Ce este depresia?

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare mentala comuna, dar complexa, care afecteaza starea de bine a unei persoane, modul in care gandeste, simte si actioneaza. Aceasta se manifesta printr-o tristete profunda, pierderea interesului sau placerii pentru activitatile zilnice, oboseala constanta si o stare generala de apatie. Depresia nu este doar o „tristete trecatoare”, ci o afectiune care poate avea un impact semnificativ asupra functionarii unei persoane in viata de zi cu zi.

Simptomele depresiei includ: starea de spirit scazuta, oboseala constanta, insomnia sau somnul excesiv, lipsa apetitului sau mancarea excesiva, dificultati de concentrare si ganduri de inutilitate sau auto-vinovatie. Uneori, depresia poate duce la ganduri de suicid, iar acest lucru face ca interventia profesionala sa fie esentiala.

Clasificarea depresiei

Depresia poate fi clasificata in mai multe tipuri, in functie de severitatea simptomelor si durata lor. Cateva dintre formele comune ale depresiei includ:

1. Depresia majora: Aceasta este forma cea mai severa de depresie. Persoanele care sufera de depresie majora experimenteaza simptome intense si de lunga durata, care afecteaza semnificativ viata lor de zi cu zi.
   
   
2. Distimia (depresia persistenta): Este o forma mai usoara de depresie, dar cronica, care dureaza de obicei mai mult de doi ani. Persoanele cu distimie pot simti tristete constanta, dar simptomele nu sunt la fel de severe ca in cazul depresiei majore.
   
   
3. Depresia bipolara: Acest tip de depresie este asociat cu tulburarea bipolara si se caracterizeaza prin alternarea episoadelor de depresie cu episoade de manie sau hipomanie.
   
   
4. Depresia postnatala: Aceasta afecteaza femeile dupa nasterea unui copil. Este o forma severa de depresie care poate aparea la cateva saptamani dupa nastere si necesita tratament adecvat.
   
   
5. Depresia sezoniera (TSD): Aceasta apare in anumite perioade ale anului, de obicei in timpul iernii, cand zilele sunt mai scurte si lumina naturala este redusa. Este asociata cu lipsa expunerii la soare.

Metode de diagnosticare

Diagnosticarea depresiei se realizeaza printr-un proces complex ce include evaluari clinice detaliate, istoricul medical al pacientului si utilizarea unor instrumente standardizate. In majoritatea cazurilor, diagnosticul se bazeaza pe o anamneza  detaliata cu pacientul, completata de teste psihologice si, uneori, investigatii de laborator pentru a exclude posibile alte cauze fizice ale simptomelor.

1.Anamneza:

Medicul psihiatru va intreba pacientul despre simptomele sale, istoricul personal si familial de tulburari psihice, evenimente stresante recente si orice alte factori care ar putea contribui la starea de rau. In cadrul acestui interviu, se pune un accent deosebit pe identificarea simptomelor caracteristice depresiei, cum ar fi:
                -Tristetea profunda sau lipsa de speranta
                -Pierderea interesului sau placerii in activitatile de zi cu zi
                -Tulburari de somn (insomnie sau somn excesiv)
                -Scaderea apetitului sau, dimpotriva, cresterea excesiva a apetitului
                -Dificultati de concentrare si luare a deciziilor
                -Sentimente de inutilitate sau vinovatie excesiva
                -Ganduri de suicid sau auto-vatamare
Medicul va verifica, de asemenea, daca aceste simptome au o durata de cel putin doua saptamani si daca sunt suficient de severe pentru a afecta activitatile zilnice ale pacientului.

2.Chestionare Standardizate si Scari de Evaluare:

Pentru a evalua severitatea si amploarea simptomelor depresive, medicul poate folosi diverse scale si chestionare standardizate.

• Chestionarul Beck pentru Depresie (BDI): Acesta ajuta la evaluarea severitatii simptomelor depresive pe o scara de la 0 la 63, in functie de simptomele raportate de pacient.
  
  
• Scala de Depresie Hamilton (HAM-D): Este folosita de obicei de medici in cadrul unui interviu clinic pentru a evalua severitatea depresiei. Este o scala de 17 cerinte care masoara aspecte precum starea de spirit, anxietatea, somnul si dificultatile motorii.
  
  
• Chestionarul pentru Depresia din Geriatrie (GDS): Un chestionar special conceput pentru pacientii varstnici, care poate ajuta la diagnosticarea depresiei la aceasta categorie de varsta.

