Embolia pulmonară – Simptome, Cauze, Diagnostic și Tratament

Patologia cardiovasculară a fost și va rămâne o provocare pentru lumea medicală deoarece cuprinde afecțiuni severe, uneori chiar amenințătoare de viață. Embolia pulmonară ocupă, din păcate, un loc fruntaș în clasificarea afecțiunilor cardiovasculare care pot determina decesul pacientului, fiind situată pe locul 3 în posibile cauze de deces de cauză cardiovasculară, după infarctul miocardic și accident vascular cerebral.

Studiile de specialitate au arătat faptul că embolismul pulmonar provoacă aproximativ 365.000 de decese în fiecare an. Aceste cifre alarmante trag un semnal de alarmă în ceea ce privește severitatea bolii și rapiditatea cu care aceasta trebuie tratată. Riscul de instalare al decesului în caz de embolie pulmonară depinde foarte mult de intensitatea afecțiunii în sine, dar și de alte patologii ale pacientului. Statisticile indică faptul că în 7 cazuri de embolism pulmonar masiv, 1 persoană nu supraviețuiește.

Având în vedere impactul major pe care această patologie îl are asupra organismului și luând în considerare faptul că este o boală acută, amenințătoare de viață, stabilirea diagnosticului de trombembolism pulmonar și instituirea tratamentului adecvat trebuie să se realizeze într-un timp cât mai scurt, pentru a diminua riscul de deces al pacientului. De asemenea, prevenția și combaterea factorilor de risc care predispun la apariția acestei afecțiuni, sunt foarte importante. 

Ce este embolia pulmonară?

Embolia pulmonară este o afecțiune medicală gravă care se produce atunci când un cheag de sânge blocat ajunge la plămâni. Simptomele pot include durere toracică, dificultăți de respirație, tuse cu sânge și transpirație excesivă. Embolia pulmonară necesită tratament de urgență, iar în cazurile severe, poate fi letală. Tratamentul include anticoagulante și terapie de oxigen. Este important să căutați îngrijire medicală imediat dacă prezentați simptome de embolie pulmonară.

Dacă vă întrebați ce este aceasta afectiune medicala, răspunsul este simplu: embolia pulmonară, cunoscută în termeni medicali și sub denumirea de trombembolism pulmonar, este o boală care se caracterizează prin blocarea bruscă a unei artere pulmonare cu un embol; acest mecanism apare în momentul în care la nivelul organismului se formează un cheag de sânge (denumit tromb), care se desprinde de la nivelul locului de formare, intră în circulația sangvină și ajunge la nivelul arterei pulmonare, producând obstrucționarea parțială sau completă a acesteia.

În practica medicală, în marea majoritate a cazurilor, trombul se formează la nivelul sistemului venos al membrelor inferioare; formarea trombului la acel nivel este favorizată de o vâscozitate crescută a sângelui precum și de stangarea sângelui în vas. Embolia pulmonară poate fi parțială (când embolul obstrucționează parțial vasul) sau completă (situație în care embolul ocupă întreg calibrul vascular).

Tromboza pulmonară are repercusiuni severe asupra întregului organism, deoarece blochează circulația de sânge spre plămâni, determină afectarea altor organe din corp care nu mai beneficiază de un aport adecvat de oxigen și scade, în acest fel, oxigenarea tuturor țesuturilor și organelor din organism.

Principalele simptome ale emboliei pulmonare

Simptomele emboliei pulmonare diferă de la pacient la pacient și includ o gamă largă de manifestări clinice; variabilitatea acestora depinde de dimensiunea trombului care blochează arterele pulmonare; dacă trombul este mare și blochează complet lumenul vasului, simptomatologia se instalează brusc, se intensifică rapid și poate determina insuficiență cardio-respiratorie; în situația în care trombul este mic și obstrucționează parțial lumenul vasului, pacientul poate fi chiar asimptomatic. De asemenea, intensitatea simptomatologiei clinice depinde foarte mult de starea de sănătate generală a pacientului și de capacitatea pulmonară de gestionare a reducerii cantității de oxigen.

