Cefaleea sau durerea de cap

Cefaleea, o experienta obisnuita, afecteaza semnificativ starea de bine si productivitatea. Acest articol ofera o perspectiva medicala asupra cefaleei, acoperind definitia, clasificarea, cauzele, factorii declansatori, manifestarile, diagnosticul si prevenirea, bazandu-se pe literatura stiintifica.

Capitolul 1: Descrierea cefaleei si cum se clasifica ea

Cefaleea este definita ca durere in cap, deasupra liniei orbito-meatale si/sau a crestei nucaale.Aceasta o distinge de durerea faciala.

Cefaleele sunt primare (nu sunt cauzate de o alta afectiune) sau secundare (simptom al unei alte tulburari).

• Cefaleele primare includ migrena, cefaleea de tip tensional si cefaleea cluster.

Migrena implica episoade recurente (4-72 ore) cu durere unilaterala, pulsatila, moderata pana la severa, agravata de activitate si adesea insotita de greata si/sau sensibilitate la lumina si sunet.

Cefaleea de tip tensional este cea mai frecventa, caracterizata prin durere sub forma de presiune sau constrictiva, de obicei bilaterala, usoara pana la moderata, neagravata de activitate. Cefaleea de tip tensional este clasificata in functie de frecventa: rara, frecventa si cronica.

Cefaleea trigeminala autonoma prezinta durere unilaterala trigeminala cu simptome autonome craniene, incluzand cefaleea cluster, hemicrania paroxistica si continua.

Alte tulburari primare de cefalee includ tipuri mai putin frecvente, cum ar fi cefaleea prin tuse, prin efort.

• Cefaleele secundare rezulta din afectiuni precum traume, probleme vasculare sau infectii.

Cefaleele secundare sunt legate de diverse afectiuni subiacente, clasificate in functie de etiologie. Acestea includ traumatisme, tulburari vasculare, tulburari intracraniene non-vasculare, consumul/sevrajul de substante, infectii, tulburari de homeostazie, tulburari craniene/faciale si psihice.

Capitolul 2: Principalele cauze responsabile pentru durerile de cap

Cauzele cefaleei variaza in functie de etiologie.

Cefaleea de tip tensional are o etiologie multifactoriala care implica mecanisme periferice si centrale.

• Stresul, postura incorecta, tensiunea musculara si tulburarile de somn sunt asocieri frecvente.
• Factorii genetici si de mediu pot contribui, de asemenea.
• Legaturile cu deficientele de vitamine (D, B12) sunt studiate, dar suplimentarea de rutina nu este recomandata in prezent.

Migrena este o tulburare neurologica complexa cu o componenta genetica puternica.

• Istoricul familial creste riscul. Migrena implica o activitate cerebrala anormala care afecteaza semnalele nervoase, substantele chimice cerebrale (cum ar fi serotonina) si vasele de sange.

Cauza exacta a cefaleei cluster ramane neclara, implicand sistemul trigeminovascular, reflexul autonom trigeminal si hipotalamusul.

• Implicarea hipotalamusului este sugerata de periodicitatea episoadelor si de aparitia lor nocturna.
• Se suspecteaza o componenta genetica.
• Durerea poate fi legata de vasodilatatia cauzata de activarea sistemului trigeminovascular. Este considerata o tulburare neurovasculara cu conexiuni hipotalamice.

Cefaleele secundare rezulta din afectiuni care stimuleaza nervii sensibili la durere.

• Acestea includ traume, tulburari vasculare (accident vascular cerebral, anevrism), modificari intracraniene (tumori, modificari ale presiunii lichidului cefalorahidian), consumul/sevrajul de substante, infectii (meningita, sinuzita), tulburari ale homeostaziei, afectiuni psihice si probleme ale structurilor craniene, cervicale sau faciale.

Capitolul 3: Factori de risc declansatori

Factori fizici si de mediu:

• Stresul emotional sau psihic (cel mai frecvent in cefaleea tensionala)
• Lipsa somnului sau somnul in exces
• Oboseala cronica
• Postura incorecta (afecteaza muschii gatului si ai umerilor)
• Zgomot puternic, lumina intensa sau intermitenta

Factori alimentari si stil de viata:

• Foamea sau mesele neregulate
• Deshidratarea
• Consumul excesiv de cofeina sau renuntarea brusca la cafea
• Alcoolul, in special vinul rosu
• Alimente declansatoare, cum ar fi branza maturata, ciocolata, alimente bogate in glutamat de sodiu (MSG), nitriti (mezeluri)

Factori hormonali (mai ales la femei):

• Menstruatia
• Sarcina
• Menopauza
• Administrarea contraceptivelor orale

Factori medicali:

• Hipertensiune arteriala
• Sinuzita
• Probleme de vedere (miopie, astigmatism nediagnosticat)
• Traumatisme craniene
• Tulburari neurologice (in cazuri severe)

Capitolul 4: Manifestari ale cefaleei de tensiune

Cefaleea de tip tensional se prezinta diferit in functie de frecventa.

