De ce curge sange din nas? Clinica Eminescu 100

Foarte mult pacienti s-au confruntat, cel putin o data in viata, cu sangerarile nazale. Desi foarte multi dintre acestia se ingrijoreaza cand constata prezenta epistaxisului, manifestarea clinica este asociata, cel mai frecvent, cu cauze minore, care nu pun viata pacientului in pericol. Marea majoritate se intreaba ”de ce curge sange din nas”, iar raspunsul este foarte simplu: nasul, organul se simt cu ajutorul caruia se realizeaza simtul olfactiv, este captusit la interior de o mucoasa cu o bogata retea vasculara. In situatia in care mucoasa nazala este lezata in urma unei afectiuni minore, vasele sangereaza si astfel apare epistaxisul.

Ce este epistaxisul?

Epistaxis este termenul medical pentru sangerarea din nas. Aceasta poate aparea ca urmare a uscarii mucoasei nazale, traumatismelor, infectiilor, schimbarilor climatice, alergiilor sau a altor afectiuni medicale. Sangerarile nazale sunt de obicei minore si se pot trata acasa, insa in unele cazuri pot necesita atentie medicala, mai ales daca sunt frecvente sau severe. Este important de asemenea sa se evite suflatul puternic sau scobitul in nas pentru a preveni reaparitia sangerarilor.

Tipuri de epistaxis

Exista mai multe tipuri de epistaxis:

Epistaxis unilateral:

Sangerarea nazala apare la nivelul unei singure fose nazale;

Epistaxis bilateral:

Sangerarea se produce la nivelul ambelor fose nazale;

Epistaxis anterior:

Hemoragia isi are originea la nivelul petei vasculare din mucoasa nazala; apare in 8 din 10 cazuri de expistaxis; sangerarea nu este abundenta si nu prezinta repercusiuni grave;

Epistaxis posterior:

Hemoragia isi are originea la nivelul sinusurilor nazale; forma rara de epistaxis; sangerarea este abundenta si poate avea consecinte grave;

Epistaxis difuz:

Hemoragia nazala este extinsa sub forma unei panze; apare in afectiuni hematologice precum scaderea numarului de trombocite sau leucoza.

Cauze in aparitia sangerarilor nazale

Cand vine vorba de epistaxis, cauzele care pot declansa aparitia acestui simptom sunt multiple; printre acestea se numara:

Rinita atrofică:

Consta in aparitia unor modificari structurale la nivelul mucoasei nazale care se caracterizeaza prin subtierea si atrofia acesteia, ceea ce determina uscaciunea mucoasei si aparitia epistaxisului;

Corpi straini intranazali:

Categoria cea mai vulnerabila este reprezentata de copii; cel mai frecvent acestia introduc diverse obiecte la nivelul foselor nazale, care irita sau zgarie mucoasa nazala si astfel apare epistaxisul; este nevoie de tratament imediat pentru a extrage corpul strain;

Perforatie septala:

Se caracterizeaza prin lezarea structurii cartilaginoase care separa cele doua fose nazale; afectarea septului nazal poate sa apara in traumatisme, interventii chirurgicale locale, fracturi, piercing, etc.

Traumatisme nazale sau faciale:

Orice traumatism care apare la nivelul regiunii nasului sau a fetei poate determina aparitia epistaxisului prin rupturi ale vaselor de sange de la nivelul mucoasei nazale;

Inflamatii ale mucoasei nazale:

Sinuzita, rinosinuzita, rinita alergica pot determina epistaxis recurent daca nu sunt diagnosticate la timp si tratate corespunzator;

Formatiuni tumorale:

Dezvoltarea la nivel local a unor formatiuni tumorale inlocuitoare de spatiu, benigne sau maligne, pot determina epistaxis prin lezarea vaselor de sange din mucoasa nazala;

Deviatie de sept:

Malformatie care se caracterizeaza prin deformarea structurii cartilaginoase care separa cele doua nari; poate determina sangerari nazale frecvente.

Alte afectiuni care au drept simptom epistaxisul

Exista o serie de afectiuni generale care pot determina aparitia sangarilor nazale, precum:

Bolile infectioase:

Gripa, scarlatina, varicela, rujeola;

Hipertensiunea arterială:

Cresterea presiunii sangelui in vas poate determina aparitia epistaxisului. Poti afla de aici mai multe despre hipertensiunea arteriala.

Afectiuni hormonale:

Tulburari ale ciclului menstrual, sarcina, feocromocitomul;

Afectiuni metabolice:

uremia;

Afectiuni hematologice:

Exces de anticoagulante, deficit de vitamina K, scaderea cantitatii de protrombina, hemofilii; trombopatii

Vasculopatii:

Purpura Henoch-Schonlein;

Intoxicatii

Cu diferite substanțe precum cocaina sau alte droguri;

Boli de inima:

Ateroscleroza, insuficienta cardiaca cronica decompensata;

Medicamente:

Aspirina, warfarina, antiinflamatoare nesteroidiene.

