Anevrismul de Aorta

Anevrismul de aorta este o afectiune cardiovasculara extrem de importanta, care necesita o atentie sporita din partea cadrelor medicale precum si o conduita terapeutica adecvata. Din punct de vedere anatomic, aorta este o artera care transporta sangele oxigenat de la inima la marea majoritate a organelor din corpul uman.

Cu punctul de plecare de la nivelul ventriculului stang, aorta este cea mai mare artera din corp. Aceasta este impartita in aorta toracica (traverseaza zona toracica a corpului uman) si aorta abdominala (portiunea care ajunge la nivelul abdomenului). Aorta toracica este alcatuita din aorta ascendenta (traiectul este ascendent), crosa aortei si aorta desendenta (traiectul este descendent).  

Ce este anevrismul aortic?

Anevrismul aortic este o dilatare anormala si localizata a aortei, principalul vas de sange care transporta sangele oxigenat din inima in restul corpului. Poate sa apara la nivelul aortei toracice sau abdominale. Din punct de vedere fiziopatologic, anevrismul de aorta se formeaza in momentul in care peretele vasului se slabeste intr-o anumita zona, iar tensiunea sangelui din vas exercita o presiune suplimentara asupra locului deja fragilizat, si determina, in acest fel, dilatarea acestuia.

Patologia este extrem de importanta deoarece, in evolutie, poate determina doua complicatii severe, care pot pune viata pacientului in pericol; acestea sunt disectia de aorta si ruptura de aorta. 

Tipuri de anevrisme aortice

In functie de segmentul aortei afectat, exista anevrism de aorta toracica si anevrism de aorta abdominala. Anevrismul de aorta toracica poate fi anevrism de aorta ascendenta, anevrism de crosa aortica sau anevrism de aorta descendenta.

Anevrism de aorta toracica

Slabirea peretelui muscular si dilatarea vasului de sange se produc la nivelul aortei situate la nivelul abdomenului, deasupra difragmului (muschiul care separa cutia toracica de cutia abdominala); este o forma mai rara comparativ cu anevrismul de aorta abdominala.

 Anevrism de aorta ascendenta

Anevrismul de aorta ascendenta se caracterizeaza prin aparitia unui dilatatii la nivelul aortei ascendente. Aorta ascendenta este cuprinsa intre inima si crosa aortei.

Anevrism de crosa aortica

Anevrismul de crosa aortica se caracterizeaza prin aparitia unei dilatatii la nivelul crosei aortice. Crosa aortica este cuprinsa intre aorta ascendenta si aorta descendenta.

Anevrism de aorta descendenta

Anevrismul de aorta descendenta se caracterizeaza prin aparitia unei dilatatii la nivelul aortei descendente. Aorta descendenta este cuprinsa intre crosa aortei si diafragm.

Anevrism de aorta abdominala

Anevrismul de aorta abdominala se caracterizeaza prin slabirea peretelui muscular si ulterior dilatarea vasului de sange la nivelul aortei abdominale. Aorta abdominala este portiunea de aorta cuprinsa intre muschiul diafragm si arterele iliace. Sunt mai frecvente comparativ cu anevrismele toracice. Studiile de specialitate arata faptul ca anevrismele de aorta abdominala apar mai des la persoanele de sex masculin, cu varsta peste 65 ani.

Anevrism de aorta toraco-abdominala

Anevrismul de aorta toraco-abdominala consta in aparitia unei zone de dilatatie atat la nivelul aortei toracice cat si la nivelul aortei abdominale.

Care sunt simptomele unui anevrism aortic?

Anevrismele, indiferent de localizarea acestora, nu determina simptomatologie clinica cand au dimensiuni mici, ceea ce inseamna faptul ca acestea nu pot fi diagnosticate. Simptomele apar in momentul in care vasul se dilata foarte mult, situatie in care riscul de ruptura sau de disectie este foarte mare. Din aceste motive, este foarte important ca pacientul sa se prezinte la medic de indata ce apar primele semne de boala.

Simptomele anevrismului de aorta toracica

Anevrismul de aorta toracica determina aparitia simptomelor in momentul in care dilatatia este semnificativa. Pacientul se poate confrunta cu urmatoarele simptome:

–        Durere in piept, cu caracter de intepatura;

–        Senzatie de presiune toracica anterioara;

–        Tuse in absenta unui context infectios;

–        Durere localizata la nivelul toracelui posterior;

–        Probleme la inghitirea alimentelor solide;

–        Probleme cu respiratia;

–        Modificarea timbrului vocii- raguseala;

Manifestari ale anevrismului de aorta abdominala

Anevrismul de aorta devine simptomatic in momentul in care dilatatia vasului este semnificativa. Cele mai frecvente manifestari clinice ale anevrismului de aorta abdominala sunt:

–        Durere la nivelul abdomenului cu caracter pulsatil;

–        Durere la nivelul regiunii lombare;

–        Durere la nivelul regiunii fesiere;

–        Durere la nivelul zonei inghinale;

–        Durere la nivelul zonei ombilicale;

–        Dureri localizate la nivelul membrelor inferioare.

