectiunii, in timp ce miocardita cronica prezinta un debut lent, progresiv, pe o perioada mai indelungata.

Din punct de vedere al agentului declansator, exista miocardita virala, bacteriana, fungica, autoimuna, alergica sau miocardita post-covid. Fiecare forma de boala are caracteristicile sale iar recunoasterea cat mai rapida a formei de miocardita este foarte importanta pentru stabilirea ulterioara a schemei terapeutice. 

Miocardita virala

Miocardita virala reprezinta inflamatia aparuta la nivelul miocardului ca urmare a cantonarii unui virus la nivelul organismului. Miocardita virala este cea mai frecventa forma de miocardita diagnosticata la adultii tineri, in plina stare de sanatate, iar virusurile care pot determina aparitia bolii sunt numeroase si foarte diverse. Cu toate acestea, afectiunea este considerata a fi o boala rara, cel mai frecvent fiind cauzata de enterovirusuri.

Miocardita bacteriana

Miocardita bacteriana se caracterizeaza prin inflamatia muschiului cardiac cauzata de existenta unei bacterii la nivelul organismului. Bacteriile ataca celulele de la nivelul muschiului cardiac, iar ca raspuns al organismului la injuriile cauzate de bacterii, apare un fenomen inflamator local. Inflamatia pericardului perturba buna desfasurare a functiei de pompa a inimii dar si fenomene electrice precum tulburari de ritm sau de conducere.

Miocardita fungica

Miocardita fungica este un tip de afectare miocardica care se datoreaza infectiei fungice de la nivelul organismului. Ciupercile (fungii) se pot cantona in diverse zone din corp si pot ajunge la nivelul miocardului unde ataca celulele cardiace. Miocardita fungica este o afectiune care apare, in special, la pacientii cu imunosupresie.

Miocardita autoimuna

Miocardita autoimuna se caracterizeaza prin inflamatia miocardului care apare ca urmare a unui mecanism imun exercitat asupra celulelor cardiace. Inflamatia miocardului asociata cu boli autoimune precum lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida sau sclerodermia poate destabiliza pacientul si necesita tratament de specialitate cat mai rapid precum si un control sporit al bolii de baza.

Miocardita alergica sau toxica

Miocardita toxica este o afectiune care se caracterizeaza prin dezvoltarea procesului de inflamatie la nivelul miocardului ca urmare a consumului de medicamente sau ca urmare a expunerii la radiatii sau la noxe diverse. Fibrele musculare miocardice inflamate nu se mai pot contracta corepsunzator, functia de pompa a inimii este compromisa, apar manifestari clinice de insuficienta cardiaca acuta sau tulburari de ritm cardiac, iar viata pacientului poate fi pusa in pericol.

Miocardita Post-COVID

Miocardita post-Covid apare ca urmare a infectiei cu virusul Covid 19. Coronavirusul se poate cantona la nivelul celulelor musculare cardiace unde poate provoca injurii diverse, ceea ce poate declansa aparitia miocarditei. Infectia Covid19 complicata cu miocardita necesita o atentie sporita si un tratament adecvat, sub stricta supraveghere a unui cadru medical cu experienta.

Cauzele miocarditei

Miocardita este o afectiune care se caracterizeaza prin inflamatia miocardului; procesul inflamator poate fi cauzat de o serie de agenti patogeni, astfel cauzele miocarditei sunt foarte diverse. Virusurile, bacteriile, infectiile fungice, bolile autoimune, unele medicamente sau toxine pot determina apariția bolii. Cei mai frecventi agenti implicati in etiologia miocarditei sunt:

Infectii virale (enterovirus sau adenovirus)

–        Adenovirusuri;

–        Enterovirusuri;

–        Virusul Coxackie B;

–        Viusul herpetic;

–        Virusul gripal;

–        Virusul Epstein-Barr;

–        Virusul HIV;

–        Virusurile hepatitice B si C.

Infectii bacteriene

–        Stafilococ;

–        Streptococ;

–        Borrelia;

–        Bacilul tuberculos;

–        Treponema pallidum.

Infectii fungice

–        Candida;

–        Aspergillus;

–        Histoplasma.

Afectiuni autoimune

–        Lupusul eritematos sistemic;

–        Poliartrita reumatoida;

–        Slerodermia;

–        Sarcoidoza;

–        Granulomatoza Wegener;

–        Arterita Takayasu.

Medicamente si toxine

–        Medicamentele chimioterapice;

–        Unele antibiotice precum Sulfonamidele sau Penicilina;

–        Cocaina;

–        Antiepilepticele;

–        Anticonvulsivantele;

–        Expunerea la radiatii;

–        Expunerea la monoxid de carbon.

