Ce este dementa vasculara?

Dementa vasculara este un tip de dementa care apare ca urmare a leziunilor vasculare din creier, cauzate de probleme de circulatie sanguina. Aceste leziuni pot fi rezultatul unui accident vascular cerebral (AVC), unui AVC de amploare mai mica sau unei boli vasculare cronice. Dementa vasculara este caracterizata prin pierderea progresiva a functiilor cognitive, cum ar fi memoria, gandirea, judecata si abilitatea de a lua decizii.

Simptomele dementei vasculare:

-Pierdere a memoriei: Persoanele cu dementa vasculara pot experimenta dificultati semnificative in pastrarea amintirilor recente sau in invatarea de noi informatii. De obicei, memoria pe termen lung este pastrata relativ intacta, insa pierderile de memorie se manifesta in principal in cazul evenimentelor recente sau al informatiilor noi. De exemplu, un pacient poate uita conversatiile recente sau detalii legate de activitatile de zi cu zi.

-Dificultati in concentrare si realizarea sarcinilor zilnice: Persoanele afectate de dementa vasculara pot intampina dificultati in concentrarea pe activitatile cotidiene. Aceasta se poate manifesta printr-o scadere a capacitatii de a rezolva sarcini simple, cum ar fi alegerea unei rute pentru a ajunge intr-un loc sau amintirea unui numar de telefon. Confuzia mentala poate deveni mai evidenta in conditii de stres sau oboseala.
                –Probleme de vorbire si dificultati in gasirea cuvintelor potrivite: Dificultatile de vorbire sunt frecvent intalnite in cazul dementei vasculare. Pacientii pot avea dificultati in formarea frazelor clare, pot omite cuvinte esentiale sau pot repeta cuvinte. In cazuri mai severe, pot aparea afazii (dificultati de vorbire si intelegere a limbajului).
                –Scaderea capacitatii de a lua decizii: Persoanele cu dementa vasculara pot manifesta o scadere semnificativa a capacitatii lor de a face alegeri corecte sau de a planifica activitati. Aceasta poate insemna ca pacientul are dificultati in a evalua riscurile sau in a lua decizii simple, cum ar fi gestionarea banilor, pregatirea meselor sau stabilirea unor prioritati pentru ziua respectiva.
                –Schimbari de comportament si personalitate: O trasatura comuna a dementei vasculare este schimbarea brusc a comportamentului si a personalitatii. Aceasta poate include iritabilitate, depresie, apatie, dar si schimbari bruste de dispozitie. Pacientii pot deveni mai sensibili, mai usor iritati sau chiar indiferenti fata de lucrurile care le placeau anterior. In unele cazuri, pot aparea si episoade de anxietate severa.
                –Dificultati in coordonare si echilibru fizic: Datorita afectarii circulatiei sanguine in anumite zone ale creierului, pacientii cu dementa vasculare pot avea probleme de coordonare fizica. Aceasta se poate manifesta prin dificultati de mers sau de mentinere a echilibrului, ceea ce poate creste riscul de cadere. Problemele de motricitate pot fi evidente in special dupa un AVC sever, cand exista o paralizie sau o slabiciune musculara intr-o parte a corpului.

Cauzele aparitiei dementei vasculare:

