Testul de efort: ce este si de ce trebuie sa il fac

Exercitiul fizic este solicitant pentru organism, mai ales pentru inima. In urma efortului fizic, frecventa cardiaca (pulsul) creste, forta de contractie creste, se mareste si tensiunea. Cu alte cuvinte, inima are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen, pentru a face fata efortului, dar nu va putea primi acest surplus de oxigen dacă pacientul are o serie de afecțiuni (boala coronariana de exemplu). Testul de efort este utilizat in practica medicala pentru identificarea si diagnosticarea unor afectiuni cardiovasculare, sau pentru evaluarea functionarii inimii.

Testul de efort are la baza modificari clinice care se inregistreaza la pacient (simptome), precum si modificarile de natura electrocardiografica (modificarile electrice) la un efort fizic de intensitate medie, dar si in perioada de recuperare de dupa efort.

Cine este indicat sa faca testul de efort

Testul de efort este recomandat in mai multe situatii, dar cel mai adesea este vorba despre:

• persoanele care au simptome cardiace de felul: dureri in piept, respiratie dificila, palpitatii. Toate aceste manifestari sugereaza o cauza cardiaca.
• pacientii care au suspiciune de cardiopatie ischemica;
• pacientii care au boala coronariana;
• pacientii care au suferit un infarct miocardic acut (testul de efort este necesar pentru a se stabili conduita terapeutică);
• pacientii care sufera de insuficienta aortica;
• pacientii care sunt hipertensivi;
• pacientii care trebuie sa faca anumite interventii chirurgicale si pentru care trebuie sa fie evaluata activitatea electrica a inimii; 
• pacientii care sunt diagnosticati cu un sindrom metabolic, diabet zaharat, sau care au factor de risc coronarian multiplu;
• pacientii care urmeaza un tratament pentru o boala cardiovasculara, sau daca medicul specialist cardiolog are nevoie de o evaluare a tratamentului pe care il urmeaza;
• pacientii care urmeaza sa fie inclusi intr-un program de recuperare medicala;
• persoanele care au peste 40 de ani si care doresc sa inceapa un program regulat de exercitii fizice. Trebuie avuta o grija suplimentara de cei care au un stil de viata sedentar, precum si de persoanele care au antecedente familiale de boala cardiaca.
• sportivii care doresc sa-si evalueze capacitatea functionala.

Testul de efort poate fi recomandat de medicii si inaintea unor interventii chirurgicale, cu ocazia evaluarii anumitor activitati electrice a inimii, dupa revascularizarea miocardiaca prin by-pasas coronarian sau angioplastie coronariana (mai ales in primele 12 luni). 

Care sunt contraindicatiile testului de efort

Nu se efectueaza niciodata un test de efort daca pacientul are o afectiune cardiaca acuta. De asemenea, este contraindicat pacientilor cu:

• infarct miocardic acut in primele zile; 
• angina instabila;
• tulburari maligne de ritm care nu pot fi controlate terapeutic;
• insuficienta cardiaca decompensata;
• tromboembolism pulmonar; 
• miocardita acuta;
• pericardita acuta;
• disectie de aorta;
• boli cardiace rare care se manifestă prin tulburări de ritm cardiac. Aceste afectiuni prezinta risc crescut de moarte aritmica.

Este important de stiut ca aceasta enumerare nu este completa, contraindicatiile sunt in functie de fiecare pacient in parte.  

Testul de efort se realizeaza numai la indicatia medicului specialist. Pacientii sunt evaluati electrocardiografic si ecografic inainte de realizarea testului, tocmai cu scopul de a exclude contraindicatiile. Daca testul de efort este indicat in scop de diagnosticare, atunci pacientul va opri medicatia cu beta-blocante si sedative cu 24-48 de ore inainte de efectuarea testului.

Care sunt complicatiile testului de efort

Testul de efort poate avea o serie de complicatii, fie cardiace fie non-cardiace. Chiar daca aceste complicatii cardiace sunt rare in practica medicala, ele trebuie mentionate:

• hipotensiune arteriala;
• insuficienta cardiaca acuta;
• tahiaritmii ventriculare;
• sindrom coronarian acut.

In oricare din aceste situatii, testul de efort se opreste imediat si se apeleaza la tratamente adecvate, inclusiv defibrilare electrica sau, daca este cazul, alte manevre de resuscitare. 

Complicatiile non-cardiace sunt mai des intalnite:

• dureri musculo-ligamentare;
• dureri articulare;
• traumatisme;
• stare de oboseala extrema. 

Cum se realizeaza testul de efort

Testul de efort se realizeaza utilizandu-se o bicicleta speciala. Testul incepe cu pregatirea pacientului, care consta in aplicarea pe piept a unor electrozi adezivi intr-o anume pozitie. Electrozii vor fi indepartati odata cu incheierea testului. Ulterior aplicarii electrozilor, pacientul este supus unui efort fizic progresiv. Traseul ECG este monitorizat de medic pe un monitor, atat in perioada efortului, cat si in perioada de recuperare. Aceste valori sunt urmarite indeaproape, de asemenea se urmareste si starea in care se afla pacientul, la finalul fiecarei trepte de efort. Se urmărește atingerea unei anume frecvențe cardiace.

Testul de efort se opreste imediat atunci cand se atinge frecventa cardiaca tinta si cand apar simptome (durere, oboseala, lipsa de aer, ameteala). Medicul este cel care stabileste daca testul s-a desfasurat normal, sau daca rezultatul este anormal, ceea ce poate semnifica existenta unei afectiuni. Rezultatul unui test de efort poate fi, de asemenea, neconcludent si atunci medicul poate spune de ce si daca testul se mai poate repeta cu alta ocazie.

Ce pregatiri speciale trebuie avute in vedere

• testul se face la cel putin 3 ore dupa ultima masa;
• nu sunt permise cafea, alcool, energizante in ziua testului;
• nu se fumeaza cu 2 ore inaintea si dupa realizarea testului;
• beta-blocantele se opresc cu 2-3 zile inaintea testului.

In concluzie, testul de efort  este cea mai accesibila metoda de diagnostic neinvaziv. La pacientii cu risc cardiovascular acuratetea este foarte buna, seamana cu rezultatele care se obtin in urma coronarografiei. De asemenea, foarte important, testul de efort este o metoda foarte buna de a evalua starea de sanatate inaintea inceperii activitatii sau a unei activitati fizice sustinute.