Cauze si factori de risc pentru anevrismul aortic

Pana la ora actuala nu a putut fi identificata o cauza sigura de aparitie a anevrismelor de aorta insa au fost identificati o serie de factori de risc care contribuie semnificativ la producerea bolii.

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala reprezinta principalul factor de risc pentru aparitia anevrismului de aorta. Cu cat sangele circula in vas cu o presiune mai mare, cu atat forta exercitata de acesta asupra peretilor vasului este mai puternica, ceea ce determina aparitia lezarii peretelui vasului de sange. Daca coloana de sange circula permanent cu viteza, peretele vasului se fragilizeaza, iar in timp, apare anevrismul de aorta. Vezi detalii despre hipertensiunea arteriala aici.

Varsta

O data cu inaintarea in varsta, peretii vaselor de sange se fragilizeaza, ceea ce predispune la aparitia anevrismelor de aorta. Varsta inaintata in combinatie cu hipertensiunea arteriala, reprezinta cei mai de demut factori de risc pentru aparitia anevrismelor de aorta. Din aceste motive este foarte important ca pacientii sa isi monitorizeze permanent tensiunea arteriala si sa o mentina la valori normale.

Ateroscleroza

Ateroscleroza reprezinta depunerea de grasime pe peretii vaselor de sange sub forma unor placi de aterom. Cand lipidele adera la peretele vasului si formeaza placile de aterom, elasticitatea vasului scade iar flexibilitatea acestuia se reduce considerabil. Ateroscleroza in asociere cu hipertensiunea arteriala pot determina aparitia anevrismelor de aorta.

Boli genetice

O serie de boli genetice precum sindromul Marfan, Sindromul vascular Ehlers-Danlos sau sindromul Turner pot determina aparitia anevrismelor de aorta.

Traumatisme

Au fost puse in evidenta cazuri in care, in urma unor traumatisme in zona abdominala sau toracica, produse ca urmare a unor accidente, pacientii au dezvoltat ulterior anevrisme de aorta.

Complicatiile anevrismului aortic

Anevrismul de aorta este o afectiune care poate pune viata pacientului in pericol prin prisma complicatiilor pe care le poate produce. Cele mai importante si mai grave dintre acestea sunt ruptura de aorta si disectia de aorta. Este imperios necesar ca pacientul sa recunoasca foarte rapid simptomele asociate pentru a putea solicita ajutor de specialitate.

Ruptura de aorta

Ruptura de aorta apare in situatia in care peretele vasului de sange s-a fragilizat atat de mult incat vasul se rupe. Patologia determina aparitia unei dureri foarte puternice la nivelul toracelui anterior, toracelui posterior sau la nivelul abdomenului, insotita de tulburari de ritm cardiac, stare de ameteala si lesin. Ruptura de aorta poate cauza decesul pacientului deoarece presupune o sangerare masiva in corp.

Disectia de aorta

Disectia de aorta apare in momentul in care se slabeste si se rupe stratul intern al peretelui aortei, cel mai apropiat de lumenului vasului, iar sangele patrunde intre acesta si stratul mijlociu al vasului; stratul exterior este integru. Acest lucru presupune reducerea sau chiar obstructionarea fluxului de sange de la inima spre restul organelor vitale din corp.

Cum se stabileste diagnosticul in anevrismul aortic?

Pentru a stabili diagnosticul de anevrism de aorta este nevoie de un consult medical de specialitate precum si de o serie de investigatii paraclinice imagistice care au scopul de a evidentia gradul de dilatatie al aortei.

Ecografia cardiaca (ECC)

Ecografia cardiaca ofera imagini in timp real despre inima si vasele din vecinatatea acesteia, astfel aceasta metoda imagistica poate evidentia o dilatatie localizata la nivelul aortei ascendete; de asemenea poate masura diametrul vasului si poate evidentia cazurile in care peretele este disecat. Poti apela la serviciile Eminescu 100 pentru o ecocardiografie aici!. Se considera anevrism de aorta toracica toate cazurile in care diametrul aortei este mai mare de 3cm.

Ecografia Doppler vascular de aorta abdominala

Ecografia Doppler vascular de aorta abdominala permite identificarea unui anevrism aortic localizat la nivelul aortei abdominale (aorta situata sub diafragm). Similar ecografiei cardiace, investigatia poate masura dimensiunile anevrismului si poate identifica cazurile de disectie de aorta. Din punct de vedere ecografic, diametrul maxim al arterei aorte nu trebui sa fie mai mare de 4cm. Se considera anevrism de aorta abdominala toate cazurile in care diametrul aortei abdominale este mai mare de 4.5cm.

RMN si/sau CT

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) si/sau computer tomografia (CT) sunt investigatii imagistice efectuate in cazuri atent selectionate, in care anevrismul nu poate fi vizualizat ecografic sau medicul doreste obtinerea unor informatii suplimentare.