1. Accidente vasculare cerebrale (AVC): Un accident vascular cerebral poate cauza blocarea temporara sau permanenta a unei artere din creier, ceea ce duce la o scadere a fluxului de oxigen si nutrienti catre celulele cerebrale. In unele cazuri, un AVC poate duce direct la dementa vasculare.
2. Afectarea arterelor cerebrale mici: In unele cazuri, arterele mici care alimenteaza creierul pot suferi leziuni datorate hipertensiunii arteriale cronice sau altor boli ale vaselor de sange, cum ar fi ateroscleroza. Acest lucru poate duce la scaderea fluxului sanguin si, in final, la deteriorarea creierului.
3. Ateroscleroza: Depunerea de placi de colesterol pe peretii arterelor poate ingusta si rigidiza vasele de sange, reducand astfel fluxul sanguin catre creier. Ateroscleroza este una dintre cele mai frecvente cauze ale dementei vasculare.
4.  Hipertensiune arteriala: Presiunea arteriala ridicata pe termen lung poate deteriora arterele si poate contribui la ingustarea acestora, ceea ce afecteaza circulatia sanguina in creier si poate duce la dementa vasculara.
5. Cardiopatia ischemica: Bolile de inima, in special cele care implica blocarea arterelor coronare sau probleme ale valvei cardiace, pot reduce cantitatea de sange care ajunge in creier, crescand riscul de dementa vasculara.
6. Diabetul: Diabetul poate afecta vasele de sange si poate duce la o circulatie sanguina deficitara in creier, fapt ce creste riscul de dementa vasculara.
7. Fumatul: Fumatul contribuie la imbatranirea prematura a vaselor de sange si la scaderea fluxului sanguin in creier, ceea ce poate duce la leziuni cerebrale si, pe termen lung, la dementa vasculara.

Diagnosticul  dementei vasculare:

• Istoricul medical detaliat: Medicul va solicita pacientului sau familiei acestuia sa furnizeze informatii despre simptomele recente, istoricul de accidente vasculare cerebrale sau alte probleme de sanatate, precum si istoricul familial de dementa sau boli cardiovasculare. De asemenea, istoricul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, diabetul si fumatul, este important pentru stabilirea diagnosticului.
• Examenul neurologic: Medicul va efectua un examen neurologic complet pentru a evalua functiile cognitive, motorii si senzoriale ale pacientului. Aceasta evaluare include testarea memoriei, concentrarii, limbajului si abilitatilor motorii.
• Teste cognitive: Exista o serie de teste specifice care ajuta la evaluarea starii cognitive a pacientului, cum ar fi Mini-Mental State Examination (MMSE) sau Montreal Cognitive Assessment (MoCA). Aceste teste sunt folosite pentru a evalua memoria, orientarea, abilitatile de rezolvare a problemelor si alte functii cognitive.
• Testele de laborator: Analizele de sange pot ajuta la diagnosticarea unor afectiuni care pot contribui la aparitia dementei vasculare, cum ar fi diabetul sau colesterolul ridicat. Testele pot include analize pentru verificarea nivelurilor de lipide, glicemie si altele.
• Evaluarea factorilor de risc: Medicul va evalua si gestionarea factorilor de risc cardiovasculari, precum hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat si diabetul, care pot contribui la dezvoltarea dementei vasculare.

Managementul bolii dementei vasculare-evaluari si tratamente psihiatrice si neurologice:

Dementa vasculara este o boala progresiva ce necesita o abordare complexa si multidisciplinara, avand in vedere impactul pe care il are asupra functiilor cognitive, motorii si comportamentale ale pacientului. Managementul acestei boli include evaluari periodice, tratamente neurologice pentru a preveni deteriorarea suplimentara a creierului si interventii psihiatrice pentru a imbunatati calitatea vietii pacientului si a familiei.

1.Evaluarea neurologica:

• Este esentiala pentru urmarirea progresiei bolii. Medicul neurolog va efectua examinari regulate pentru a monitoriza schimbarile cognitive si motorii ale pacientului. Aceste evaluari includ teste de memorie, orientare, abilitatea de a rezolva probleme, planificarea si alte functii executive.
• Examenul neurologic poate include observarea semnelor de tulburari motorii, de echilibru sau de coordonare, care pot aparea pe masura ce boala avanseaza.

2.Evaluarea cognitiva:

• Testele de evaluare cognitiva, precum Mini-Mental State Examination (MMSE) sau Montreal Cognitive Assessment (MoCA), sunt adesea utilizate pentru a evalua si cuantifica afectarea cognitiva. Acestea ajuta la masurarea progresiei bolii si la identificarea schimbarilor cognitive subtile care pot aparea in fazele incipiente.