Cele mai frecvente simptome care apar în emboliile pulmonare sunt durere toracică anterioară, dificultățile de respirație și tusea cu sânge. Dacă prezentați oricare din aceste trei simptome, este cazul să vă prezentați de urgență la medic.

Durere toracică acută

Este o durere localizată în zona pieptului sau zona inimii, resimțită sub formă de junghi toracic, de intensitate moderat crescută, fără iradiere, cu debut brusc. Intensitatea durerii poate fi crescută de la început sau se poate intensifica în decurs de câteva minute. Durerea devine mai puternică dacă pacientul inspiră profund, își schimbă poziția sau tușește.

Dificultăți de respirație

Pacientul prezintă dificultate în respirație, apare senzația de lipsă de aer și oricât de profund ar fi inspirul, oxigenarea tot nu este suficientă. Cunoscută în termeni medicali sub denumirea de dispnee, senzația de lipsă de aer se instalează brusc și devine mai intensă la efort.

Tuse cu sânge

Cunoscută în termeni medicali sub denumirea de hemoptizie, tusea cu sânge este un simptom de alarmă care necesită consult de specialitate de urgență. Expectorația are un aspect rozat, aerat, cu striuri de sânge și se însoțește frecvent de dispnee și junghi toracic.

Alte simptome care pot completa tabloul clinic al emboliei pulmonare sunt:

• accelerarea bătăilor inimii (tahicardie);
• senzație de slăbiciune musculară și leșin;
• durere la nivelul unui membru inferior, cu umflarea, înroșirea și tumefierea acestuia;
• stare generală de panică;
• transpirații abundente și reci.

Cauzele și factorii de risc ai emboliei pulmonare

Dacă vă întrebați care sunt cauzele emboliei pulmonare, studiile de specialitate arată faptul că 90% din evenimentele de embolie pulmonară apar în context de tromboză venoasă profundă localizată la nivelul membrelor inferioare; sângele stagnează la acel nivel, se coagulează și formează trombi pe peretele vasului de sânge; din acest tromb se pot desprinde fragmente care ajung în circulație, moment în care trombul devine embol; când fragmentul de embol ajunge la nivelul arterelor pulmonare se blochează în lumenul vasului, deoarece acestea sunt vase cu calibru mic.

Restul de 10% din cazurile de embolie pulmonară se datorează unor situații speciale și rare, precum bulele de aer, fragmente din formațiuni tumorale, sau fragmente de măduvă osoasă (situație întâlnită în special în cazul fracturilor de femur).

Imobilizare prelungită

Imobilizarea prelungită reprezintă un factor de risc important în apariția trombembolismului pulmonar, deoarece această condiție favorizează stagnarea sângelui la nivelul membrelor inferioare. În timpul mișcării, mușchii de la nivelul membrelor inferioare se contractă pentru a face posibilă deplasarea, astfel sângele este pompat în sistemul vascular și acest lucru împiedică stagnarea acestuia.

În situațiile care presupun imobilizare prelungită (imobilizare la pat după o intervenție chirurgicală, în caz de fracturi, călătorii lungi cu avionul), sângele stagnează în vas, se coagulează și determină apariția trombilor.

Alte afecțiuni cardiace

Afecțiunile cardiace precum fibrilația atrială, presupun un factor de risc pentru apariția trombembolismului pulmonar. În fibrilația atrială, bătăile cardiace sunt neregulate, ceea ce predispune la formarea unor trombi la nivelul atriului drept, care ulterior ajunge în ventricul drept, și mai departe în trunchiul arterei pulmonare, determinând obstrucționarea completă sau parțială a acesteia. De asemenea, afecțiuni precum boala arterială coronariană sau insuficiența cardiacă, pot crește riscul de apariție al trombembolismului pulmonar.