Factori de risc in aparitia epistaxisului

Factorii de risc care pot determina aparitia sangerarilor nazale sunt:

– Introducerea betisoarelor sau a diverselor obiecte in nas;

– Oscilatii mari ale valorilor tensiunii arteriale;

– Aerul din incapere este foarte uscat;

– Expunerea la caldura excesiva pentru o perioada lunga de timp;

– Expunerea la frig pentru o perioada lunga de timp;

– Activitate fizica intensa;

– Mentinerea capului in pozitie aplecata spre anterior pentru o perioada lunga de timp;

– Consumul cronic de alcool;

– Expunerea la substante chimice care irita mucoasa nazala: produse de curatenie, detergenti, vopseluri;

– Utilizarea pe perioade indelungata a spray-urilor nazale.

Simptomele epistaxisului

In cazul in care un pacient se confrunta cu epistaxis, simptomele resimtite de acesta sunt reprezentate de sangerare nazala debutata brusc; aceasta poate fi unilaterala sau bilaterala, in cantitate mica sau in cantitate crescuta. De asemenea, pacientul se poate confrunta cu o senzatie de scurgere lichidiana pe peretele posterior al faringelui precum si necesitatea de a inghiti repetat.

Primul ajutor in caz de epistaxis

Pentru oprirea sangerarii nazale la domiciliu exista o serie de pasi relativ simplii pe care pacientul sa ii urmeze cu scopul de a opri hemoragia. Important este ca, dupa remiterea epistaxisului, pacientul sa solicite ajutor medical de specialitate pentru un control local amanuntit si pentru identificarea cauzei care a dus la aparitia manifestarilor clinice.

De asemenea, in cazul in care pacientul remarca persistenta sangerarii nazale in ciuda aplicarii tuturor manevrelor posibile la domiciliu, se recomanda consult medical de specialitate in cel mai scurt timp posibil.

Pasi de urmat cand curge sange din nas

– nu te impacienta, incearca sa ramai cat mai calm;

– se recomanda ca respiratia sa fie realizata pe gura si nu pe nas;

– mentine corpul in pozitie verticala si aplecata putin spre anterior; in felul acesta vei preveni inghitirea sangelui si a secretiilor nazale; in plus pozitia verticala favorizeaza oprirea sangerarii;

– cu ajutorul degetului mare si a aratatorului, apasa concomitent pe ambele nari pentru a realiza hemostaza; compresiunea vaselor de sange pe septul nazal va determina oprirea sangerarii;

– continua apasarea pentru 5-7 minute, apoi verifica daca hemoragia s-a oprit;

– daca sangerarea nu s-a oprit, poti continua apasarea timp de 10 minute;

– se pot aplica la nivel local spray-uri cu rolul de a decongestiona mucoasa nazala.

Ce sa NU faci in timpul unei sangerari nazale

– nu tine capul pe spate deoarece aceasta pozitie va impiedica oprirea sangerarii si va determina inghitirea sangelui si a celorlalte secretii nazale, fapt ce va irita mucoasa gastrica;

– nu sufla nasul;

– nu incerca sa introduci betisoare in nas pentru a-l curata;

– nu face efort;

– nu ridica greutati.

Solicitarea ajutorului medical de specialitate

– daca constati faptul ca sangerarea nu s-a remis dupa 15-20 minute, interval de timp in care ai urmat toate indicatiile descrise, este momentul sa soliciti ajutor de specialitate;

– episoadele de epistaxis sunt frecvente;

– hemoragia este severa si pierderea de sange este mare intr-un interval scurt de timp;

– apare senzatia de slabiciune musculara, rau general sau lesin;

– hemoragia se datoreaza unui traumatism soldat cu lovitura la nivelul fetei, capului, membrelor sau trunchiului;

– daca sesizezi faptul ca sangele se scuge posterior, in gat, este posibil sa te confrunti cu un epistaxis posterior, ceea ce necesita consult medical urgent de specialitate.

Diagnosticarea cauzelor sangerarii nazale

Pentru a stabili cu exactitate cauza care a dus la aparitia epistaxisului, este necesar un consult medical de specialitate. Doar in acest mod medicul poate analiza situatia, poate stabili cauza sangerarii nazale si poate recomanda un tratament adecvat.

Teste si investigatii pentru epistaxis

Examenul clinic va incepe cu anamneza, etapa in care medicul aduna informatii referitoare la debutul simptomatologiei, intensitatea sangerarii, bolile asociate, stilul de viata al pacientului. Ulterior va efectua examinarea locala a foselor nazale si a mucoasei nazale si va masura tensiunea arteriala.

Din punct de vedere paraclinic, se recomanda analize uzuale precum hemograma, probe de coagulare, probe de inflamatie. Imagistic pot fi de folos radiografiile de nas si sinusuri sau computer tomografia.

