Ce se intampla intr-o criza epileptica?

Autor: Dr. Medic primar Cristina Cazacu

In timpul unei crize, la nivelul neuronilor apare o descarcare brusca de electricitate, pe care o putem numi in termeni plastici “o furtuna electrica”. In functie de neuronii si retelele neuronale implicate, aspectul crizelor difera. Tot ceea ce creierul face in mod normal se poate intampla si intr-o criza epileptica. In majoritatea cazurilor, o persoana cu epilepsie va avea acelasi tip de criza de fiecare data.
Crizele epileptice au un inceput, un mijloc si un sfarsit, insa de multe ori aceaste etape nu pot fi distinse una de cealalta sau nu sunt vizibile. Faza de inceput este cea mai importanta din punct de vedere al diagnosticului, deoarece in functie de semnele si simptomele de la debut putem clasifica o criza ca fiind focala ( originea ei este in neuronii aflati intr-o anumita zona a creierului) sau generalizata (originea este in mai multe zone ale creierului).

Inceputul crizei

In unele cazuri de epilepsie, pacientii stiu ca urmeaza o criza, au ceea ce se numea inainte „aura” (simptome ce prevestesc criza). De fapt, aceasta faza este debutul crize si poate consta intr-o anumita senzatie, gand sau comportament. Pacientul este constient in acest timp si realizeaza ceea ce se intampla in jur.
Exemple de simptome la debutul unei crize epileptice:
– Schimbari fizice: accelerarea pulsului arterial, transpiratii, vertij, senzatie de greata, senzatia de „gol in stomac” sau senzatie epigastrica ascendenta („ parca urca ceva din stomac in gat”), paloare, hiperemie (roseata) faciala etc
– Modificari afective si ale dispozitiei, ganduri intruzive: senzatia de deja-vu (deja vazut), jamais-vu (niciodata vazut), senzatia de frica intensa, sentimente placute etc.
– Modificari ale simturilor: scaderea vederii, vedere incetosata, halucinatii vizuale, olfactive sau auditive, durere de cap sau in alte zone ale corpului, furnicaturi, amorteli sau senzatia de soc electric etc.

Ce se intampla pe masura ce criza progreseaza?

Pe masura ce criza progreseaza, apar semne evidente, ce pot fi observate si de persoanele din jur. Printre acestea se numara:
– Pierderea constientei
– Confuzie
– Afectarea memoriei
– Afectarea de vorbirii: imposibilitatea de a articula cuvinte, vorbire fara sens
– Semne oculare: clipit frecvent, devierea globilor oculari, dilatarea pupilelor
– Modificari la nivelul musculaturii: acestia pot deveni foarte incordati sau din contra, foarte moi, putand duce in ambele cazuri la cadere. Pot aparea tremor, tresariri, spasme ale intregii musculaturii sau doar in anumite grupe musculare (mana, picior de exemplu). Mai pot aparea miscari fara scop, numite automatisme: plescait, mestecat, inghitit, miscari repetitive similare „numaratului bancnotelor”, frecatul mainilor etc.
– Salivatie excesiva
– Modificari ale respiratiei
– Muscarea limbii
– Pierderea controlului vezicii urinare

Ce se intampla dupa criza?

Dupa criza, unele persoane isi revin imediat, in timp ce altele au nevoie de cateva minute sau ore pentru a reveni la starea lor obisnuita. Aceasta depinde de tipul de criza, durata, zona din creier care a fost implicata. Printre semnele si simptomele care pot aparea dupa o criza sunt:
-somnolenta, chiar somn
-lentoare in vorbire
-confuzie
-tulburari de memorie (pacientii nu isi amintesc sa fi avut o criza si ce s-a intamplat)
-tristete, anxietate
-durere de cap sau dureri musculare ( in cazul crizelor convulsive)
-greata
-sangerari si dureri la nivelul limbii in cazul celor care si-au muscat limba etc