Antecedente de tromboze venoase profunde

Pacienții care au prezentat în trecut un episod de tromboză venoasă profundă la nivelul membrelor inferioare, prezintă un risc suplimentar de apariție a unui nou episod, ceea ce cresc șansele de producere a unui eveniment trombembolic pulmonar.

Alți factori de risc pentru apariția trombembolismului pulmonar

• femeile însărcinate, lăuzele și primele 6 luni postpartum;
• utilizarea de anticoncepționale sau preparate hormonale;
• diagnosticarea cu orice formă de cancer;
• vârsta peste 60 ani;

Embolia pulmonara la femeile gravide

Embolia pulmonară în sarcină are o incidență rară, însă este un aspect de care medicul care monitorizează sarcina trebuie să țină cont și trebuie să estimeze riscul gravidei de a dezvolta, atât pe perioada celor 9 luni de graviditate dar și în următoarele 6 luni postpartum, un eveniment trombembolic. Femeile însărcinate prezintă un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta embolie pulmonară comparativ cu populația generală. Cu toate acestea, incidența afecțiunii în timpul sarcinii este rară, estimându-se că 1 din 7.000 de sarcini va avea o complicație de tipul emboliei pulmonare.

Riscurile crescute de tromboză în timpul sarcinii

Există un risc suplimentar de a dezvolta trombembolism pulmonar în timpul sarcinii, deoarece în această perioadă se produc o serie de modificări la nivelul întregului organism al femeii; factorii procoagulanți sunt produși în exces, pentru a asigura o coagulare normală a sângelui în momentul nașterii. Acest lucru determină o vâscozitate crescută a sângelui, care favorizează stagnarea acestuia la nivelul membrelor inferioare; din această cauză foarte multe femei se confruntă cu varice sau tulburări de circulație venoasă apărute în timpul sarcinii.

Un alt factor care contribuie la apariția trombozei venoase profunde în timpul sarcinii este volumul uterului care se află  în continuă creștere, împiedicând astfel sângele să circule normal în sistemul vascular al corpului.

Trombofilie ereditară

Femeile însărcinate care prezintă trombofilie ereditară, prezintă un risc mai mare de a dezvolta un eveniment trombembolic în timpul sarcinii, comparativ cu gravidele care nu prezintă această patologie, deoarece factorii de risc se cumulează. Trombofilia ereditară este o afecțiune moștenită genetic, care se caracterizează printr-o tendință excesivă spre coagulare a sângelui.

Este foarte important ca medicul ginecolog care monitorizează sarcina să cunoască întreg istoricul personal fiziologic și patologic al pacientei, pentru a putea aplica măsuri corespunzătoare care să asigure o evoluție a sarcinii în condiții de siguranță atât pentru mamă cât și pentru copil.

Simptomele emboliei pulmonare la femei gravide

Simptomele care apar în caz de embolie pulmonară la o femeie însărcinată se aseamănă foarte mult cu simptomatologica clasică a acestei patlogii. Femeile se pot confrunta cu:

Frecvente palpitații cardiace

Inima începe să se contracte mai rapid și să pompeze sânge cu o viteză mai mare, iar acest lucru se resimte la nivelul pieptului sub formă de bătăi puternice ale inimii. În asemenea condiții, frecvența cardiacă poate depășii 110-120 bătăi pe minut în condiții de repaus. Tahicardia se poate asocia cu durerea toracică anterioară, resimțită de pacientă sub formă de junghi toracic, sau cu senzația de lipsă de aer.

Anxietate și iritabilitate

Se instalează în corp o stare de neliniște și de anxietate, iar gravida devine mai irascibilă și mai agitată. Senzația de lipsă de aer și de bătăi puternice ale inimii, de cele mai multe ori, determină o stare de panică generală, deoarece persoana în cauză simte că ceva nu este în regulă.

Senzație de sufocare

Simptomul clasic al emboliei pulmonare, senzația de lipsă de aer sau dispneea, cum este cunoscută în termeni medicali, apare deoarece trunchiul arterei pulmonare sau una din cele două artere pulmonare (dreaptă sau stângă) este obstrucționată de tromb, iar cantitatea de sânge și de oxigen scade. Se poate asocia cu tuse hemoptoică (cu striuri de sânge), cu expectorație rozată, albă, aerată, spumoasă. 