3.Monitorizarea factorilor de risc:

• Monitorizarea continua a factorilor de risc cardiovasculari, precum hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat si diabetul, este importanta pentru prevenirea agravarii starii de sanatate si pentru reducerea riscurilor suplimentare.
• Evaluarea sistematica a stilului de viata, alimentatiei, exercitiilor fizice si a respectarii tratamentului medicamentos contribuie la gestionarea optima a bolii.

4. Tratamente neurologice:

Tratament medicamentos:

• Inhibitori ai colinesterazei: Medicamentele precum donepezil, rivastigmina si galantamina, care sunt utilizate in tratamentul bolii Alzheimer, pot fi eficiente in tratarea simptomelor cognitive in unele cazuri de dementa vasculara. Aceste medicamente pot imbunatati memoria si alte functii cognitive, dar nu pot opri progresia bolii.
• Memantina: Un alt medicament care poate fi utilizat in stadiile moderate spre severe ale dementei vasculare este memantina. Acesta actioneaza asupra receptorilor glutamatergici si poate ajuta la imbunatatirea functiilor cognitive.
  
  
• Antihipertensive: Medicamentele pentru scaderea tensiunii arteriale pot fi foarte importante pentru a preveni deteriorarea suplimentara a vaselor de sange cerebrale si pentru a reduce riscul de noi accidente vasculare cerebrale.
• Statine: Aceste medicamente pot reduce nivelurile de colesterol, ceea ce poate ajuta la prevenirea formarii de placi de aterom in vasele de sange si la imbunatatirea circulatiei cerebrale.

Tratament pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale:

• Anticoagulante sau antiagregante plaquetare: In unele cazuri, medicamentele precum aspirina sau clopidogrel sunt prescrise pentru a preveni formarea cheagurilor de sange care ar putea duce la accidente vasculare cerebrale, un factor major in progresia dementei vasculare.

Tratament pentru controlul simptomatic al tulburarilor motorii si comportamentale:

• Medicamentele pot fi folosite pentru a controla simptomele motorii si comportamentale asociate cu dementa vasculara. De exemplu, antipsihoticele pot fi prescrise pentru a trata agitatie sau comportamente agresive, dar trebuie utilizate cu precautie, avand in vedere efectele secundare.
• Antidepresivele: Acestea pot fi utile in tratarea simptomelor depresive asociate cu boala, care sunt frecvente in randul pacientilor cu dementa vasculara.

5.Tratamente psihiatrice:

Terapia cognitiv-comportamentala (TCC):

• TCC poate fi utilizata pentru a ajuta pacientii sa faca fata stresului si anxietatii cauzate de boala. De asemenea, TCC poate ajuta pacientii sa se adapteze la schimbarile cognitive si sa invete strategii de coping pentru a imbunatati calitatea vietii.
• Aceasta terapie poate fi utila si pentru familie, pentru a le oferi tehnici de comunicare si de suport emotional in ingrijirea pacientului.

Suport psihosocial:

• Este important ca pacientii sa beneficieze de un suport psihosocial continuu. Acesta poate include grupuri de suport pentru pacienti si familii, unde se pot impartasi experiente si resurse pentru a face fata mai bine bolii.
  
  
• Consilierea psihologica pentru pacienti si pentru cei care ii ingrijesc poate reduce nivelul de stres si poate imbunatati adaptarea la situatia dificila.

Reabilitarea cognitiva:

• In unele cazuri, programele de reabilitare cognitiva sunt utilizate pentru a ajuta pacientii sa-si mentina abilitatile cognitive si sa-si imbunatateasca performantele in activitatile zilnice. Acestea pot include jocuri de memorie, exercitii pentru imbunatatirea atentiei si exercitii pentru abilitatile motorii.

