Angina pectorala: ce este, cauze, simptome, diagnosticare si tratament

Angina pectorala reprezinta un tip de durere resimtita la nivelul pieptului ca urmare a reducerii fluxului de sange prin vasele responsabile pentru irigarea inimii. Poate fi resimtita ca o presiune, apasare, durere sau strangere si reprezinta un simptom al bolii coronariene. Citeste in continuare si afla de ce apare angina pectorala, cum se pune diagnosticul si care este tratamentul necesar.

De ce apare angina pectorala?

Inima este irigata prin intermediul unor vase numite artere coronare. Diametrul acestora poate fi ingustat din cauza acumularii in timp a unor depozite de colesterol numite placi de aterom. Ingustarea vasului conduce la diminuarea fluxului de sange si la scaderea consecutiva a cantitatii de oxigen care ajunge la inima ceea ce cauzeaza durere. Ruperea placii de aterom si formarea unui tromb poate conduce la blocarea completa a vasului de sange si la aparitia infarctului miocardic.

Alte cauze mai putin frecvente ale durerii toracice pot fi reprezentate de:

• blocarea unui vas de sange de la nivelul plamanilor (embolism pulmonar);
• ingrosarea si marirea muschiului inimii (cardiomiopatie hipertrofica);
• ingustarea valvei care controleaza fluxul de sange ce ajunge in organism (stenoza aortica);
• inflamatia foitei care inveleste inima (pericardita);
• ruperea peretelui arterei aorte (disectie aortica).

Cum se manifesta angina pectorala?

Simptomele specifice anginei pectorale sunt reprezentate de disconfort si durere la nivelul pieptului. Cel mai frecvent, durerea anginoasa este descrisa ca o gheara care strange, ca o arsura sau ca o greutate care apasa pe piept. Durerea poate fi resimtita si la nivelul bratelor, gatului, mandibulei, umarului sau spatelui. In unele cazuri, durerea anginoasa poate fi insotita si de alte simptome precum:

• ameteala;
• oboseala;
• greata;
• dificultati in respiratie;
• transpiratii.

Aceste simptome trebuie evaluate de medic in cadrul unui consult cardiologic pentru a determina tipul de angina pectorala, precum si cel mai potrivit tratament.

Care sunt tipurile de angina pectorala?

Exista trei tipuri de angina pectorala: stabila, instabila si angina Prinzmetal.

Angina stabila

Angina stabila este cea mai comuna forma de angina pectorala. In general, simptomele apar atunci cand inima este fortata sa pompeze sange mai intens in timpul unui efort fizic (de exemplu, atunci cand faci sport sau urci scari). Durerea caracteristica anginei stabile este de scurta durata (5 minute sau mai putin) si dispare odata cu incetarea efortului sau in urma administrarii medicamentelor antianginoase.

Angina instabila

Angina instabila reprezinta o urgenta medicala si poate evolua catre infarct miocardic. Simptomele apar brusc, chiar si in repaus, iar caracterul durerii este diferit comparativ cu episoadele precedente de angina. De obicei, durerea este mai intensa, dureaza mai mult fata de suferinta din angina stabila (30 de minute sau mai mult) si nu dispare odata cu incetarea efortului sau dupa administrarea de medicamente antianginoase.

Angina Prinzmetal

Angina Prinzmetal este o forma rara de angina pectorala si apare ca urmare a unui spasm la nivelul arterelor coronare care conduce la reducerea fluxului de sange catre inima. Simptomele apar in repaus si, in general, sunt mai intense comparativ cu angina stabila.

Cum se pune diagnosticul?

Pentru a diagnostica angina pectorala, medicul va efectua in primul rand un examen fizic si va pune intrebari in legatura cu simptomele si cu potentiali factori de risc (de exemplu, fumatul, sedentarismul sau istoricul familial de boala coronariana). Ulterior, vor fi efectuate investigatii suplimentare pentru a determina tipul si natura anginei pectorale. Investigatiile utilizate cel mai frecvent in diagnosticul anginei pectorale sunt:

• electrocardiograma (ECG sau EKG) – investigatie nedureroasa, neinvaziva ce presupune atasarea unor electrozi pe piele pentru a inregistra impulsurile electrice generate de inima;
• testul de efort–investigatie ce presupune monitorizarea ECG in timpul unei activitati fizice (mersul pe banda sau pedalatul la o bicicleta stationara) pentru a vedea care este influenta efortului asupra inimii;
• ecocardiografia–investigatie care foloseste ultrasunetele pentru a analiza structura inimii si curgerea sangelui;
• angiografia coronariana–investigatie mai complexa in cadrul careia se injecteaza o substanta radioopaca pentru a vedea modul in care sangele circula prin arterele coronare.
• rezonanta magnetica nucleara (RMN) cardiaca – investigatie imagistica prin care se analizeaza structura inimii si a vaselor de sange.

De asemenea, sunt necesare si analize de laborator care verifica prezenta unor enzime specifice infarctului miocardic.

Cum se trateaza angina pectorala?

Tratamentul anginei pectorale difera in functie de tipul si severitatea anginei. Scopul tratamentului este acela de a reduce frecventa atacurilor anginoasa si de a scadea riscul de aparitie a infarctului miocardic.

Schimbarea stilului de viata

Controlul factorilor de risc este esential pentru a preveni progresia placilor de aterom si agravarea simptomelor anginei. In acest sens, se recomanda renuntarea la fumat, cresterea nivelului de activitate fizica (in limita tolerantei) si adoptarea unei diete echilibrate. 

Tratamentul medicamentos

Medicamentele antianginoase au rolul de a scadea munca inimii si de a creste aportul de oxigen, diminuand astfel durerea. Printre medicamentele antianginoase se numara nitratii, betablocantele si blocantele canalelor de calciu.

Pentru a reduce riscul formarii unui tromb care ar putea declansa un infarct miocardic, la anumiti pacienti poate fi necesara administrarea unor medicamente antiagregante plachetare.

De asemenea, in tratamentul anginei pectorale se recomanda administrarea unor medicamente (statine) care sa reduca nivelul de colesterol si depunerea acestuia in peretele vaselor de sange.

Proceduri medicale

In cazul in care schimbarile stilului de viata si medicamentele nu pot controla eficient simptomele anginei pectorale, poate fi necesara angioplastia. Procedura presupune introducerea unui cateter pana la nivelul arterei coronare afectate si plasarea unui stent care sa mentina vasul deschis.

In concluzie, angina pectorala reprezinta o manifestare dureroasa cauzata de reducerea cantitatii de sange care ajunge la inima. Daca te confrunti cu simptome nou aparute, specifice anginei pectorale, sau in cazul in care a aparut o modificare a caracteristicilor durerii anginoase, adreseaza-te cat mai repede medicului pentru a beneficia de un tratament corespunzator.

Surse informative

“Angina.” Mayo Clinic, 12 June 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/diagnosis-treatment/drc-20369378. 

Watson, Stephanie. “Angina (Ischemic Chest Pain): Symptoms, Causes, Diagnosis, and Treatment.” WebMD, 5 Nov. 2021, www.webmd.com/heart-disease/heart-disease-angina. 

“Angina.” NHS, 22 Apr. 2021, www.nhs.uk/conditions/angina/.