3. Examinarea Fizica:

Desi depresia este o afectiune psihologica, medicul poate efectua si o examinare fizica detaliata pentru a exclude alte posibile cauze fiziologice ale simptomelor. De exemplu, simptomele depresive pot fi cauzate de anumite afectiuni medicale, cum ar fi:

• Patologii tiroidiene (hipotiroidism sau hipertiroidism)
• Anemia
• Deficiente de vitamine sau minerale (cum ar fi vitamina D sau vitamina B12)
• Disfunctii hormonale

4. Teste de Laborator:

Folosite pentru a exclude orice afectiuni medicale care ar putea cauza simptome similare cu depresia. Aceste teste includ:

• Analize de sange: Masurarea nivelurilor hormonale (de exemplu, TSH pentru a evalua functia tiroidiana) sau a altor parametri chimici din organism poate ajuta la identificarea unor conditii care ar putea contribui la simptomele depresive.
• Teste pentru deficientele de vitamine: Deficientele de vitamine B12 si D sunt frecvente in randul persoanelor cu depresie, iar testele de sange pentru aceste vitamine pot ajuta la excluderea altor cauze.
• Testele pentru diabet sau dislipidemie: Deoarece conditiile precum diabetul si nivelurile ridicate de colesterol pot contribui la starea mentala, testele pentru aceste afectiuni pot fi utile.

5. Evaluare Psihologica

• Testele de personalitate: Acestea pot ajuta la evaluarea trasaturilor de personalitate care pot influenta vulnerabilitatea unei persoane la depresie.
• Evaluarea functionarii sociale si emotionale: Psihologii pot ajuta pacientii sa identifice factorii care pot contribui la depresie, precum stresul din viata cotidiana, relatiile dificile sau experientele de viata traumatica.

6. Diagnostic diferential:

Este important ca medicul sa efectueze un diagnostic diferential, adica sa determine ca simptomele pacientului nu sunt cauzate de o alta tulburare psihologica sau fizica. Alte conditii care pot prezenta simptome similare cu depresia includ:

• Tulburarile de anxietate
• Tulburarile bipolare
• Tulburarile de somn (cum ar fi apneea de somn)
• Tulburarile de alimentatie, cum ar fi anorexia sau bulimia
• Abuzul de substante (alcool, droguri)

7. Autodiagnosticarea si evaluarea simptomelor:

In unele cazuri, persoanele pot incerca sa isi autoevalueze simptomele folosind chestionare online sau ghiduri. Desi aceste instrumente pot fi utile pentru identificarea unor simptome posibile, este important sa se consulte un profesionist in domeniu pentru un diagnostic corect. Autodiagnosticarea nu poate inlocui evaluarea medicala profesionala si poate duce la confuzie sau panica inutila.

8. Evaluarea riscului suicidar:

Un aspect esential in diagnosticarea depresiei este evaluarea riscului suicidar. Daca pacientul prezinta ganduri suicidare sau comportamente de auto-vatamare, este esential ca interventia sa fie rapida. In aceste cazuri, medicul poate recomanda internarea intr-o unitate medicala sau un plan de urgenta pentru siguranta pacientului.

Metode de tratament a depresiei, terapii ajutatoare

Tratamentul depresiei poate varia in functie de severitatea simptomelor si de tipul depresiei.

1. Terapia cognitiv-comportamentala (TCC): Aceasta forma de terapie ajuta pacientii sa-si identifice si sa modifice gandurile negative si comportamentele care contribuie la depresie. TCC este adesea eficienta pentru depresia usoara si moderata.
   
   
2. Terapia medicamentoasa: Medicamentele antidepresive sunt prescrise pentru a ajuta la reglarea substantelor chimice din creier, cum ar fi serotonina si norepinefrina. Aceste medicamente includ inhibitorii de recaptare a serotoninei (ISRS), inhibitorii de recaptare a serotoninei-norepinefrinei (IRSN) si antidepresivele triciclice.
   
   
3. Terapia prin electroconvulsii (ECT): Aceasta metoda este adesea utilizata in cazurile severe de depresie care nu raspund la medicamente si terapie. ECT implica aplicarea unor impulsuri electrice asupra creierului pentru a stimula activitatea cerebrala.
   
   
4. Terapia interpersonala: Aceasta terapie se concentreaza pe imbunatatirea relatiilor interpersonale ale pacientului si pe rezolvarea problemelor emotionale legate de acestea.
   
   
5. Psihoterapie de grup: In unele cazuri, grupurile de suport sau sesiunile de psihoterapie de grup pot ajuta pacientii sa impartaseasca experientele si sa invete tehnici pentru a gestiona depresia.

Metode de preventive si recomandari

1.Activitatea fizica: Exercitiile regulate ajuta la imbunatatirea starii de spirit si la reducerea riscului de depresie. Activitatea fizica stimuleaza eliberarea de endorfine, hormoni care imbunatatesc starea emotionala.
2.Gestionarea stresului: Invatand tehnici de relaxare si de gestionare a stresului, cum ar fi meditatie, yoga sau respiratie profunda, persoanele pot reduce riscul de a dezvolta depresie.
3.Mentinerea unui stil de viata echilibrat: Un program de somn regulat, o dieta sanatoasa si mentinerea relatiilor interpersonale pozitive pot contribui la mentinerea unei stari de bine.
4.Terapia preventiva: Pentru persoanele cu risc crescut de depresie (de exemplu, cele cu antecedente familiale), psihoterapia preventiva poate fi o modalitate eficienta de a reduce riscul aparitiei acestei afectiuni.