Diagnosticul emboliei pulmonare

Pentru a stabili diagnosticul de embolie pulmonară este nevoie de o serie de analize, ce trebuie efectuate cât mai rapid, deoarece această afecțiune poate pune viața pacientului în pericol, mai ales dacă embolul este de dimensiuni mărite și ocupă întreg lumenul vasului.

Scanare CT pulmonară cu substanță de contrast

Computer tomografia pulmonară este o investigație rapidă, nedureroasă și non-invazivă care permite stabilirea diagnosticului de certitudine pentru trombembolismul pulmonar, deoarece permite vizualizarea în timp real a vaselor pulmonare, putând obiectiva în acest mod embolul pulmonar; mai mult decât atât, scanarea prin tomografie computerizată a vaselor pulmonare și a întreg arborelui bronșic, permite aprecierea gradului de obstrucție a arterelor pulmonare, aspect foarte important în stabilirea tratamentului ulterior.

Analize de sânge

În caz de suspiciune de trombembolism pulmonar, se efectuează analize de sânge uzuale, precum hemogramă, markeri inflamatori, probe hepatice, probe renale, glicemie, ionogramă. O analiză de sânge important, în caz de suspiciune de TEP. este reprezentată de D-dimeri; aceștia apar în circulație în urma procesului de degradare a cheagului de sânge. Studiile de specialitate au arătat faptul că marea majoritate a pacienților cu TEP prezintă un nivel ridicat al D-dimerilor.

Ecocardiografia

Ecocardiografia este utilă pentru a estima funcția cardiacă și pentru a identifica posibile cauze cardiace de trombembolism pulmonar. Inima este prima care suferă în caz de injurie pulmonară, ceea ce înseamnă că o explorare a mușchiului cardiac este foarte importantă în astfel de situații.

Mai mult decât atât, ecografia cardiacă este foarte utilă ca metodă de identificare a persoanelor cu risc crescut de a dezvolta TEP deoarece permite vizualizarea eventualilor trombi localizați la nivelul cavităților inimii. Pentru un consult cardiologic de specialitate și o ecografie cardiacă efectuată cu un aparat de ultimă generație, programeaza-te la un consult ECC la Clinica Eminescu 100. Controlul regulat cardiologic poate salva vieți!

Angio-RMN venos

Permite obiectivarea embolului la nivelul circulației pulmonare; este util în cazuri selecționate, în care nu se poate efectua CT pulmonar cu substanță de contrast sau la femeile însărcinate.   

Tratamentul emboliei pulmonare

Îngrijirea pacientului cu embolie pulmonară implică o cuantificare rapidă și precisă a gradului de afectare globală a organismului, precum și a riscului de deces asociat. Tratamentul se efectuează în spital și vizează susținerea funcțiilor generale ale corpului, în special a aparatului pulmonar și cardiovascular.

Opțiuni de tratament pentru embolia pulmonară

Există mai multe opțiuni de tratament, în funcție de gravitatea bolii. Medicul curant va stabili care este tratamentul cel mai potrivit pentru fiecare persoană în parte, în funcție de o serie de factori precum dimensiunea embolului, gradul de obstrucție al arterei pulmonare, vârsta pacientului, antecedente de evenimente trombembolice, starea generală de sănătate a organismului.

Terapie cu anticoagulante

Prima opțiune de tratament în caz de embolie pulmonară este terapia anticoagulantă; anticoagulantele sunt medicamente care împiedică procesul de coagulare, facilitând, în acest mod, creșterea în volum a trombului deja format și distrugerea sa în timp; se inițiază în spital, sub formă injectabilă și se continuă la domiciliu, cu ajutorul preparatelor administrate pe cale orală, pentru o perioadă variabilă de timp, în funcție de factorii de risc asociați. Medicul curant va administra cu prudență terapia anticoagulantă și va monitoriza pacientul pe toată durata administrării medicației.

