Vertijul neurologic: cauze, simptome, sfaturi utile

Starea de echilibru este foarte importanta. pentru ca aceasta permite corpului nostru sa se mentina stabil, fie in pozitie statica, fie in pozitie dinamica. Echilibrul nu are un organ anume care sa fie responsabil pentru mentinerea lui, el reprezinta, din punct de vedere anatomic, legatura dintre sistemul vestibular (urechea interna), vederea si anumiti receptori din muschi, articulatii, tendoane care trimit si primesc informatii integrate la nivel central.

Important de stiut!

Daca pe langa vertij pacientul sufera si de tulburari de vorbire, dureri in piept, palpitatii, dificultati de respiratie, poate fi vorba despre o urgenta medicala (infarct miocardic sau AVC) si trebuie chemata imediat ambulanta.

Din acest articol afli ce este vertijul si ce il deosebeste de ameteala, care sunt cauzele si simptomele vertijului si cum poate fi ameliorata aceasta senzatie.

Care este mecanismul de producere a dezechilibrului 

Sunetele captate cu urechea ajung la timpan, acesta le decodeaza sub forma de vibratii, care sunt ulterior transmise prin ciocan, scarita, nicovala catre aparatul vestibular din urechea interna. Aparatul vestibular este cel care transmite creierului informatii despre pozitia corpului nostru. Tulburarile de echilibru apar atunci cand acest circuit este perturbat din diferite cauze. Echilibrul este reglat la nivelul trunchiului cerebral si poate fi alterat de orice problema aparuta in oricare dintre zonele menționate. Dezechilibrul poate fi resimtit in doua moduri: ameteala si vertij.

Ameteala

Ameteala este o stare de instabilitate, de plutire, balans, chiar dezorientare. Ameteala poate fi legata de unele conditii patologice precum:

• hipertensiune arteriala;
• hipoglicemie;
• anemie;
• dezechilibre hormonale;
• tulburari digestive;
• administrarea unor medicamente;
• consum excesiv de alcool;
• consum de droguri;
• rau de miscare;
• lipsa somnului;
• stres prelungit;
• oboseala cronica;
• afectiuni psihice.

Vertijul

Vertijul este senzatia unei miscari rotative a pacientului. Este vorba de o iluzie, o senzatie falsa de rotire. Senzatia este rezultatul unei afectiuni a urechii interne. Vertijul poate fi insotit de unele manifestari ale urechii interne: hipoacuzie, tinitus, secretie la nivelul urechii. Vertijul poate fi o consecinta a unor afectiuni deosebit de grave precum: 

• accident vascular cerebral;
• scleroza multipla;
• tumori cerebrale;
• migrene.

Medicul specialist trebuie sa decida daca este vorba de vertij sau de ameteala (natura tulburarii de echilibru), sa identifice cauza, factorii declansatori, daca este vorba de un episod temporar sau de durata, sa analizeze istoricul medical al pacientului, antecedentele neurologice, cardiologice, oftalmologice si nu numai ale acestuia. Pacientul are nevoie de consultatii ORL, oftalmologice, cardiologice.

Cauzele vertijului

Vertijul este asociat, in cele mai multe cazuri, unei leziuni vestibulare. Exista si alte cauze:

• cauze neurologie (migrene, atacuri ischemice): exista numeroase afectiuni neurologice;
• cauze oftalmologice; 
• cauze cardiovasculare (aritmii cardiace);
• cauze metabolice (hipoglicemii);
• cauze psihiatrice (anxietate, depresie, fobii).

Cele mai grave tipuri de vertij sunt cauzate de:

• traumatisme craniene;
• accidente vasculare cerebrale (AVC);
• scleroza multipla;
• tumori cerebrale;
• migrene.

Tipuri de vertij

Vertijul se clasifica astfel:

• vertij periferic: se instaleaza ca urmare a unor probleme ale urechii interne (otite sau inflamatii bacteriene sau virale). Vertijul periferic are sursa la nivelul urechii interne. 
• vertij central: apare ca urmare a unor traumatisme cranio-cerebrale, scleroza multipla, formatiuni tumorale, consum excesiv de alcool. Vertijul central are sursa la nivelul creierului. 

Se mai poate face o clasificare a vertijului, în relație cu auzul:

• fara pierderea auzului (neuronita vestibulara);
• cu pierderea auzului (labirintita, boala Meniere).

Simptomele pot fi diferite în functie de tipul de vertij. Astfel, vertijul periferic se manifesta prin:

• secretii ale urechii;
• senzatia de ureche infundata;
• tinitus (tiuit in ureche);
• scadere a auzului;
• greata;
• varsaturi;
• transpiratii reci;
• tahicardie (puls marit).

Vertijul central se manifesta prin: 

• tulburari de vorbire;
• miscari sacadate;
• tremor;
• vedere dubla.

Informatii utile despre vertij

Ce trebuie sa stie medicul

Pentru a putea stabili diagnosticul, medicul specialist trebuie sa aiba mai multe informatii:

• care este durata vertijului: de la cateva secunde la minute.
• daca este declansat de miscari bruste ale capului sau este repetitiv si acompaniat de semne auditive.
• care era pozitia corpului atunci cand a avut loc vertijul, daca a fost precedat de administrare de medicamente. Daca pacientul era in repaus, in activitate, in timpul unui efort fizic, daca dormea sau era constient.
• daca au existat alte semne asociate: greata, varsaturi, semne auditive, hipoacuzie, cefalee, palpitatii, tahicardie, tulburari vizuale.
• daca simptomele s-au declansat brusc sau lent.
• daca exista factori declansatori in istoricul medical al pacientului, sau antecedente in familie.
• daca vertijul se agraveaza sau apare in relatia de miscare, in ortostatism, in timpul exercitiului fizic.

Pe ce baze stabileste medicul diagnosticul?

Medicul specialist stabileste diagnosticul in baza anamnezei, a consultului medical, a investigatiilor.

• daca presupune ca exista cauze ORL, medicul recomanda pacientului urmatoarele investigatii: examen ORL, audiograma, timpanograma.
• daca presupune cauze neurologice recomanda: computer tomograf sau un RMN cranian, examen Doppler. 
• daca presupune cauze cardiace medicul recomanda: ecocardiografie, monitorizare Holter, proba efort, examen cardiologic, EKG.

Pot ajuta la diagnosticare si analizele medicale.

Cum se trateaza vertijul?

Vertijul se trateaza ameliorand afectiunile care  l-au generat. De asemenea, se administreaza tratamentul de recuperare a functiei de echilibru. Medicul poate recomanda si regim alimentar, dar si adoptarea unui stil de viata sanatos.

Cum se poate ameliora vertijul?

Exista cateva masuri de ameliorare a vertijului, atunci cand acesta se instaleaza:

• nu trebuie aplecat capul, nu trebui intins gatul sau facut miscari bruste.
• pacientul trebuie sa se aseze imediat ce apar primele semne de vertij. De asemenea, ar trebui sa mearga intr-un loc linistit si slab luminat.
• se recomanda un somn cu capul mai ridicat decat restul corpului.

Important de retinut!

Chiar daca asemenea masuri pot ameliora vertijul, acesta este o manifestare serioasa a carei cauza trebuie tratata la medic.