Simptomele miocarditei

Miocardita este o afectiune cu un tablou clinic care variaza de la pacient la pacient. Exista situatii in care miocardita nu prezinta simptome tipice de boala sau situatii in care boala debuteaza cu o forma severa, cu fenomene de insuficienta cardiaca, durere in piept sau lipsa de aer. Cel mai de temut sunt cazurile in care boala este asimptomatica insa determina insuficienta cardiace si morte subite. Studiile de specialitate arata faptul ca foarte multe cazuri de moarte subita aparuta la tineri, in plina stare de sanatate, se datoreaza, defapt, miocarditei.  Cele mai frecvente simptome ale miocarditei sunt:

Durere toracica

Durerea toracica este unul din simptomele cheie ale afectiunii. De cele mai multe ori pacientul se prezinta la medic deoarece prezinta durere toracica anterioara, cu localizare precordiala sau latero-toracica stanga, de intensitate variabila (moderat-crescuta), cu o durata de cateva minute pana la cateva ore, cu caracter de apasare sau de constrictie toracica, insotita sau nu de alte manifestari. De cele mai multe ori, durerea toracica din miocardita se aseamana foarte mult cu durere toracica din infarctul miocardic acut.

Oboseala extrema

Un alt simptom cu care se confrunta pacientii cu miocardita este reprezentat de oboseala extrema. Bolnavul relateaza o stare generala de oboseala, scaderea tolerantei la efort, slabiciune si stare generala de rau.

Palpitatii

Palpitatiile sunt resimtite adesea de pacienti ca batai neregulate ale cordului; acestea sunt foarte frecvent intalnite in miocardita si reprezinta expresia clinica a tulburarilor de ritm. Muschiul inimii se poate contracta prea rapid (tahicardie) sau neregulat, situatie in care pacientul remarca o modificare a batailor inimii. Poti afla aici mai multe despre palpitatii!  

Edem (retentie de lichid) la nivelul picioarelor, gleznelor si picioarelor

Umflarea picioarelor, fenomen cunoscut in termeni medicali sub denumirea de edeme, reprezinta expresia insuficiente cardiace din miocardita. Trebuie realizat diagnosticul diferential intre edemele de cauza cardiaca si edemele de cauza renala. Pentru aceasta este nevoie de un consult medical de specialitate.

Dispnee (respiratie dificila)

Dispneea este resimtita de bolnav ca senzatia de lipsa de aer sau respiratie dificila. De cele mai multe ori, aceasta se intensifica la efort sau in clinostatism. Dispneea este un simptom frecvent intalnit in tabloul clinic al pacientilor cu miocardita.

Febra

Febra este, de asemenea, un simptom destul de des intalnit in miocardita, deoarece reprezinta expresia clinica a infectiei virale sau bacteriene. Miocardita la copii se caracterizeaza adesea prin febra, aceasta reprezentand semnalul de alarma care ii trimite pe parinti la medic cu cel mic pentru un consult de specialitate.

Bolile asociate miocarditei

Miocardita este o afectiune care apare, adesea, in asociere cu alte boli precum pericardita, cardiomiopatia dilatativa, sindromul de oboseala cronica sau diverse boli autoimune. Medicul poate diagnostica intamplator miocardita, cu ajutorul unor investigatii paraclinice efectuate pentru a urmari evolutia altor patologii.

Pericardita

Pericardita este o patologie din sfera cardiologica care se caracterizeaza prin inflamatia pericardului. Pericardul, din punct de vedere anatomic, este un sac de consistenta fibro-seroasa, format din doua foite subtiri care delimiteaza cavitatea pericardica. Rolul pericardului este acela de a inveli si proteja cordul. Pericardita apare cand foitele pericardice se inflameaza si acumuleaza lichid in cavitatea pericardica. Citeste in detaliu despre pericardita aici!

Cardiomiopatia dilatata

Cardiomiopatia dilatativa este o boala care se caracterizeaza prin dilatarea exagerata a camerelor inimii. Boala afecteaza muschiul inimii care se largeste si se subtiaza, fapt ce impiedica buna desfasurare a functiei acestuia. Din punct de vedere fiziopatologic se produce o inlocuire a tesutului muscular cu tesut fibros, care are o elasticitate si o capacitate de contractilitate scazuta. Boala se poate asocia cu miocardita.

Sindromul de oboseala cronica

Sindromul de oboseala cronica este o afectiune din ce in ce mai des intalnita in randul adultilor cu varsta cuprinsa intre 30 si 50 ani. Boala se caracterizeaza prin oboseala exagerata, stare generala de moleseala, dificultati de memorie, somnolenta diurna, insomnii si iritabilitate sau nervozitate.