Tratamentul trombolitic

O altă clasă de medicamente ce poate fi utilizată în caz de embolie pulmonară este reprezentată de medicația trombolitică. Aceste medicamente au capacitatea de a dizolva trombul, motiv pentru care se administrează doar în cazuri severe, în care obstrucționarea arterei pulmonare pune viața pacientului în pericol. Riscul de sângerare în cazul medicației trombolitice este mai crescut comparativ cu terapia anticoagulantă; tocmai din acest motiv, medicația trombolitică se inițiază doar în cazuri grave de boală.

Embolectomie pulmonară

Presupune o intervenție chirurgicală care poate fi utilizată ca variantă de terapie pentru pacienții cu TEP. Embolectomia pulmonară se caracterizează prin îndepărtarea chirurgicală a trombului de la nivelul pulmonar, procedură realizată în situațiile în care trombul este de mari dimensiuni și pune viața pacientului în pericol.

Medicamente anticoagulante sigure pentru sarcină

În timpul unei sarcini, riscul de a dezvolta trombembolism pulmonar este foarte crescut, motiv pentru care, pe perioada sarcinii dar și postpartum, pacienta poate primi recomandarea de a urma tratament cu medicamente anticoagulante, care au ca scop împiedicarea formării cheagurilor de sânge și diminuarea, în acest fel, a riscului de producere a unui eveniment trombembolic. Indicația de tratament anticoagulant în timpul sarcinii se stabilește de către medicul curant, în funcție de factorii de risc ai gravidei și de istoricul familial și personal al acesteia.

Un aspect important pe care medicul curant trebuie să îl ia în considerare este reprezentat de posibilele evenimente adverse ale anticoagulantelor, de tipul sângerărilor sau malformațiilor fetale. Studiile de specialitate au arătat faptul că, în timpul sarcinii, cel mai bun profil de siguranță îl are heparina, atât heparina nefracționată cât și heparina cu greutate moleculară mica, datorită faptului că acestea nu au capacitatea să traverseze placenta, deci nu ajung în circulația fetală.

La polul opus se află anticoagulantele de tipul antivitamine K, care traversează placenta și ajung în circulația fetală, acestea fiind complet contraindicate în timpul sarcinii deoarece au potențial teratogen (pot determina apariția malformațiilor fetale). Pentru pacientele diagnosticate cu trombofilie se poate administra antiagregant plachetar de tipul Aspenter 75 mg/zi.

Concluzii

Trombembolismul pulmonar este o afecțiune severă, amenințătoare de viață, care are repercusiuni rapide asupra întregului organism. Din acest motiv, orice pacient care prezintă simptome caracteristice bolii, triada formată din junghi toracic + dispnee + tuse cu caracter hemoptoic, trebuie să se prezinte de urgență la cel mai apropiat cabinet medical.

Există o serie de măsuri de prevenție, care pot reduce riscul de apariție al evenimentelor trombembolice, precum:

• fă mișcare regulată la intervale de 1-2 ore;
• încearcă să reiei activitatea fizică cât mai curând posibil după orice intervenție chirurgicală care implică imobilizarea la pat;
• evită să stai în șezut cu picioarele încrucișate;
• în situațiile în care călătorești cu mașina la drum lung, oprește la fiecare 1-2 ore și mergi ușor, pe jos,  pentru o perioadă de 10-15 minute;
• în cazul în care călătorești cu avionul, fă exerciții cu picioarele la fiecare 1-2 ore, sau mergi pe culoar;
• păstrează-ți o hidratare corespunzătoare și evită consumul de alcool;
• renunță la fumat.

Toate aceste măsuri de prevenție îți pot salva viața! Trombembolismul pulmonar poate fi prevenit, iar în cazurile în care afecțiunea deja s-a instalat, adresarea unui serviciul medical cât mai rapid, poate fi soluția salvatoare.