Alte metode imagistice

Pentru identificarea anevrismului de aorta mai pot fi efectuate investigatii precum radiografia toracica sau angiografia. Te asteptam la clinica Eminescu 100 din Bucuresti pentru servicii complete de radiologie!

Tratamentul si abordarile terapeutice pentru anevrismul aortic

Tratamentul anevrismului de aorta se stabileste de catre medicul curant in functie de dimensiunile anevrismului, de localizare, de bolile asociate ale pacientului, de varsta acestuia precum si de ritmul de crestere al anevrismului.  

Tratament medicamentos

Pentru pacientii diagnosticati cu anevrism de aorta, medicul poate recomanda urmatoarele clase de medicamente: Medicamente antihipertensive: au rolul de a mentine valorile tensionale in limite normale; Statine: medicamente hipolipemiante, care au ca obiectiv scaderea nivelului de colesterol din sange; Antiagregante plachetare: previn formarea cheagurilor de sange.  

Tratamentul anevrismelor de aorta mici (sub 5 cm)

Anevrismele cu diametrul sub 5 cm au un risc scazut de ruptura iar monitorizarea ecografica trebuie realizata la 6-12 luni; de asemenea, adoptarea unui stil de viata sanatos este esentiala pentru prevenirea unor complicatii fatale.

Tratamentul anevrismelor de aorta mari (peste 5.5 cm)

Anevrismele cu diametrul peste 5.5cm au un risc crescut de ruptura si necesita, de cele mai multe ori, interventie chirurgicala.

H3: Operatia pe aorta

Interventia chirurgicala se efectueaza in situatia in care anevrismul este de dimensiuni mari, ritmul de crestere este unul accelerat sau exista un risc crescut de ruptura. Operatia chirurgicala se poate realiza pe cale clasica sau pe cale endovasculara.

Operatia clasica presupune o interventie pe cord deschis; aceasta consta in inlocuirea zonei dilatate de aorta cu o proteza artificiala. Chirurgul realizeaza interventia chirurgicala sub anestezie generala, iar recuperarea postoperatorie este de lunga durata.

Interventia chirurgicala pe cale endovasculara reprezinta o modalitate mai moderna si mai putin invaziva de tratament al anevrismului de aorta. Presupune efectuarea unei incizii de dimensiuni mici in zona inghinala pentru a permite accesului unui cateter prin artera femurala pana la nivelul aortei dilatate. Prin cateter se introduce un tub (stent graft) in zona anevrismului care va impiedica ruptura acestuia. Recuperarea postoperatorie este mai scurta comparativ cu operatia clasica.

Recomandari si precautii

Pacientii cu anevrisme de aorta necesita monitorizare cardiologica regulata precum si implementarea recomandarilor primite din partea acestora, pentru a preveni aparitia complicatiilor uneori fatale.

Controlul medical regulat: un pas esential in monitorizarea aortei

Modificarile de calibru aparute la nivelul aortei (fie ca este vorba despre aorta toracica sau despre aorta abdominala) pot fi identificate doar cu ajutorul investigatiilor imagistice. Din aceste motive este foarte important ca pacientii sa efectueze consulturi medicale periodice pentru a monitoriza anual dimensiunile aortei. Acest aspect este foarte important deoarece aorta este unul din cele mai mari artere din corp iar rolul acesteia in organism este fundamental.

Pacientii cu ectazie de aorta necesita o monitorizare imagistica permanenta la 6 luni pentru a aprecia gradul de crestere al anevrismului si pentru a estima riscul de ruptura. Vino la un consult cardiologic aici!

Stilul de viata sanatos: prevenire si mentinere

Anevrismul de aorta sau ectazia de aorta, poate fi prevenita prin adoptarea unor masuri simple, care au ca scop cresterea calitatii vietii, precum:

–        Renuntarea la fumat;

–        Mentinerea tensiunii arteriale la valori normale;

–        Mentinerea colesterolului si a lipidelor din sange la valori normale;

–        Mentinerea unei greutati corporale optime;

–        Evitarea sedentarismului;

–        Dieta echilibrata, bogata in fructe si legume proaspete;

–        Activitate fizica regulata.

Concluzii

In concluzie, anevrismul sau ectazia de aorta este o patologie care se caracterizeaza prin dilatatia peretelui aortei ca urmare a slabirii vasului de sange. Aorta este cea mai mare artera din corp, iar rolurile acesteia sunt multiple. Cu punct de plecare de la nivelul inimii si un traiect liniar pana la nivelul abdomenului, aorta asigura transportul sangelui oxigenat in intreg organismul. Hipertensiunea arteriala, varsta inaintata si ateroscleroza reprezinta principalii factori de risc in aparitia afectiunii. Cele mai de temut complicatii ale anevrismului de aorta sut ruptura sau disectia de aorta. Acestea necesita tratament prompt deoarece pot pune viata pacientului in pericol.