Fibrilatia atriala: Cauze, simptome, diagnosticare si tratament

Inima este compusa din 4 camere. Doua dintre ele pompeaza sangele catre plamani, unde acesta este oxigenat. Fluxul de sange oxigenat ajunge in celelalte doua camere, de unde este dirijat in restul corpului.

Fibrilatia atriala este considerata in literatura de specialitate cea mai frecventa aritmie cardiaca, cu alte cuvinte este vorba despre un ritm anormal care face ca inima sa bata neregulat. Afectiunea presupune batai rapide si neregulate ale inimii, iar acest lucru creste riscul de accident vascular cerebral ischemic. Daca in mod normal ritmul cardiac trebuie sa fie intre 60-100 de batai pe minut, in situatia de fibrilatie atriala pulsul ajunge intre 100-175 de batai pe minut.

Fibrilatia atriala nu este o afectiune care pune viata in pericol, dar poate cauza simptome suparatoare si mai mult decat atat, poate produce complicatii foarte grave, cum ar fi:

• insuficienta cardiaca;
• accident vascular cerebral ischemic.

Cate tipuri de fibrilatie atriala exista

Tipurile de fibrilatie atriala se stabilesc, cel mai adesea, in functie de durata episoadelor. Astfel, exista 3 tipuri de fibrilatie atriala:

• paroxistica: mai este numita si ocazionala. Aceste episoade dureaza de la cateva minute la cateva ore. In cazul fibrilatiei atriale paroxistice simptomele trec fie de la sine, fie in urma tratamentului medicamentos.
• persistenta: acest tip de fibrilatie atriala nu trece de la sine, poate avea o durata de peste 7 zile, este nevoie de tratament medicamentos, sau de alt tip.
• permanentă (cu durata de peste 1 an): ritmul cardiac nu poate reveni la normal.

Care sunt cauzele fibrilatiei atriale

Inca se mai fac cercetari cu privire la cauzele fibrilatiei atriale. Printre cauzele posibile ale fibrilatiei atriale se numara:

• hipertensiune arteriala;
• infarctul miocardic;
• boala coronariana cronica;
• malformatii congenitale cardiace;
• tiroida hiperactiva;
• afectiuni pulmonare;
• dezechilibru metabolic;
• infectii virale;
• apneea in somn.

Nu numai cauzele sunt importante, ci si factorii de risc ai fibrilatiei atriale.

Care sunt factorii de risc ai fibrilatiei atriale

Cei mai importanti factori de risc in cazul fibrilatiei atriale sunt:

• varsta pacientului;
• factorii genetici;
• obezitate;
• consum de alcool.

Care sunt simptomele fibrilatiei atriale

Manifestarile fibrilatiei atriale difera de la persoana la persoana. Poate fi vorba despre: 

• durere in piept; 
• dificultate respiratorie; 
• palpitatii (senzatie de falfaire in piept);
• oboseala puternica;
• ameteala.

Care sunt complicatiile la care poate duce fibrilatia atriala

Cele mai importante complicatii la care poate sa duca fibrilatia atriala sunt:

• accident vascular cerebral (AVC): aceasta este o urgenta medicala. Trebuie intervenit in primele ore de la producevrea AVC-ului, altfel pacientul poate suferi leziuni cerebrale importante. Este esential de stiut ca simptomele AVC-ului se instaleaza brusc, este nevoie de numai cateva minute.  Simptomele AVC-ului sunt: tulburari de vorbire, tulburari de intelegere, paralizie, tulburari de vedere, tulburari de mers, probleme de echilibru. Exista o serie de factori de risc care cresc probabilitatea de accident vascular cerebral: varsta, insuficienta cardiaca, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boala vasculara, sex feminin.
• insuficienta cardiaca: inseamna ca muschiul inimii nu reuseste sa pompeze sangele asa cum ar trebui. Poate fi vorba despre artere ingustate (boala coronariana), sau hipertensiune arteriala, dar in ambele cazuri inima este prea slaba si nu mai poate sa pompeze eficient sangele.

Cum se stabileste diagnosticul de fibrilatie atriala

Diagnosticul de fibrilatie atriala este stabilit de medicul de la cardiologie, iar pentru a face acest lucru medicul cardiolog recomanda, daca este nevoie:

• analize de sânge: pot evidenția anomalii hormonale, sau infectii.
• radiografie cardio-pulmonara: investigatia poate evidentia un cord marit.
• electrocardiograma (EKG): este considerata o investigatie foarte necesara pentru diagnosticarea fibrilatiei atriale.
• monitorizare holter: este foarte utila pentru fibrilatia atriala paroxistica.
• ecografia cardiaca: arata functia inimii, in principal, este o investigatie foarte utila. 
• test de efort: testul de efort este o investigatie pe care medicul o poate recomanda pentru a evalua cum se manifesta inima in conditii de efort.

Cum se trateaza fibrilatia atriala

Medicul cardiolog recomanda tratamentul fibrilatiei atriale in functie de severitatea afectiunii si de simptomele pacientului. Scopul tratamentului este acela de a restabili ritmul normal al inimii si, foarte important, de a preveni formarea de cheaguri de sange care ar putea să provoace un AVC. Ritmul normal al inimii poate fi stabilit prin:

• tratament medicamentos: anti-aritmice (administrate oral sau intravenos);
• cardioversia electrica: este o procedura prin care se administreaza un soc electric de scurta durata. Acest soc electric opreste activitatea electrica a inimii pentru un moment, pentru ca aceasta sa fie reluata in parametri normali.
• ablatia fibrilatiei atriale: este o procedura prin care sunt distruse celulele responsabile de generarea impulsului electric anormal.

Asadar, este important de retinut ca fibrilatia atriala este o afectiune electrica a inimii care poate conduce la complicatii foarte grave, precum insuficienta cardiaca, sau un accident vascular cerebral. Fibrilatia atriala poate fi tinuta sub control cu medicamente anti-aritmice, dar poate fi tratata si prin intermediul unor proceduri electrofiziologice minim-invazive.