Cuprins articol
Depresia este o boala mintala comuna care afecteaza milioane de oameni din intreaga lume. Citeste acest articol pentru a descoperi totul despre depresie: definitie, simptome, optiuni de tratament, precum si de ce este important sa consulti un psihiatru.
Ce este depresia?
Depresia, cunoscuta si sub numele de tulburare depresiva majora sau depresie clinica, este o tulburare comuna si grava a dispozitiei care afecteaza gandurile, sentimentele si comportamentul unei persoane. Poate provoca o varietate de simptome emotionale si fizice si poate afecta capacitatea unei persoane de a functiona la serviciu, scoala sau acasa.
Pentru a fi diagnosticata cu depresie, o persoana trebuie sa prezinte simptome timp de cel putin doua saptamani. Exista diferite tipuri de depresie, iar unele se dezvolta din cauza unor circumstante specifice.
Depresia majora include simptome de stare depresiva sau de pierdere a interesului, de cele mai multe ori timp de cel putin 2 saptamani, care interfereaza cu activitatile zilnice.
Tulburarea depresiva persistenta consta in simptome mai putin severe de depresie care dureaza mult mai mult, de obicei cel putin 2 ani.
Depresia perinatala este depresia care apare in timpul sau dupa sarcina. Depresia care debuteaza in timpul sarcinii este depresia prenatala, iar depresia care incepe dupa nasterea copilului este depresia postpartum.
Tulburarea afectiva sezoniera este depresia care apare si dispare odata cu anotimpurile. Simptomele incep de obicei la sfarsitul toamnei si inceputul iernii si dispar in timpul primaverii si verii.
Depresia cu simptome de psihoza este o forma severa de depresie in care o persoana se confrunta cu simptome de psihoza, cum ar fi iluzii sau halucinatii.
Cum a evoluat aceasta boala psihica in contextul pandemiei?
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra prevalentei si severitatii depresiei in intreaga lume. În plus, a dus la limitarea terapiei in persoana, iar cei care sufereau deja de depresie sau au inceput sa experimenteze simptomele acesteia in aceasta perioada au intampinat probleme in gestionarea situatiei.
Depresia in pandemie
În primul an al pandemiei de COVID-19, prevalenta globala a anxietatii si a depresiei a crescut cu 25%, potrivit unui document stiintific publicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).
Izolarea sociala, singuratatea, frica de infectie, grijile financiare si durerea pierderii celor apropiati au fost cei mai importanti factori de stres care au condus la depresie. În randul celor care lucrau in domeniul medical, epuizarea a fost un declansator major.
Pandemia a afectat in special sanatatea mintala a tinerilor si a femeilor. Totodata, cei care aveau afectiuni fizice preexistente, cum ar fi astmul, cancerul si bolile de inima, au avut mai multe sanse de a dezvolta simptome de tulburari mentale.
Din pacate, cresterea prevalentei problemelor de sanatate mintala a coincis cu perturbari severe ale serviciilor de sanatate mintala. Multi oameni au cautat sprijin online, insa dezvoltarea si implementarea solutiilor digitale a ramas o provocare majora in tarile cu resurse limitate.
Semne si simptome ale depresiei
Simptomele depresiei pot varia in intensitate si durata si pot include:
- sentimente persistente de tristete sau deznadejde
- pierderea interesului sau a placerii fata de activitatile de care se bucurau inainte
- modificari ale apetitului
- modificari ale greutatii care nu au legatura cu dieta
- dificultatea de a dormi sau dormitul excesiv
- niveluri scazute de energie sau oboseala
- agitatie fizica sau incetinirea miscarilor si a vorbirii
- sentimente de inutilitate sau de vinovatie excesiva
- dificultate de a gandi, de a se concentra sau de a lua decizii
- ganduri recurente de moarte sau sinucidere
- dureri de cap, probleme digestive sau dureri care nu au o cauza fizica clara si nu raspund la tratament
- furie sau irascibilitate
- impulsivitate
- izolare de familie si prieteni
- scaderea libidoului sau probleme de performanta sexuala
Daca o persoana se confrunta cu cele mai multe dintre aceste simptome timp de cel putin doua saptamani, este posibil sa sufere de depresie si ar trebui sa mearga la o consultatie medicala.
Alte afectiuni psihice asociate depresiei
Insomnia
Insomnia reprezinta dificultatea de a adormi, de a ramane adormit sau trezitul prea devreme si este un simptom comun al depresiei. Relatia dintre cele doua este bidirectionala, adica pot fi cauzate una ce cealalta.
Mai mult, insomnia poate agrava simptomele depresiei si poate face mai dificile activitatile ce pot imbunatati starea de spirit, precum exercitiile fizice sau petrecerea timpului cu cei apropiati.
Tratamentul pentru depresie include adesea abordarea tulburarilor de somn, iar imbunatatirea calitatii somnului poate ajuta, de asemenea, la atenuarea simptomelor depresiei.
Stresul acut
Stresul acut poate fi un factor de risc pentru depresie. Este un raspuns normal al organismului la evenimente precum pierderea locului de munca, divort sau boala si poate declansa o serie de simptome fizice si psihologice.
Cu toate acestea, daca raspunsul la stres este prelungit sau sever, poate duce la dezvoltarea simptomelor depresiei. Acest lucru se intampla pentru ca stresul cronic poate perturba echilibrul neurotransmitatorilor din creier care sunt responsabili pentru reglarea starii de spirit, ducand la modificari ale dispozitiei, comportamentului si cognitiei.