Boli autoimune

Bolile autoimune sunt afectiuni produse din interiorul corpului uman ca urmare a unei perturbari aparute la nivelul sistemului imunitar. Adesea, bolile autoimune se pot asocia cu miocardita. Printre aceste boli autoimune se numara si artrita reumatoida.

Diagnosticul miocarditei

Pentru stabilirea diagnosticului de miocardita este nevoie de un consult medical de specialitate. De multe ori simptomatologia pacientului este minima sau nespecifica, motiv pentru care sunt necesare o serie de teste si investigatii care sa puna in evidenta inflamatia de la nivelul miocardului.

Ecografie cardiaca (ECC)

Una din cele mai frecvente investigatii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de miocardita este ecografia cardiaca. Ecocardiografia are capacitatea de a evidentia cavitatile inimii, dimensiunile acestora, grosimea peretilor musculari, functia contractila a cordului precum si prezenta trombilor. In plus, poate evidentia instalarea pericarditei. Poti face apel la serviciile de ecografie cardiaca aici!

Electrocardiograma (EKG)

Electrocardiograma este investigatia care ofera informatii despre activitatea electrica a inimii. Este extrem de utila in stabilirea diagnosticului de miocardita deoarece permite evidentierea tulburarilor de ritm sau de conducere. Programeaza o EKG aici!

Teste de sange

Analizele de sange recomandate sunt hemograma, probe de inflamatie, markeri hepatici, probe renale, profil de coagulare, profil lipidic. Toate acestea au ca scop efectuarea unui bilant general al starii de sanatate al pacientului. De asemenea, se recomanda dozarea enzimelor cardiace. Vezi toate tipurile de analize medicale de la Eminescu 100!

Biopsie miocardica

Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine se poate efectua biopsie cardiaca. Procedura presupune prelevarea unei mostre de tesut miocardic si examinarea acestuia la microscop. De asemenea, celulele miocardice se pot insamanta pe medii de cultura cu scopul de a identifica agentul infectios responsabil de producerea miocarditei.

Testul de efort este contraindicat in diagnosticul miocarditei!

Tratamentul miocarditei

Miocardita este o afectiune care necesita tratament medical de specialitate, adecvat fiecarei etiologii in parte. Exista si situatii in care boala se amelioreaza de la sine, fara interventie terapeutica. Unul din cele mai importante aspecte ale terapiei in caz de miocardita este repausul la pat in primele zile de boala si repaus fizic (fara sport) in primele 6 luni.

Medicamente antiinflamatorii     

Medicamentele antiinflamatorii steroidiene de tipul corticosteroizilor pot fi administrati in miocardita. In schimb, antiinflamatoarele nesteroidiene de tipul Ibuprofenului nu sunt indicate deoarece studiile arata faptul ca agraveaza degradarea functiei cardiace.

Medicamente pentru insuficienta cardiaca

Pacientii care prezinta insuficienta cardiaca necesita medicatie care sa sustina functia de pompa a cordului. Cele mai utilizate sunt medicamentele inotrop pozitive care au capacitatea de a stimula forta de contractie a inimii. Se mai pot administra inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei, blocanti de angiotensina, betablocante sau diuretice. De asemenea, in cazurile severe se poate opta pentru dispozitive de sistare ventriculara. Cazurile grave, care nu raspund la tratament, pot necesita transplant cardiac.

Antivirale sau antibiotice, in cazul infectiilor

Miocardita bacteriana se poate vindeca cu ajutorul antibioticelor in timp ce in cazul in care miocardita este produsa de o infectie virala, medicul recomanda terapie antivirala. Tratamentul etiologic antiviral, antibacterian sau antifungic este destinat situatiilor in care se cunoaste cu exactitate etiologia bolii.

Imunosupresoare, in cazul miocarditei autoimune

In situatia in care miocardita apare in contextul unor boli imunologice precum poliartrita reumatoida sau lupusul eritematos sistemic, se recomanda tratamentul bolii autoimune. Cele mai frecvente preparate sunt cele imunosupresoare, care au capacitatea de a controla atat boala de baza cat si miocardita.

Concluzie 

In concluzie, miocardita este o afectiune cu un impact semnificativ asupra vietii pacientului deoarece cordul este unul din organele vitale pentru corpul uman. Inflamatia miocardului determina inregunarea functiei de pompa a inimii precum si tulburari de ritm sau de conducere. Studiile de specialitate arata faptul ca marea majoritate a cazurilor de moarte subita la adultii tineri, in plina stare de sanatate, se datoreaza miocarditei. Din aceste motive, stabilirea cat mai rapida a unui diagnostic cert si initierea unor masuri generale de terapie sunt foarte importante pentru o evolutie favorabila a bolii.