Investigatii imagistice : Computer Tomograf (CT)  si RMN

• RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara): RMN-ul este o metoda imagistica foarte sensibila, utilizata pentru a vizualiza leziunile vasculare ale creierului. RMN-ul poate ajuta la identificarea semnelor de afectare a vaselor de sange ale creierului, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau leziunile cerebrale mici, care sunt tipice pentru dementa vasculara.
• CT (Tomografie Computerizata): CT-ul poate fi utilizat pentru a vizualiza leziunile majore ale creierului, cum ar fi infarctele cerebrale cauzate de AVC. De asemenea, poate fi util in diagnosticarea altor patologii cerebrale, dar este mai putin detaliat decat RMN-ul.

Analize medicale in dementa vasculara:

-Hemograma completa: Se efectueaza pentru a detecta semne de infectie, anemie sau alte afectiuni care pot afecta starea de sanatate generala a pacientului. Anemia, de exemplu, poate contribui la simptomele de confuzie si oboseala, care pot fi confundate cu dementa.
–Profil lipidic: Acesta masoara nivelurile de colesterol si trigliceride in sange. Colesterolul ridicat este un factor de risc major pentru aparitia aterosclerozei, care poate contribui la dezvoltarea dementei vasculare prin blocarea vaselor de sange care iriga creierul.
–Glicemia (test de toleranta la glucoza): Deoarece diabetul este un factor de risc important pentru dementa vasculara, este esential ca glicemia sa fie monitorizata regulat pentru a preveni complicatiile.
–Testele hepatice si renale: Aceste analize ajuta la evaluarea functiei ficatului si rinichilor. Problemele hepatice sau renale pot contribui la deteriorarea starii generale de sanatate si pot influenta simptomele de dementa.
–Electrolitii (sodiu, potasiu): Monitorizarea nivelului de electroliti este importanta, deoarece dezechilibrele pot afecta functiile cerebrale si pot agrava simptomele de dementa.
–Proteina C-reactiva (CRP): Un marker important pentru inflamatia sistemica. Inflamatia cronica poate avea un rol semnificativ in deteriorarea vaselor de sange si in dezvoltarea dementei vasculare.
–VSH (viteza de sedimentare a hematiilor): Aceasta analiza masoara viteza cu care se depun globulele rosii in proba de sange, fiind un alt indicator al inflamatiei.
–TSH (hormonul de stimulare tiroidiana): Deficientele tiroidiene, in special hipotiroidismul, pot determina simptome care imita dementa, inclusiv pierderea memoriei si letargia. Testele de sange pentru evaluarea functiei tiroidiene ajuta la excluderea acestei posibile cauze.-Vitamina B12: Deficitul de vitamina B12 poate provoca simptome neurologice si cognitive similare cu cele ale dementei. Este important sa se efectueze teste pentru a evalua nivelurile acestei vitamine, in special la pacientii mai in varsta.
–Acid folic: De asemenea, deficitul de acid folic poate contribui la simptomele cognitive si neurologice. Analizele de sange pot ajuta la stabilirea nivelurilor de acid folic.
–Vitamina D: Un alt element esential pentru sanatatea creierului, deficitul de vitamina D poate duce la afectari cognitive.
–Testele pentru markerii neurodegenerativi: In unele cazuri, medicii pot recomanda analiza markerilor neurodegenerativi in sange sau lichid cefalorahidian pentru a ajuta la diferentierea dementei vasculare de alte tipuri de dementa, cum ar fi boala Alzheimer. Aceste teste sunt, insa, mai rare si sunt realizate in centre specializate.

Factori de risc:

-Hipertensiunea arteriala: Este unul dintre cei mai importanti factori de risc, deoarece presiunea arteriala mare poate duce la afectarea vaselor de sange ale creierului, favorizand aparitia accidentelor vasculare cerebrale si a leziunilor cerebrale ischemice.
-Diabetul zaharat: Diabetul, in special cel de tip 2, poate deteriora vasele de sange si creste riscul de afectiuni cardiovasculare, ceea ce poate contribui la dezvoltarea dementei vasculare.

-Colesterolul crescut: Nivelurile ridicate de colesterol pot determina formarea de placi de aterom in vasele de sange, reducand fluxul sanguin catre creier si crescand riscul de accidente vasculare cerebrale.