Cefaleea cu dureri de cap episodice

Cefaleea de tip tensional episodica include formele rare si frecvente, cu episoade recurente care dureaza de la minute la saptamani. Frecventa variaza de la mai putin de o data pe luna la 1-14 zile pe luna. Durerea este presanta sau constrictiva, usoara pana la moderata si bilaterala. Nu se agraveaza cu activitatea. Greata/varsaturile sunt de obicei absente, dar poate aparea sensibilitatea la lumina sau sunet. Episoadele mai frecvente pot creste riscul de cefalee de tip tensional cronica.

Alte cefalee primare se manifesta, de asemenea, cu durere episodica. Cefaleea cluster prezinta durere severa unilaterala in jurul ochiului/templei, care dureaza 15-180 de minute, in salve cu o frecventa de o data la doua zile pana la de opt ori pe zi. Este insotita de simptome autonome ipsilaterale (roseata/lacrimare oculara, congestie/rinoree nazala, caderea/umflarea pleoapei, transpiratie faciala) si neliniste. Cefaleea cluster are forme episodice cu perioade active separate de remisiuni.

Dureri de cap cronice de tip tensional

Cefaleea cronica de tip tensional este definita ca aparitia cefaleei in ≥15 zile/luna timp de >3 luni. Durerea poate dura ore sau zile sau poate fi continua. Similara cu cefaleea de tip tensional episodica (bilaterala, presanta/constrictiva, usoara pana la moderata, neagravata de activitate), cefaleea cronica de tip tensional poate include greata usoara si unul dintre fotofobie/fonofobie. Sensibilitatea pericraniana crescuta este frecventa. Cefaleea cronica de tip tensional frecventa si persistenta duce adesea la dizabilitate si calitate redusa a vietii.

Trebuie luata in considerare cefaleea prin abuz de medicamente in cefaleele cronice zilnice. Utilizarea frecventa a analgezicelor poate provoca paradoxal cefalee prin abuz de medicamente, manifestandu-se ca o cefalee zilnica cronica nespecifica. Cefaleea prin abuz de medicamente poate coexista cu cefaleea cronica de tip tensional. Managementul implica retragerea medicamentului suprautilizat.

Distinctia dintre cefaleea cronica de tip tensional si migrena cronica este cruciala. Migrena cronica implica cefalee ≥15 zile/luna timp de >3 luni, cu ≥8 zile indeplinind criteriile de migrena. Migrena cronica are caracteristici mai pronuntate ale migrenei (unilaterala, pulsatila, moderata pana la severa, agravata de activitate, greata/varsaturi, sensibilitate la lumina/sunet) si evolueaza adesea din migrena episodica.

Capitolul 7: Durerea de cap la copii

Cefaleea este frecventa la copii si adolescenti, crescand cu varsta. Migrena si cefaleea de tip tensional sunt cele mai frecvente. Prevalenta migrenei este de aproximativ 8%. Cefaleea poate cauza absente scolare si reduce calitatea vietii.

Cefaleea la copii poate diferi de cea a adultilor. Migrena poate fi mai scurta si mai adesea bilaterala, in special la copiii mai mici. Durerea unilaterala se dezvolta mai tarziu. Durerea este adesea frontala. Sensibilitatea la lumina/sunet se poate manifesta ca modificari comportamentale. Simptomele gastrointestinale sunt frecvente.

Managementul include tratament acut (ibuprofen, paracetamol, triptani la adolescenti) si prevenire (modificari ale stilului de viata, medicamente). Anamneza si examenul fizic sunt esentiale; neuroimagistica nu este de obicei necesara cu un examen neurologic normal.

Capitolul 8: Durerea de cap la femeile insarcinate

Cefaleea este frecventa in timpul sarcinii si postpartum, cu o prevalenta de pana la 35%. Cefaleele primare (migrena, cefaleea de tip tensional) sunt cele mai frecvente, dar cefaleele secundare pot indica afectiuni grave. Migrena este cea mai raspandita cefalee primara. Cefaleele secundare, in special in trimestrul al treilea si postpartum, includ tulburari hipertensive (preeclampsie, eclampsie), tromboza venoasa cerebrala, sindrom de vasoconstrictie cerebrala reversibila si apoplexie pituitara.

Fluctuatiile hormonale, in special modificarile estrogenului, influenteaza susceptibilitatea la migrena in timpul sarcinii. Multe femei cu migrena observa o imbunatatire in trimestrele al doilea si al treilea. Scaderea rapida a estrogenului postpartum poate declansa reaparitia migrenei. Volumul sanguin crescut si modificarile posturii pot cauza cefalee de tip tensional. Cefaleele nou aparute, in special cele cu caracteristici ingrijoratoare, necesita investigatii.