Intrebari frecvente

1. Ce este depresia?
    Depresia este o afectiune mentala comuna, caracterizata printr-o stare prelungita de tristete, lipsa de energie si interes pentru activitatile de zi cu zi. Aceasta poate afecta modul in care o persoana gandeste, simte si actioneaza, avand un impact negativ asupra vietii sale sociale si profesionale.
   
   
2. Care sunt simptomele depresiei?
    Simptomele depresiei includ tristete continua, pierderea interesului pentru activitati care in mod normal aduc placere, oboseala, tulburari de somn (insomnie sau somn excesiv), schimbari in apetitul alimentar, dificultati de concentrare, sentimente de vinovatie sau inutilitate si ganduri de suicid.
   
   
3. Cum se pune diagnosticul de depresie?
    Diagnosticul de depresie se pune printr-un interviu detaliat cu un medic psihiatru  care evalueaza istoricul medical si simptomele pacientului. De asemenea, pot fi folosite teste standardizate, chestionare si evaluari psihologice pentru a masura severitatea simptomelor.
   
   
4. Care sunt cauzele depresiei?
    Cauzele depresiei pot fi variate si includ factori genetici, dezechilibre chimice ale creierului, factori de mediu, stresul, traumatismele din copilarie sau pierderile importante din viata unei persoane, cum ar fi decesul unei persoane dragi.
   
   
5. Cum se trateaza depresia?
    Tratamentul depresiei poate include terapie psihologica (psihoterapie), medicamente antidepresive sau o combinatie a acestora. De asemenea, este importanta modificarea stilului de viata, inclusiv exercitii fizice, alimentatie sanatoasa si tehnici de gestionare a stresului.
   
   
6. Este depresia o afectiune temporara?
    In unele cazuri, depresia poate fi temporara si poate fi tratata cu succes. Totusi, in cazul in care depresia nu este tratata corespunzator, poate deveni cronica sau recurenta, necesitand tratamente pe termen lung.
   
   
7. Pot sa ma tratez singur daca am depresie?
    Este recomandat sa cauti ajutor profesional daca simti ca suferi de depresie. Tratamentul adecvat, sub supravegherea unui specialist, poate ajuta la gestionarea simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii.
   
   
8. Cum pot sa ajut pe cineva care sufera de depresie?
    Daca cunosti pe cineva care sufera de depresie, este important sa ii oferi sprijin emotional si sa il incurajezi sa caute ajutor profesional. Asculta-l fara a judeca, ofera-i suport in luarea deciziilor legate de tratament si ajuta-l sa ramana activ in activitatile zilnice.
   
   
9. Depresia poate afecta si copiii sau adolescentii?
    Da, depresia poate afecta si copiii sau adolescentii, chiar daca acestia nu pot exprima clar ce simt. La copii, simptomele pot include tristete, iritabilitate, probleme de comportament sau dificultati la scoala.
   
   
10. Este depresia o boala tratabila?
     Da, depresia este o afectiune tratabila. Cu ajutorul unui tratament adecvat, care poate include medicamente, terapie si schimbari in stilul de viata, majoritatea persoanelor care sufera de depresie se pot recupera sau pot invata sa gestioneze mai bine simptomele.
    
    
11. Ce pot face pentru a preveni depresia?
     Prevenirea depresiei poate include mentinerea unui stil de viata sanatos, reducerea stresului, cultivarea unor relatii sociale pozitive, practicarea exercitiilor fizice si urmarirea unor tehnici de relaxare. De asemenea, este important sa ceri ajutor daca observi ca te simti coplesit sau ca simptomele depresiei apar.
    
    
12. Cand trebuie sa caut ajutor pentru depresie?
     Este important sa cauti ajutor atunci cand simptomele de depresie persista mai mult de doua saptamani, cand acestea iti afecteaza viata de zi cu zi, sau atunci cand ai ganduri de suicid sau auto-vatamare. Un profesionist in domeniul sanatatii mentale poate evalua situatia si poate recomanda tratamente adecvate.

Bibliografie

1. Beck, A. T., & Alford, B. A. (2009). Depression: Causes and Treatment. University of Pennsylvania Press.
2. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5. American Psychiatric Publishing.
3. World Health Organization. (2017). Depression and Other Common Mental Disorders: Global Health Estimates. Geneva: World Health Organization.
4. Ellis, A. (1962). Reason and Emotion in Psychotherapy. Lyle Stuart.