Convulsiile febrile: ce sunt, cum se manifesta si cum se trateaza

Convulsiile febrile (CF), mai corect spus crizele febrile sunt crize acute simptomatice, adica crize declansate de febra. Acestea reprezinta cea mai frecventa cauza de convulsii in copilarie, intre 2 si 5% din copiii cu varsta sub 5 ani avand astfel de episoade. 

Ele pot fi evenimente inspaimantatoare pentru parinti, iar pentru parintii ai carui copil a avut deja o CF, orice febra aduce motive in plus de ingrijorare. Cu toate acestea, cele mai multe CF sunt inofensive si nu indica o afectiune grava.

Ce sunt convulsiile febrile

Conform Ligii Internationale Impotriva Epilepsiei (ILAE), CF sunt crize ce apar la copii cu varste intre  6 luni si 5 ani, asociate cu febra (temperatura masurata rectal de peste 38.5 grade C), in absenta unei infectii a sistemului nervos central (meningita, encefalita) si a dezechilibrelor metabolice, la un copil fara crize afebrile (fara febra) in antecedente. 

Care sunt cauzele convulsiilor febrile?

Mecanismul prin care apar crize ca raspuns la febra nu sunt complet elucidate, insa se pare ca sunt implicate mecanisme inflamatorii, lipsa de maturatie a creierului si factori genetici. Pana la 40% din copiii  cu CF au in familie un mmebru care a avut in copilarie CF. Fratii copiilor cu CF au un risc de aproximativ 25% de a dezvolta CF. In prezent au fost identificate mai multe gene asociate cu CF. 

Printre factorii care pot declansa CF se numara:

• Infectiile virale, mai rar cele bacteriene –  acestea determina febra inalta; virusul gripal si cel ce cauzeaza roseola infantum sunt cel mai frecvent asociate cu CF.
• Vaccinarea – ocupa al doilea loc ca frecventa in ceea ce priveste declansarea CF; anumite vaccinuri au un risc mai crescut – vaccinul diftero-tetano-pertussis celular si ROR. Atentie! In ciuda unui risc mai crescut de CF asociat cu aceste vaccinuri, vaccinarea nu este contraindicata! Toti copiii trebuie sa fie vaccinati! Nu exista in prezent date care sa arate ca CF asociate vaccinurilor afecteaza dezvoltarea sau performantele cognitive ale copiilor.

Cum se manifesta convulsiile febrile?

In functie de aspectul clinic al CF, acestea se impart in simple si complexe.

Convulsia febrila simpla: este o crize scurta, cu durata sub 15 minute, generalizata (prezinta miscari involuntare ritmice ce implica tot corpul sau este copilul este incordat din tot corpul sau, din contra, este foarte moale), apare una singura in decurs de 24 ore si in cadrul episodului infectios. Apare la copii fara probleme neurologice, cu dezvoltare normala, este asociata cu cresterea rapida a temperaturii, peste 38.5 grade C, iar copilul nu are simptome sau semne neurologice dupa criza, isi revine rapid si complet. Febra poate sa nu fie prezenta inainte de aparitia crizei, dar este obligatoriu sa fie prezenta imediat dupa pentru a putea pune diagnosticul de CF. Cele mai multe CF simple sunt inofensive si nu necesita investigatii suplimentare.

Convulsia febrila complexa: este o criza cu durata lunga, de peste 15 minute, de obicei afecteaza doar o parte a corpului (apar miscari ritmice sau incordare, apar devieri ale ochilor etc), apar mai multe episoade in decurs de 24 ore si pot fi urmate de deficite neurologice (precum pareza, scaderea fortei musculare a unui picior sau a unei maini). Pot aparea la copii cu afectare neurologica anterioara – intarziere in dezvoltare, prematuri, diverse boli neurologice. Este mai rara decat CF simpla. CF complexe pot sugera o boala neurologica subiacenta, de aceea in cele mai multe cazuri de CF complexe sunt recomandate investigatii suplimentare.

Cum sunt diagnosticate convulsiile febrile?

Copii cu CF necesita consult neurologic pentru a se stabili diagnosticul si pentru a diferentia intre CF simple si complexe, deoarece managementul acestora difera. 

In cadrul consultului neurologic, foarte important in diagnosticare este descrierea amanuntita a crizei, deoarece aceasta ne va ajuta sa incadram CF in simpla sau complexa. In cazul unei CF simple, de cele mai multe ori nu sunt necesare investigatii suplimentare, ci doar identificarea infectiei care a determinat febra (pneumonie, gastroneterocolita, infectie de tract urinar, otita etc.) 

In cazuri particulare, vor fi indicate investigatii suplimentare precum:

• Punctia lombara: se face la copiii cu varsta mai mica de 6 luni, la copiii la care se suspecteaza o infectie a sistemului nervos central (meningita, encefalita), la copiii cu varsta sub 12 luni incomplete vaccinati, atunci cand intarzie insanatosirea. Aceasta se face in spital, la indicatia medicului.
• Electroencefalograma: nu este utila in cazul CF simple; se face la copiii cu CF complexe.
• Analize de sange: nu se indica in CF simple; sunt recomandate in cazul CF complexe cu scopul de a identifica cauza febrei.
• Imagistica cerebrala – poate fi recomandata in cazul CF complexe pentru a stabili existenta unor modificari cerebrale. Nu se recomanda in cazul CF simple, deoarce nu ne asteptam sa apara modificari la acesti copii si nu aduc informatii suplimentare utile in ceea ce priveste diagnosticul sau prognosticul.

