Cefaleea la copil si adolescent

Autor: Dr. Medic primar Cristina Cazacu

Cefaleea (durerea de cap) este unul dintre cele mai frecvente simptome din patologia neurologica pediatrica.  Peste 80%  dintre copii si adolescenti prezinta cel putin un episod de cefalee, fiind un motiv de ingrijorare pentru parinti. In majoritatea cazurilor, cefaleea este primara (nu este in cadrul altei boli care sa determine durerea), de exemplu migrena sau cefaleea de tensiune, dar exista si situatiile rare in care aceasta indica o afectiune neurologica grava, ce necesita investigatii suplimentare de urgenta.

Pentru neurologul pediatru, este esentiala identificarea semnelor de alarma ce pot sugera cauze potential grave.

Diagnosticul de cefalee este unul evident, insa stabilirea tipului de cefalee si al cauzei acesteia necesita o evaluare neurologica. Descrierea episoadelor, istoricul familial si examenul neurologic joaca un rol foarte important in acest demers.

Caracteristicile episoadelor de cefalee

Durerile de cap sunt subiective, de aceea este important ca descrierea lor sa fie facuta direct de pacient (bineinteles, daca varsta permite), observatiile parintilor/tutorilor putand fi adaugate ulterior.

• Modelul de aparitie a durerii: cand a debutat durerea si cum a evoluat in timp?

Cefaleea acuta, fara un istoric anterior de durere, poate ridica suspiciunea unei etiologii secundare precum o infectie acuta (infectie de cai aeriene superioare, faringita, sinuzita, meningita). Atunci cand nu exista semne de infectie, se suspicioneaza formatiuni intracraniene sau cauze vasculare (de exemplu accident vascular cerebral) si este indicata efectuarea imagisticii cerebrale.  Pe de alta parte, exista afectiuni in care durerea apare episodic, cu perioade de pauza, cum este cazul migrenei sau cefaleei de tensiune. Aceste tipuri de cefalee sunt considerate cronice daca apar in cel putin 15 zile pe luna, cel putin 3 luni consecutiv.

Felul in care evolueaza episoadele de cefalee este foarte important pentru diagnostic. Cresterea frecventei si intensitatii episoadelor poate  indica o cauza secundara de cefalee si necesita investigatii suplimentare.  Trebuie tinut cont si de faptul ca aspectul clinic al unor tipuri de cefalee difera la copil fata de adult (poate fi bilateral si mai scurt la copil fata de unilateral si mai lung la adult) si se poate modifica de-a lungul timpului, odata cu schimbarile de la pubertate si expunerea la diversi factori de mediu.

• Localizarea durerii si durata:

Este important de stabilit unde doare: frontal, orbitar, temporal, parietal, occipital, daca este uni sau bilateral, precum si durata episoadelor de durere. Migrena este adesea localizata bilateral frontal sau temporal si dureaza minim 2 ore. Cefaleea de tensiune are localizare difuza si poate dura de la 30 minute la 7 zile. Atunci cand cefaleea este strict localizata intr-o anumita zona poate indica o cauza secundara si necesita precautie. In mod traditional, cefaleea localizata occipital ar putea semnifica o patologie intracraniana, insa studiile recente au concluzionat ca trebuie evaluata in acelasi mod ca cefaleea cu orice localizare.

• Momentul aparitiei:

Poate fi dimineata, dupa-amiaza sau seara, noaptea, trezeste copilul din somn (acesta fiind un semn de alarma) sau este prezenta la trezire.

• Simptome asociate:

Printre acestea se numara:

• greata, varsaturi, fotofobie si fonofobie care pot indica o migrena
• rinoree, lacrimare unilaterala, injectare a conjunctivei ce pot apara in hemicraniile paroxistice sau cefaleea “in ciorchine” (cluster headache)
• tulburari de vedere, de motricitate sau alte semne neurologice focale ce pot indica un tip particular de migrena sau afectiuni mai serioase ce necesita evaluare neurologica si posibil investigatii suplimentare.

• Factori precipitanti:

Daca exista, vor fi detaliati putand ajuta in suspiciunea etiologica. De exemplu durerea agravata de tuse, stranut, mictiune poate indica un proces expansiv intracranian. Migrena poate fi precipitata de emotii, foame, program de somn neregulat, anumite alimente.

• Factori care amelioreaza durerea:

Pot fi medicamente analgezice, de aceea pacientul/parintele va fi intrebat daca acestea au fost folosite, ce tip de medicamente si efectul lor asupra durerii. De asemenea, efectul somnului asupra durerii este important, la copii episoade de migrena se remit de obicei dupa somn.

• Programul de viata:

Un program dezordonat, cu somn insuficient sau prea mult, consum inadecvat de lichide, lipsa activitatii fizice, expunerea la media, poate determina aparitia cefaleei si intretinerea episoadelor.

Istoricul familial joaca un rol insemnat in cazul cefaleei, deoarece multe afectiuni neurologice primare pot avea un substrat genetic si se pot mosteni. In cadrul anamnezei, vom intreba de rude , gradul intai si doi, care prezinta episoade de cefalee si caracteristicile acestora.

Uneori, pot fi necesare investigatii suplimentare precum:

• analize de laborator: hemograma, hormone tiroidieni, sideremie, feritina, probe inflamatorii.
• Imagistica cerebrala : este utila atunci cand se suspicioneaza o leziune a sistemului nervos central. Nu se face de rutina. In urgenta se efectueaza CT cerebral, fiind mai accesibil si sufficient, altfel se prefera IRM cerebral.
• polisomnografie: in cazurile in care se suspecteaza cefaleea determinate de apneea de somn
• punctia lombara: este recomandata la copiii cu cefalee , semne de iritatie meningeana si varsaturi, cu sau fara febra.

Tratamentul in cefalee este recomandat in functie de cauza si de mecanismul durerii. Atunci cand durerea este intensa se va folosi tratament simptomatic – antialgice.  Alaturi de medicatie, un rol important in prevenirea reaparitiei durerii, il au un program de viata ordonat si evitarea factorilor declansatori (atunci cand acestia sunt cunoscuti).

Semne de alarma in cefalee:

• durere intensa, brusc instalata
• durere care trezeste copilul din somn, mai ales daca este insotita de varsaturi
• durere care este prezenta la trezire
• inabilitatea copilului de a caracteriza durerea (aceasta fiind considerata ca semn al functionarii cognitive anormale
• traumatism cranio-cerebral recent
• semne neurologice focale (mers cu dezechilibrari, forta musculara scazuta la o mana/picior/fata
• agravarea durerii cand copilul sta pe spate sau la manevre precum tuse/stranut/mictiune
• stare generala alterata, stare de constienta alterata
• durere care nu cedeaza la antialgice
• schimbarea modelului de durere
• deficit de crestere/pubertate precoce/pubertate intarziata
• edem papilar la examnul de fund de ochi