Distinctia intre cefaleele primare si secundare este cruciala datorita riscurilor materne/fetale semnificative. Tulburarile hipertensive, cum ar fi preeclampsia/eclampsia, sunt cauze majore ale cefaleelor secundare. Tromboza venoasa cerebrala este o alta afectiune grava.

Simptomele de alarma includ cefalee brusca severa („lovitura de trasnet”), cefalee severa noua sau diferita, tensiune arteriala crescuta , tulburari vizuale nou aparute , deficite neurologice , febra sau rigiditate a gatului , cefalee in trimestrul al treilea sau postpartum si absenta antecedentelor de cefalee. Proteinuria este un alt semn de alarma. Oricare dintre acestea necesita evaluare medicala urgenta, posibil incluzand neuroimagistica.

Capitolul 9: Metode de diagnostic pentru cefalee

1. Istoricul medical si examenul clinic

-Discutia detaliata cu pacientul despre localizarea, durata, intensitatea si tipul durerii
–Identificarea factorilor declansatori si a simptomelor asociate (greata, fotofobie, tulburari de vedere)
–Examen neurologic pentru a evalua reflexele, coordonarea, forta musculara si alte semne de afectare neurologica

2. Jurnalul cefaleei

-Pacientul este incurajat sa noteze zilnic aparitia durerii, durata, intensitatea, posibilii factori declansatori si raspunsul la tratament
-Ajuta la diagnosticarea migrenei, cefaleei tensionale sau a altor forme recurente

3. Analize de laborator (in cazuri selectionate)

-Analize de sange: pentru a depista infectii, tulburari metabolice, inflamatii
–Lichid cefalorahidian (prin punctie lombara): in caz de suspiciune de meningita, encefalita sau hemoragie subarahnoidiana

4. Investigatii imagistice

-CT cranian (Computer Tomograf):Util in urgente (ex: traumatism cranian, hemoragie, tumora)
–RMN cerebral (Rezonanta Magnetica Nucleara): Indicat in cazuri cu cefalee persistenta, modificari neurologice sau suspiciuni de afectiuni structurale
–Angio-RMN sau Angio-CT: Pentru evaluarea vaselor cerebrale, util in diagnosticarea anevrismelor sau malformatiilor vasculare

5. Electroencefalograma (EEG): Nu este de rutina in diagnosticul cefaleei, dar poate fi folosita daca se suspecteaza activitate epileptica sau alte tulburari neurologice functionale

Capitolul 10: Prevenirea ca Stil de Viata

Modificarile stilului de viata joaca un rol crucial in prevenirea si gestionarea diferitelor tulburari de cefalee. Strategiile bazate pe dovezi pot ajuta la reducerea frecventei, severitatii si impactului general al cefaleei.

Practici precum exercitiile de relaxare, yoga, meditatia si terapia cognitiv-comportamentala s-au dovedit a reduce frecventa si intensitatea acestor cefalee. Mentinerea unei bune igiene a somnului este, de asemenea, critica pentru prevenirea cefaleei. Aceasta include stabilirea unui program regulat de somn, asigurarea unei durate adecvate de somn (de obicei 7-9 ore pe noapte) si abordarea oricaror tulburari de somn subiacente. Acordarea atentiei dietei si hidratarii poate fi, de asemenea, benefica. Consumul regulat de mese echilibrate, mentinerea unei hidratari adecvate pe parcursul zilei si evitarea declansatorilor dietetici cunoscuti, cum ar fi cofeina excesiva, alcoolul si alimentele procesate, pot ajuta la prevenirea cefaleei, in special a migrenelor si a cefaleei de tip tensional. Activitatea fizica moderata regulata poate juca, de asemenea, un rol in prevenirea cefaleei prin reducerea stresului si imbunatatirea starii generale de sanatate. Identificarea si evitarea declansatorilor individuali ai cefaleei, cum ar fi anumite alimente, mirosuri puternice sau factori de mediu, este o strategie preventiva cheie, in special pentru persoanele cu migrena si cefalee cluster. Tinerea unui jurnal de cefalee poate fi un instrument util in identificarea acestor declansatori personali. Mentinerea unei posturi corecte, in special in timpul activitatilor care implica sederea prelungita sau timpul petrecut in fata ecranului, poate ajuta, de asemenea, la prevenirea cefaleei de tip tensional.

Acupunctura a aratat unele beneficii in prevenirea cefaleei de tip tensional si poate fi considerata o optiune si pentru prevenirea migrenei.  Fizioterapia si terapiile manuale pot oferi ameliorare pentru cefaleea de tip tensional, in special cele asociate cu dureri de gat sau tensiune musculara crescuta.

Bibliografie

1. Cluster headache: an update on clinical features, epidemiology, pathophysiology, diagnosis, and treatment – Frontiers.
2. Management of Primary Headache During Pregnancy – Effective Health Care Program

ICHD-3: the international Classification of Headache Disorders.

1. Guidelines /ICHD – international Headache Society.