De asemenea, este foarte important de diferentiat intre o CF si alte manifestari ce pot aparea la copii, printre care:

• frisonul: este cel mai adesea confundat cu CF; diferenta majora este ca in cadrul frisonului copilul este constient, responsiv, fata de CF in care copilul este inconstient. In cadrul frisonului, copilul tremura, cu miscari fine, din tot corpul, copiii mai mari, care vorbesc pot spune ca “le este frig”.
• alte cauze de crize, precum dezechilibrele metabolice (hipoglicemia, deficite de electroliti), mai ales la copilul care prezinta si varsaturi, diaree.
• sincopa febrile
• crize date de infectii ale sistemului nervos central
• intoxicatii

Primul ajutor in caz de convulsii febrile la copii

In cazul in care copilul dv. prezinta o CF este foarte important sa mentineti copilul in siguranta si sa recunoasteti situatiile in care este nevoie de ajutor specializat. Pasi de urmat:

• incercati, pe cat posibil, sa va mentineti calmul – doar asa puteti ajuta copilul! Vorbiti calm si bland copilului, in timpul crizei si dupa criza, pentru a-l linisti.
• puneti copilul jos, pe o parte, asezati ceva moale sub cap, pentru a nu se lovi. Capul trebuie sa fie mai sus decat corpul si in lateral,  pentru a nu se ineca cu saliva sau resturi alimentare in caz de varsatura
• indepartati obiectele  din jur de care se poate lovi
• asigurati permeabilitatea cailor aeriene superioare: scoateti esarfa, fular, descheiati geaca, scoateti-i casca
• incercati, pe cat posibil, sa cronometrati criza
• monitorizati semnele vitale (respiratie, puls)
• nu imobilizati copilul, nu incercati sa opriti miscarile sau sa indreptati membrele daca sunt rigide
• nu introduceti nimic in gura pacientului
• nu incercati sa imobilizati limba copilului, limba nu poate fi inghitita!
• stati alaturi de copil pana la finalul crizei
• in cazul in care copilul adoarme dupa criza, nu incercati sa il treziti
• daca se poate, filmati criza folosind camera telefonului mobil, filmarea va fi utila medicului pentru stabilirea tipului de criza epileptica
• in cazul copiilor care au mai prezentat crize, parintii au fost instruiti sa administreze medicatie de urgenta (Diazepam intrarectal, care se da pe o reteta speciala) in cazul crizelor cu durata peste 3-5minute. Administrati intotdeauna Diazepam asa cum ati fost instruit de medicul curant! 
• MONITORIZATI TEMPERATURA, de preferat rectal, incercati dupa criza sa scadeti temperatura, cu medicamente antitermice (paracetamol, ibuprofen) si impachetari cu apa la temperatura camerei.
• apelati Serviciul de Urgenta 112 in cazul in care criza dureaza mai mult de 5 minute, daca copilul nu respira bine sau nu isi revine dupa criza, daca apare o alta criza, daca copilul s-a lovit in timpul crizei (traumatism cranio-cerebral) , daca este prima criza.

Adesea, atunci  cand copilul este adus la medic, CF deja s-a oprit, astfel incat masura care se va lua va fi scaderea febrei.  In cazul CF, familiei i se vor da informatii legat de CF, de riscul de recurenta si prognostic. 

Riscul de recurenta al convulsiilor febrile

Riscul mediu de reaparitie a CF este estimat la 30-40%. Factorii de risc pentru recurenta sunt similari pentru CF simple si complexe si includ:

• varsta mica la debutul primei CF (<15 luni)
• rude de gradul 1 diagnosticate cu epilepsie
• CF la rudele de grad 1
• boli febrile frecvente
• temperatura mica la prima CF

Riscul de recurenta este cu atat mai mare cu cat sunt prezenti mai multi din factorii de risc mentionati mai sus.

In cazuri speciale, se pot administra masuri de tratament pentru prevenire, aceste cazuri fiind atent selectionate de medic dupa protocoale clar stabilite.

Este important de mentionat ca nu s-a dovedit eficacitatea antitermicelor in prevenirea CF, insa pot ameliora disconfortul copilului determinat de febra.

Care este prognosticul in caz de convulsii febrile?

Prognosticul este in general foarte bun, mai ales in cazul CF simple, copii avand o dezvoltare neurologica normala. 

Riscul de a dezvolta mai tarziu epilepsie in cazul pacientilor cu CF este de 1-1.5% la cei cu CF simple, care este cu putin mai mare fata de riscul populatiei generale, fara CF, de a dezvolta epilepsie (0.5%). In cazul pacientilor cu CF complexe, riscul de a dezvolta mai tarziu epilepsie este mai mare, de 4-15%, acesta fiind determinat de bolile neurologice preexistente, nu de CF in sine.

Desi inspaimantatoare, cele mai multe CF nu ascund o patologie grava, iar linistirea familiei si explicatiile date de medic reprezinta cea mai importanta masura de management a acestora. Prognosticul este adesea foarte bun, insa depinde de factorii de risc asociati.

Bibliografie:

Capovilla G. et al, Recommendations for the management of “febrile seizures” Ad hoc Task Force of LICE Guidelines Commission, Epilepsia, 2009; Volume50, Issues1. Special Issue: Italian League Against Epilepsy (LICE)

Barca D. et al (2013), In Craiu D. et al (Eds.), Neurologie Pediatrica – note de curs (1th edition, pp 217-222). Editura Universitara Carol Davila.