-Fumatul: Fumatul este un factor major de risc pentru afectiunile cardiovasculare si pentru deteriorarea vaselor de sange, ceea ce poate duce la un risc crescut de dementa vasculara.

-Varsta inaintata: Riscul de dementa vasculara creste odata cu varsta, in special dupa 65 de ani.
–Istoricul familial: Exista o predispozitie genetica in dezvoltarea dementei vasculare, in special in cazul in care parintii sau fratii/surorile au avut probleme cardiovasculare sau accidente vasculare cerebrale.
–Sedentarismul si obezitatea: Lipsa activitatii fizice si excesul ponderal contribuie la cresterea riscului de hipertensiune, diabet si alte afectiuni cardiovasculare, favorizand dezvoltarea dementei vasculare.

-Consum excesiv de alcool: Consumul cronic de alcool poate avea efecte negative asupra vaselor de sange, crescand riscul de accident vascular cerebral si dementa.

-Sindromul metabolic: Acest sindrom include hipertensiune, colesterol ridicat, glicemie mare si obezitate abdominala, iar prezenta acestora creste riscul de dementa vasculara.

-Afectiuni cardiovasculare: Bolile de inima, cum ar fi insuficienta cardiaca sau fibrilatia atriala, pot favoriza accidentele vasculare cerebrale si afectarea creierului, contribuind astfel la dezvoltarea dementei vasculare.

Preventie:

-Controlul tensiunii arteriale si al diabetului
-Mentinerea unui nivel normal al colesterolului
-Renuntarea la fumat si consum moderat sau deloc de alcool

-Activitate fizica regulata
-Alimentatie sanatoasa (dieta mediteraneana sau saraca in grasimi si sare)
-Mentinerea unei greutati corporale normale
-Controlul stresului si somn de calitate
-Evaluari medicale regulate, mai ales la persoanele cu risc crescut

Intrebari frecvente:

1. Dementa vasculara este reversibila?
    Nu, dementa vasculara nu este reversibila, dar tratamentul poate incetini evolutia bolii si poate ameliora simptomele.
   
   
2. Care este diferenta dintre dementa vasculara si Alzheimer?
    Dementa vasculara este cauzata de afectarea vaselor de sange din creier, in timp ce Alzheimer are o cauza degenerativa. Simptomele pot fi similare, dar debutul in dementa vasculara este de obicei brusc.
   
   
3. Poate fi prevenita dementa vasculara?
    Da, prin controlul factorilor de risc cardiovasculari: hipertensiune, diabet, colesterol marit, fumat, sedentarism.
   
   
4. Ce varsta are cel mai mare risc de a dezvolta dementa vasculara?
    Riscul creste dupa varsta de 65 de ani, dar poate aparea si mai devreme, mai ales la persoane cu boli cardiovasculare.
   
   
5. Exista tratamente care pot vindeca dementa vasculara?
    Nu exista tratament curativ, dar medicamentele si schimbarile in stilul de viata pot imbunatati calitatea vietii.
   
   
6. Cum afecteaza dementa vasculara viata de zi cu zi?
    Poate duce la probleme de memorie, gandire incetinita, dificultati in luarea deciziilor, modificari de comportament si stare emotionala.
   
   
7. Poate o persoana cu dementa vasculara sa traiasca singura?
    In stadii incipiente, este posibil, dar pe masura ce boala avanseaza, este necesara supravegherea sau ajutorul unui ingrijitor.

Bibliografie:

1. Victor, M., Ropper, A.H. – Adams and Victor’s Principles of Neurology, 11th Edition, McGraw-Hill Education, 2019.
2. Hugo, J., Ganguli, M. – Dementia and Cognitive Impairment: A Clinical Guide, Springer, 2018.
3. Burns, A., O’Brien, J., Ames, D. – Dementia, 5th Edition, CRC Press, 2019.
4. Sadock, B.J., Sadock, V.A., Ruiz, P. – Kaplan and Sadock’s Comprehensive Textbook of Psychiatry, 10th Edition, Wolters Kluwer, 2017.