Cand este necesara consultarea unui specialist

Exista o serie de situatii in care se recomanda solicitarea unui consult medical de specialitate. Vino la un consult ORL la clinica Eminescu 100 din Bucuresti daca:

– daca constati faptul ca sangerarea nu s-a remis dupa 15-20 minute, interval de timp in care ai urmat toate indicatiile descrise, este momentul sa soliciti ajutor de specialitate;

– episoadele de epistaxis sunt frecvente;

– hemoragia este severa si pierderea de sange este mare intr-un interval scurt de timp;

– apare senzatia de slabiciune musculara, rau general sau lesin;

– hemoragia se datoreaza unui traumatism soldat cu lovitura la nivelul fetei, capului, membrelor sau trunchiului;

– daca sesizezi faptul ca sangele se scurge posterior, in gat, este posibil sa te confrunti cu un epistaxis posterior, ceea ce necesita consult medical urgent de specialitate.

Tratamente si interventii pentru epistaxis

Fiecare caz de epistaxis trebuie manageriat in functie de etiologia sangerarii. Cand vine vorba de epistaxis, tratamentul trebui initiat cat mai repede, astfel incat sangerarea precum si consecintele acesteia sa fie minime.

Optiuni medicamentoase

vasoconstrictoare locale- determina vasoconstrictie la nivelul vasului de sange si stimuleaza oprirea hemoragiei
vitamina A, C, E- fie sub forma orala fie local sub forma de crema, solutie sau gel;
daca pacientul administreaza anticoagulante se recomanda revizuirea schemei terapeutice precum si oprirea imediata a medicamentului;
lavaj nazal cu apă sterilă;
tamponament nazal- se confectioneaza un tampon din tifon care se introduce in cavitatea nazala cu scopul de a genera presiune pe vasele de sange de la nivelul mucoasei nazale.

Proceduri chirurgicale – Cauterizare pata vasculara

Cauterizarea: se poate realiza chimic, cu nitrat de argint, sau electric; consta in cauterizarea vasului de sange de la nivelul mucoasei nazale;
Corectarea deviatiei de sept: daca epistaxisul este declansat de malformatia septului, se recomanda interventia chirurgicala de corectare a deviatiei de sept;
Indepartarea corpilor straini;
Corectarea chirurgicala a fracturilor nazale.

Epistaxis la copii

Particularitati si abordari in epistaxisul pediatric

Epistaxisul idiopatic juvenil este o forma particulara de epistaxis intalnita la copii si adolescenti care se caracterizeaza prin sangerare nazala unilaterala sau bilaterala care apare deoarece vasele de sange din mucoasa nazala prezinta o fragilitate constitutionala. De cele mai multe ori, sangerarea este minima. Au fost puse in evidenta o serie de factori de risc care contribuie la aparitia epistaxisului idiopatic juvenil precum caldura excesiva, activitatea fizica intensa, infectiile repsiratorii de etiologie virala.

Sfaturi pentru parinti

– Ramaneti calmi, relaxati, pentru a nu-l speria sau impacienta pe cel mic;

– Verificati vizual, pe cat posibil, permeabilitatea cailor aeriene si intrebati-l pe cel mic daca a introdus vreun obiect sau jucarie in nas;

– Pozitionati copilul pe scaun, cu trunchiul usor aplecat in fata;

– Indrumati-l pe cel mic sa respire pe gura si nu pe nas;

– Efectuati compresie timp de 5 minute la nivelul narii unde exista sangerarea;

– Solicitati ajutor de specialitate daca sangerarea nu se opreste.

Sangerari nazale nocturne: cauze si abordari specifice

De ce pot aparea sangerari nazale noaptea

De cele mai multe ori, sangerarile nazale aparute noaptea se datoreaza aerului din camera care este prea uscat. Cavitatea nazala este captusita de mucoasa nazala, la nivelul careia se afla o bogata retea vasculara. Cand nu exista suficienta umiditate in aer, mucoasa nazala si vasele de sange sufera un proces de uscare si crapare, ceea ce duce la aparitia epistaxisului.

Prevenirea si tratamentul sangerarilor nazale nocturne

Pentru a preveni sangerarile nazale nocturne, asigura-te ca nivelul de umiditate din camera este unul optim astfel incat mucoasa nazala si vasele de sange sa nu mai fie lezate. Daca te confrunti in timpul noptii cu un episod de epistaxis, tot ce trebuie sa faci este sa te pozitionezi cu trunchiul usor aplecat in fata, in pozitie verticala, sa respiri pe gura si sa faci compresie cu degetele la nivelul narii care sangereaza, timp de 5-10 minute. Daca constati faptul ca sangerarea nu s-a oprit, solicita ajutor medical de specialitate.

Concluzie

In concluzie, epistaxisul apare ca urmare a fragilizarii vaselor de sange de la nivelul mucoasei nazale. De cele mai multe ori nu este o conditie grava sau amenintatoare de viata. Exista o serie de masuri prin care epistaxisul poate fi prevenit, precum:

– Mentinerea unei umiditati oprime in locuinta;

– Nu introduce betisoare sau alte obiecte in nas;

– Nu sufla nasul puternic;

– Evita fumatul;

– Redu consumul de medicamente antiinflamatoare;

– Trateaza adecvat infectiile respiratorii.

Cuprins articol