Tulburari ale apetitului
Modificarile apetitului (scaderea sau cresterea acestuia), sunt unul dintre criteriile de diagnostic pentru tulburarea depresiva. Unele persoane pot prezenta o pierdere a poftei de mancare, ceea ce duce la pierderea neintentionata in greutate. Altele pot experimenta o crestere a apetitului, ceea ce duce la cresterea in greutate.
Relatia dintre aceasta boala si apetit este complexa si poate fi influentata de o varietate de factori. Mai mult, anumite medicamente antidepresive pot afecta si apetitul, fie prin cresterea, fie prin scaderea sa.
Tulburari de personalitate
Exista mai multe tulburari de personalitate asociate cu depresia:
Tulburarea de personalitate borderline: caracterizata prin emotii intense si instabile, comportament impulsiv si dificultati in relatiile interpersonale
Tulburarea de personalitate evitanta: caracterizata prin anxietate sociala, stima de sine scazuta si sentimente de inadecvare
Tulburarea de personalitate dependenta: caracterizata printr-o nevoie omniprezenta ca ceilalti sa aiba grija de el/ea, teama de abandon si dificultati in luarea deciziilor
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva: caracterizata prin perfectionism, rigiditate si preocupare pentru ordine si control
Nu toti cei care sunt diagnosticati cu aceste afectiuni vor dezvolta depresie si viceversa. Totusi, intelegerea relatiei dintre tulburari poate fi utila in dezvoltarea planurilor de tratament eficiente pentru persoanele care se confrunta cu ambele.
Ce putem face cand constatam prezenta semnelor unei boli psihice?
Daca observi semne de depresie sau orice alta boala mintala, este important sa soliciti ajutor. Iata cateva lucruri pe care le poti face.
Cauta sprijin
Depresia poate fi izolatoare, dar e important sa cauti sprijin, in special din partea prietenilor sau familiei. Chiar daca ai impresia ca ei nu te vor intelege sau poate iti e teama ca vei fi o povara, cei apropiati te pot ajuta mai mult decat crezi.
Îngrijeste-te
Îngrijirea personala poate ajuta la gestionarea simptomelor depresiei si la imbunatatirea starii generale. Încearca sa dormi suficient, sa ai o alimentatie sanatoasa, sa faci suficienta miscare si sa iti pastrezi rutina de igiena. Totodata, fa un efort sa iti faci timp pentru activitati relaxante precum hobby-uri, yoga sau plimbari in natura.
Consultatie la medicul psihiatru
O consultatie cu un psihiatru este importanta in depresie din mai multe motive. În primul rand, psihiatrul este medicul specializat in diagnosticarea, tratamentul si prevenirea bolilor mintale, inclusiv a depresiei. El au expertiza pentru a diagnostica cu acuratete depresia si a o diferentia de alte afectiuni cu simptome similare.
Medicii psihiatri sunt instruiti intr-o serie de optiuni de tratament pentru depresie, inclusiv medicamente si psihoterapie. Drept urmare, pot oferi recomandari personalizate bazate pe nevoile si circumstantele specifice ale fiecarei persoane.
De asemenea, depresia este o afectiune complexa care poate necesita un management continuu. Un psihiatru poate monitoriza simptomele unei persoane de-a lungul timpului si ii poate ajusta planul de tratament dupa cum este necesar.
Nu in ultimul rand, depresia este un factor de risc major pentru sinucidere. Psihiatrii sunt instruiti pentru a evalua riscul de sinucidere al unei persoane si pentru a oferi interventii adecvate pentru a preveni aceasta situatie.
Daca suspectezi ca suferi de depresie, nu ezita sa programezi o consultatie la medicul psihiatru.
Metode de tratament ale depresiei
Depresia poate fi tratata si aproape toti pacientii pot obtine o ameliorare a simptomelor. Tratamentul implica de obicei medicamente, psihoterapie sau o combinatie a celor doua. Cu cat tratamentul incepe mai devreme, cu atat este mai eficient.
Medicamente
Antidepresivele sunt medicamente utilizate in mod obisnuit pentru a trata depresia. Ele functioneaza schimband modul in care creierul produce sau foloseste anumite substante chimice. Poate fi necesar sa incerci mai multe antidepresive inainte de a-l gasi pe cel potrivit.
De obicei, e nevoie de 4-8 saptamani pentru ca antidepresivele sa isi faca efectul dorit. Problemele cu somnul, apetitul si concentrarea se amelioreaza inainte ca starea de spirit sa se imbunatateasca.
Daca incepi sa iei un antidepresiv, nu opri administrarea fara a discuta cu medicul tau. Uneori, persoanele care iau antidepresive opresc tratamentul odata ce se simt mai bine, insa acest lucru poate provoca simptome de sevraj.
Psihoterapie
Mai multe tipuri de psihoterapie pot fi de folos persoanelor care sufera de depresie. In cazul depresiei usoare, medicul iti poate recomanda sa apelezi doar la psihoterapie, insa in ceea ce priveste depresia moderata pana la severa, se recomanda impreuna cu medicamentele antidepresive.
În functie de severitatea bolii, tratamentul poate dura cateva saptamani sau mult mai mult. În multe cazuri, o imbunatatire semnificativa poate fi realizata in 10 pana la 15 sedinte.
Depresia este o boala serioasa, dar care poate fi tratata. Este important sa soliciti ajutor daca tu sau o persoana draga va confruntati cu simptome de depresie.