Medici
28
Specializari
22
TRATAMENTE GRATUITE
pentru asiguratii CASMB

Ce este ADHD?

Autor: Dr. Medic primar Cristina Cazacu

Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie sau ADHD (eng.  Attention deficit/ hyperactivity disorder) reprezinta una dintre cele mai frecvente tulburari de neurodezvoltare in cazul pacientilor pediatrici. ADHD se manifesta printr-o combinatie de probleme precum capacitate redusa de concentrare a atentiei, hiperactivitate si comportament impulsiv.

Copiii cu ADHD se confrunta cu stima de sine scazuta, rezultate scolare slabe si dificultati in relationarea cu semenii. Uneori simptomele se pot ameliora pe masura inaintarii in varsta, insa nu dispar niciodata complet, acestea manifestandu-se si in viata de adult. Diagnosticul precoce este foarte important, o interventie timpurie prin terapie sau medicatie ducand la ameliorarea simptomelor si oferindu-le copiilor sansa de a avea o viata implinita.

Este ADHD sau comportament normal?

Multi copii de varsta mica au dificultati in a se concentra sau a fi atenti, sunt hiperactivi sau impulsivi; chiar si copiii mai mari si adolescentii au atentia scazuta in anumite situatii, mai ales daca nu le este atras interesul. Uneori insa aceste dificultati devin semnificative incat ingrijoreaza parintii si educatorii. ADHD este identificat inaintea varstei de 7 ani, semne de alarma existand chiar inaintea varstei de 4 ani.  Este necesar ca acest comportament sa fie prezent pentru cel putin 6 luni, sa apara in doua sau mai multe situatii diferite (de exemplu si acasa si la scoala) si se poate manifesta prin:

  • Inatentie: – incapabil sa dea atentie detaliilor sau face greseli din neglijenta in efectuarea temelor sau altor activitati
  • pare sa nu asculte cand i se vorbeste
  • are dificultati in organizarea activitatilor si sarcinilor
  • are dificultati in sustinerea atentiei asupra sarcinilor sau activitatilor de joc
  • nu se conformeaza instructiunilor si este incapabil sa-si termine temele sau sarcinile casnice (nedatorate comportamentului opozitionist sau incapacitatii de a intelege instructiunile)
  • evita, nu este dispus sa se angajeze in sarcini care necesita un efort mintal sustinut
  • adesea pierde lucruri ( de exemplu jucarii, creioane, carti)
  • este usor de distras de stimuli irelevanti
  • adesea este uituc referitor la activitatile cotidiene

 

  • Hiperactivitate: – adesea se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc
  • adesea paraseste locul din banca in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat
  • alearga in jur sau se catara excesiv de mult, in situatii in care acest lucru este inadecvat
  • adesea are dificultati in a se juca sau a se angaja in activitati distractive in liniste
  • este „in continua miscare” sau acţioneaza ca si cum „ar fi impins de un motor”
  • adesea vorbeste excesiv de mult
  • Impulsivitate: – adesea „tranteste” raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate
  • adesea are dificultati in a-si astepta randul
  • adesea ii intrerupe sau deranjeaza pe altii (de exemplu intervine in conversatiile sau jocurile altora).

 

(Conform DSM-IV)

In cazul in care copilul dv.  prezinta simptome ADHD, este necesar sa va adresati medicului de familie care va va indruma catre un specialist in neuro-dezvoltare (psiholog, psihiatru sau neurolog pediatru) pentru stabilirea diagnosticului si conduitei adecvate.

 

ADHD Cauze

Desi inca nu este complet inteles mecanismul prin care apare aceasta tulburare, se considera in prezent ca la baza se afla interactiunea complexa intre diferite variante genetice și factorii de mediu. In 80% din cazuri exista o baza genetica, ce implică numeroase gene, iar in restul de 20% fiind vorba de leziuni cerebrale dobandite (Voeller, 2004). Totusi, in anumite cazuri, la baza se afla atat factori genetici, cat si dobanditi, aceste forme neputand fi distinse din punct de vedere clinic sau al raspunsului la tratament.

Recent, in urma unor eforturi de cercetare intense, s-au identificat zone din genomul uman ale caror variatii se asociaza cu un risc inalt de ADHD.

Este important de stiut ca 25-33% din părinţii biologici ai copiilor cu ADHD sunt afectaţi ei insisi de ADHD, iar parintii cu ADHD au peste 50% sanse sa aiba un copil cu ADHD (Biederman 1992, Faraone 2001).

Printre factorii de risc dobanditi ce pot duce la aparitia ADHD se numara:

  • sindromul fetal alcoolic
  • fumatul matern
  • prematuritatea sau greutatea mica la nastere
  • hiperbilirubinemia neonatala
  • accidente vasculare cerebrale pre si perinatale
  • meningita si encefalita

De asemenea, factorii familiali si psiho-sociali au un rol important in etiopatogenia acestei tulburari. Relatiile intrafamiliale si la scoala de buna calitate fiind un factor protector.

 

 

 

 

Related Posts

Programeaza-te

X